Actiune in raspundere delictuala

SENTINŢA CIVILA Nr. 6881/2018

Şedinţa publică de la ....

Completul compus din:

PREŞEDINTE ....

Grefier .....

Pe rol se află judecarea cauzei civile înaintată de reclamantul CPC... în contradictoriu cu pârâţii AF..., SCR..., SCJU..., chemaţii în garanţie ARAR SA.., AVIG SA.., având ca obiect acţiune în răspundere delictuală.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă  după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de  09.10.2018, când părţile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de şedinţă de la acea dată şi când din lipsă de timp pentru deliberare, dar şi pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise, Instanţa a amânat pronunţarea pentru data de  16.10.2018 şi pentru azi, 23.10.2018, încheierea de amânare a pronunţării făcând parte integrantă din prezenta sentinţă civilă.

INSTANŢA

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13.08.2014 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr..../211/2014, reclamantul CPC.. în contradictoriu cu pârâţii AF... şi SCR... a solicitat instanţei să dispună: obligarea pârâţilor în solidar la plata în favoarea reclamantului a următoarelor sume: 2123 lei daune materiale şi 120.000 lei cu titlu de daune morale.În motivarea cererii, s-a arătat că în data de .....2013, în jurul orei 01.00 a.m, reclamantul a suferit un accident casnic, în urma căruia au fost secţionate parţial două degete de la mâna dreaptă. A fost preluat de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă al Judeţului .....care i-a acordat primul ajutor, bandajând degetele secţionate în scopul opririi sângerării şi transportându-l către SCJU .... În momentul în care s-a ajuns la spital, cazul a fost preluat de către UPU ..... Acolo, medicul ce s-a ocupat de reclamant a intervenit prompt, înlăturând bandajul aplicat de către personalul de pe ambulanţă ce era îmbibat de sânge, a curăţat rana şi a aplicat un nou bandaj curat. Întrucât se impunea o corectă interpretare a gravităţii accidentului, medicul a făcut o radiografie în urma căreia a constatat că se impunea intervenţia chirurgicală de urgenţă, pentru ca degetele secţionate să poată fi salvate. Întrucât la momentul respectiv în SCJU ... serviciul de Chirurgie .... nu era în desfăşurare, medicul de la UPU a încercat să contacteze un alt chirurg .... care să asigure intervenţia. Inoperativitatea temporară a serviciului de Chirurgie .... din cadrul Spitalului de Urgenţă se datora concediului legal de odihnă în care se afla medicul specialist, motiv ce apare menţionat atât în fişa de însoţire a reclamantului cât şi în răspunsul Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului ...., comunicat sub forma adresei nr...... din 23.04.2014. În aceste circumstanţe, de vădită urgenţă, medicul de la UPU a decis trimiterea reclamantului către SCR..., Secţia de Chirurgie ...., acolo unde ştia că există medic de gardă specialist în Chirurgie ...., care ar fi putut asigura realizarea intervenţiei. Drept urmare, reclamantul a fost preluat de un echipaj SMURD care l-a transferat către SCR....În momentul sosirii la SCR..., aproximativ ora 03.30 a.m reclamantul a fost preluat de către pârâtul-medic chirurg .... F...., ce la acel moment se afla în desfăşurarea serviciului de gardă. Fără a interveni în vreun fel asupra traumatismului existent la degetele secţionate, pârâtul s-a rezervat la desfacerea bandajului, analizarea degetelor şi legarea la loc a bandajului existent, care între timp se îmbibase de sânge. Reacţia pârâtului a fost imediată, el precizând că nu poate interveni chirurgical în situaţia dată şi drept urmare nu poate primi cazul deşi era o urgenţă, motivându-şi imposibilitatea pe lipsa serviciului ATI. Mai mult, a completat că până dimineaţa la ora 8, atunci când trebuia să vină prof.G ..., nu avea ce să facă, fiind în imposibilitate de a acţiona, indicând că la acea oră târzie nu îl sună pe prof.G ... pentru a nu-l trezi. Faţă de această atitudine pasivă a a pârâtului, personalul de la SMURD  care îl însoţea pe reclamant i-a cerut medicului să acţioneze şi să-l ajute, întrucât era vorba de o urgenţă ale cărei consecinţe deveneau ireversibile în caz de pasivitate, şi asta cu atât mai mult cu cât la ora respectivă, pârâtul era singurul competent profesional, potrivit specializării, să-i acorde îngrijire reclamantului pentru ca acesta să nu îşi piardă degetele. Vizibil deranjat de intervenţia celor de la SMURD care au încercat să-l convingă să intervină, pârâtul a replicat recalcitrant solicitându-le să nu mai comenteze că îi scoate pe toţi afară. La acest refuz expres şi susţinut al pârâtului de a acorda orice fel de îngrijire de specialitate şi de a interveni în vreun fel, reclamantul a fost transportat de către SDMURD înapoi la UPU ...a SCJU....... (ora 4:26 a.m). La această unitate a fost preluat de un medic care a încercat din nou, potrivit dispoziţiilor legale să verifice dacă pârâtul-medicul F.... dispune de serviciul ATI şi dacă poate primi cazul reclamantului. În acest sens, a contactat telefonic, în jurul orei 4.40 a.m pe pârât pentru a verifica dacă acesta a reuşit să întrunească echipa necesară intrării în operaţie. La această nouă încercare a medicului de la U.P.U, reacţia pârâtului a fost aceeaşi, de pasivitate, refuzând din nou să primească pe pacient, justificând cu aceleaşi argumente că până la ora 08.00a.m nu poate face nimic. Ulterior, pârâtul a fost transferat la SCU O......, Secţia de Chirurgie ...., fiind internat de urgenţă la ora 08.36 a.m, asupra acestuia începându-se efectuarea procedurilor medicale. Ulterior analizării traumatismului de la mâna dreaptă, ceea ce a implicat o nouă radiografie, s-a stabilit de către medic că nu se mai putea face nimic pentru salvarea degetelor, ţesuturile acestora fiind distruse, astfel încât amputarea lor reprezenta singura soluţie. Această constatare a medicului s-a realizat pe un fond tensionat, el precizând că intervenţia se impunea a fi realizată la C...., datorită urgenţei şi nicidecum ca reclamantul să fi fost plimbat între spitale fără ca nimeni să nu intervină chirurgical.Conform celor spuse de medic, imposibilitatea refacerii ţesuturilor şi salvării degetelor s-a datorat tocmai lipsei intervenţiei chirurgicale, care nu s-a realizat la momentul oportun, scurgerea acestui interval de timp având loc în defavoarea reclamantului. Mai mult, această pasivitate îndelungată în ceea ce ar fi trebuit să presupună intervenţia chirurgicală a fost completată şi de lipsa de conservare a ţesuturilor degetelor, care în alte condiţii nu s-ar fi distrus atât de repede şi ar fi permis o reconstrucţie chiar şi la câteva ore după accident. În probaţiune: fişa de însoţire a reclamantului realizată la UPU-SCJU ..., buletinul de analize realizat în cadrul Laboratorului de Urgenţă, Buletinul de analize medicale nr......., Fişa decont materiale sanitare, acordul informat, bilet de ieşire din spitalul O...... şi scrisoare medicală, bilet de ieşire din spital  ..... şi rezultatul foii de observaţie, bonuri fiscale, chitanţe şi facturi justificând daunele materiale (decont cheltuieli O......), cererea de mediere şi procesul-verbal de informare, cerere către DSPJ......, cerere către SCR..., adresa nr...../23.04.2014 reprezentând răspunsul D.S.P C..., informaţii printate de pe site-ul SCR......, rezumatul tezei de doctorat a pârâtului-medicul F..... (f.8-36)La data de 17.11.2014, pârâtul AF... a formulat întâmpinare (f.57-63) prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.Pentru început, pârâtul a expus starea de fapt din perspectiva sa arătând că în data de ...2013, în calitate de medic specialist în specialitatea chirurgie ...., îndeplinea în mod legal serviciul de gardă pe secţia de Chirurgie .... din cadrul SCR....... În jurul  orei 3.30 a fost contactat telefonic de către medicul de gardă de la UPU care l-a informat că a direcţionat (nu că urmează să direcţioneze) spre serviciul său un pacient cu amputatie digitals care necesita tratament de urgenţă precum şi că degetele afectate sunt devascularizate.Faţă de această informaţie şi întrucât medicul de gardă de la UPU facea referire la o intervenţie chirurgicală, pârâtul i-a comunicat explicit acestuia că înainte de ora 08:00 dimineaţa SCR... nu poate asigura condiţii (logistică şi personal specializat) pentru intervenţia chirurgicală şi, pentru binele pacientului, i-a recomandat să ia legătura cu o unitate sanitară care să poată interveni chirurgical cât mai repede. Neavând oricum control asupra deplasării pacientului care era pe drum, l-a aşteptat urmând ca în funcţie de gravitatea cazului să decidă dacă poate să interneze pacientul şi să amâne intervenţia până la începerea programului de lucru. Totodată s-a interesat care este situaţia locurilor (paturilor) din secţie, şi a aflat că nu existau locuri libere. Desigur că, aceasta împrejurare nu a reprezentat un motiv pentru care pârâtul nu a acceptat pacientul. Reclamantul s-a prezentat însoţit de personalul de pe ambulanţă şi i-a primit într-o sală de tratamente a secţiei de chirurgie plastic pentru o evaluare. A constatat că acestuia îi fusese acordat primul ajutor medical la UPU, era echilibrat din punct de vedere hemodinamic (de altfel se deplasa singur) cu linie de perfuzie ataşată la membrul superior şi cu mâna traumatizată pansată. A precizat pârâtul că a fost dificilă evaluarea cu exactitate a gravităţii leziunilor din cauza prezenţei sângerării şi a durerii resimţită de pacient dar şi pentru că nu i-a fost trimisă o radiografie corect realizată care să-i fi oferit indicii despre gravitatea leziunii. Gravitatea leziunii a fost ulterior confirmată de examinarea intraoperatorie (bilantul lezional) descrisă în Biletul de ieşire din spitalul O....... În Buletinul de analize medicale care a însoţit pacientul, rezultatul radiografiei (nu radiografia propriu zisă) de mâna dreaptă efectuat de dr. AN...., medic primar radiologie a fost acela că: nu se poate interpreta rezultatul datorită multiplelor suprapuneri ale fragmentelor osoase. Modul în care a fost pansat pacientul a fost pentru pârât explicaţia radiografiei neconcludente. Pentru o intervenţie chirurgicală ar fi fost obligatorie o radiografie a pacientului ce trebuia efectuată în poziţia corectă a degetelor, astfel încât să se evite suprapunerea degetelor amputate (se întâmplă frecvent ca radiografia să fie efectuată cu mana pansată cu poziţia viciată a degetelor fracturate, căzute în palmă ceea ce s-a întâmplat şi în cazul de faţă). Faptul că s-a efectuat o nouă radiografie în spitalul din O...... este confirmat chiar de către reclamant în cuprinsul cererii. În cadrul SCR......, Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală nu are program de lucru decât în intervalul orar 8:00-16:00 în zilele lucrătoare, conform Regulamentului intern al SCR....Contrar celor afirmate de pacient, pârâtul a menţionat că a intervenit în mod prompt şi politicos în momentul prezentării sale, a desfăcut pansamentul realizat necorespunzător (constrictiv, cu degetele luxate la nivelul palmar, în poziţie vicioasă) şi a constatat gravitatea leziunii. Faţă de gravitatea leziunii, pentru a conserva şansele unei intervenţii chirurgicale, a refăcut pansamentul corespunzător cu degetele imobilizate în poziţie anatomică printr-o faşă (ghem) plasată palmar, adăugând comprese curate la nivelul spaţiilor interdigitale şi la nivelul plăgilor. I-a explicat pacientului gravitatea leziunii şi regimul spitalului, mai exact faptul că nu poate fi internat şi operat  la acea oră în lipsa unui bloc operator funcţional, cu personal necesar (medic anestezist, asistenta ATI, personal instrumentar chirurgical etc ...). Pacientul a înţeles la acel moment ceea ce i s-a explicat, neavând un comportament revendicativ. Cei care au obiectat au fost persoanele din echipa de pe ambulanţă - evident fără competenţa necesară în chirurgie reparatorie ... - cărora le-a precizat că orice discuţii suplimentare nu îşi găsesc rostul dată fiind urgenţa cazului.S-a reluat legătura cu UPU cărora le-a recomunicat imposibilitatea realizării intervenţiei chirurgicale astfel că s-a decis direcţionarea pacientului către o unitate sanitară care să poată interveni chirurgical în regim de urgenţă (TM..., O......). La finalul gărzii a consemnat sintetic împrejurările medicale ivite în timpul nopţii şi a informat şeful de secţie cu privire la acest eveniment.Pârâtul a arătat că reclamantul îşi asumă o premisă greşită şi, pe cale de consecinţă, insistă în susţinerea unei teze nefondate. Premisa cererii reclamantului este că replantarea degetelor traumatizate ar fi fost posibilă în următoarele ore după accident astfel că, în teza sa  refuzul medicului de a-i acorda asisteţa medicală specifică în urgenţa respectiv refuzul de a interveni chirurgical, ar fi fost deopotrivă incorecte şi reprezintă cauza amputării degetelor. Starea de fapt corectată şi completată mai sus relevă însă contrariul. Fără a detalia, se poate aprecia acum (retrospects, pe baza inscrisurilor prezentate de reclamant) că replantarea degetelor nu era posibilă chiar şi dacă s-ar fi intervenit chirurgical în minutele subsecvente accidentului, astfel că premisa reclamantului este greşită. Chiar dacă această concluzie nu a fost posibilă în noaptea de .....2013, din cauze care nu îi pot fi  imputate pârâtului, acum, chiar şi dacă s-ar raporta numai la înscrisurile anexate de reclamant, afirmaţia sa se susţine fără echivoc. Aşadar, câtă vreme reclamantul se referă la pierderea şansei de a-i fi replantate chirurgical degetele, în opinia sa de specialitate, această şansă a fost în concret inexistentă şi (daca acceptă ca ipoteza de discutie că ar fi avut posibilitatea legală şi resursele umane şi materiale necesare pentru a accepta pacientul şi să intervină chirurgical) personal şi-ar fi asumat doar decizia unei intervenţii chirurgicale pentru amputare nicidecum de replantare.În probaţiune: contract individual de muncă, fişa postului, regulament intern, protocol de colaborare, acte medicale (f.64-98).La data de 17.11.2014, pârâtul F.... a depus cerere de chemare în garanţie a societăţii ERAR...SA (f.99-100), timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 254 lei (f.98) prin care a solicitat obligarea chematei în garanţie la plata sumei de bani pe care va fi obligat să o plătească reclamantului în ipoteza admiterii acţiunii introductive.În motivarea cererii, pârâtul a arătat că a încheiat cu societatea ERAR...SA poliţa de asigurare nr..... din data de 06.12.2012 având ca obiect prejudiciile pe care asiguratul le produce din culpă pacienţilor săi, în timpul şi în legătură cu exercitarea activităţii profesionale, daunele morale pretinse de pacientul prejudiciat, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.În drept: art.72 şi urm. C.pr.civ, art.667 din Legea nr.95/2006, art.2223 Cod civil.La data de 19.11.2014, pârâtul SCR... a formulat întâmpinare şi cerere de chemare în garanţie a asigurătorului OVIG.... SA. (f.108-121) Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată ca urmare a inexistenţei faptei ilicite a celor doi pârâţi ca urmare a imposibilităţii obiective a pârâţilor de a se interveni chirurgical în lipsa liniei de garda în afara orelor de program.Cu atât mai mult, conform art. 23 lit. d din Regulamentul aprobat de ordinul 870/2004 o linie de gardă trebuie înfiinţată la un număr minim de 80 de paturi iar secţia de Chirurgie .... are doar 30 de paturi, prin urmare existenţa unei linii de gardă nu este posibilă legal. Mai mult, conform dispoziţiilor art. 27 din Normele metodologice din 12 decembrie 2008 de aplicare ale titlului IV Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, la nivel spitalicesc asistenţa medicală de urgenţă este asigurată de spitalele de urgenţă, spitalele şi institutele de specialitate, spitalele judeţene şi locale, asigurarea îngrijirilor necesare la nivelul de competenţă al unităţi sanitare respective fiind obligatorie." În aceste condiţii, cu toate că domnul doctor F.... avea competent şi calificarea necesară unei intervenţii de Chirurgie ...., în măsura în care, în ciuda eforturilor depuse, SCR....nu are aprobată o linie de garda pentru intervenţii de urgenţă, acesta nu dispune de resursele umane şi materiale pentru realizarea optimă a intervenţiei necesare, doctorul aflându-se în spital doar pentru supravegherea pacienţilor internaţi. In ce priveşte procedura de transfer de la UPUa SCJU..., este aplicabil art. 74. din Ordinul nr. 1706 din 2 octombrie 2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, care prevede că (1)În cazul în care pacientul necesita transferul către o altă unitate sanitară, medicul responsabil de tură din cadrul UPU împreună cu medicul de gardă din secţia de profil care a consultat pacientul vor organiza transferul în conformitate cu prevederile legate în vigoare. (2)Decizia transferului pacientului aflat în stare critica este o decizie comuna care este luată de medicii specialişti din spital împreună cu medicul responsabil de tură din UPU în consultare, după caz, cu medicii de gardă din unitatea sanitară la care urmează a fi transferat pacientul respective.

În acest sens este şi art. 2 din Acordul de Colaborare încheiat între SCR... şi SCJU..., care prevede că medicul de gardă din cadrul unităţii de primire a urgenţelor contactează medicul de gardă din spitalul la care urmează a fi transferat pacientul în vederea informării acestuia despre caz şi în vederea luării decizei de transfer şi a mijlocului de transport necesar. Mai mult, conf art. 31 alin. 1 şi 3 din  Ordinul 2012/2008, transferul/trimiterea/internarea pacienţilor în vederea asigurării tratamentului definitiv se poate efectua la o secţie de specialitate din spitalul propriu sau unul cu un nivel superior de competenţă.

Pârâta a arătat că deşi se invocă prevederile legale din Ordinul 2012/2008 se omite a se preciza că spitalele cărora li se aplică acest ordin sunt doat cele stabilite conform Ordinului nr.1764/2006. De asemenea, a menţionat că pentru a se putea chema medical de la domiciliu trebuie instituită o linie de gardă, care în prealabil trebuie stabilită şi aprobată de Ministerul Sănătăţii conform art.22 alin.3 din Regulamentul din 1 iulie 2004 aprobat prin Ordinul nr.870/2004, or SCR... nu are aprobată linie de garda la domiciliu.

În continuare, pârâta a invocat principiul fundamental al actului medical, primum non nocere, adică, în lipsa unei convingeri ferme a medicului, bazat pe cunoştinţele lui profesionale, pe cunoştinţele existente în medicina la o anumită epocă, conjugat cu dotările tehnice ale unităţii spitaliceşti în care îşi desfăşoară activitatea, că poate ajuta pacientul, medicul este dator a se abţine de la orice manoperă medicală.

În motivarea cererii de chemare în garanţie, pârâtul SCR... a arătat că la data săvârşirii faptei, avea încheiată poliţa de asigurare de malpraxis seria .... nr..... cu societatea AVIG SA.. valabilă din 01.01.2013 până la data de 31.12.2012.

În probaţiune: adresă DSPJ...... nr...../17.03.2010, Adresă DSPJ...... nr...../06.02.2009, Adresă DSPJ...... nr...../09.04.2014, Adresă SCJU ... nr...../11.04.2014, răspuns la adresa nr..... din data de 23.04.2014, acord de colaborare pentru aplicarea prevederilor Ordinului ministrului săsnătţii publice nr.1091/2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic încheiat între SCR... şi SCU...., poliţa seria G nr..... emisă de OVIG.....(f.121-152)

La data de 05.12.2014, reclamantul CPC.. a formulat răspuns la întâmpinarea depusă de pârâtul AF... (f.164-166) prin care a arătat că obligaţia pârâtului de a interveni în situaţii de urgenţă subzistă şi continuă să producă efecte faţă de acesta, indiferent şi necondiţionat de atitudinea celor dinaintea sa. Având în vedere refuzul său cert de a acţiona fără ca măcar să încerce constituirea unei echipe în vederea intervenţiei, face să fie vorba despre o atitudine culpabilă ce trebuie sancţionată.

La data de 23.12.2014, societatea EAR.... SA a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanţie a pârâtului AF... (f.170-173) prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii având în vedere lipsa culpei asiguratului iar în subsidiar, admiterea în parte a cererii de chemare în judecată până la concurenţa sumei care reprezintă cheltuieli materiale produse pacientului având în vedere prevederile condiţiilor generale privind asigurarea de răspundere civilă profesională a personalului medical. De asemenea, a invocat excepţia netimbrării acţiunii.

În motivare, societatea EAR.... SA a arăta că poliţa de asigurare încheiată cu dl. AF... acoperă doar cheltuielile materiale rezultate din vătămările corporale, nu şi daunele morale, asiguratul neachitând vreo primă suplimentară care să acopere şi prejudiciile rezultate din daune morale.

La data de 22.12.2014, societatea AVIG SA.. a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul SCR... (f.176-180) prin care a invocat excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată şi respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea poziţiei sale, societatea a arătat că fapta ilicită nu există deoarece nu există dovezi ce să ateste faptul că vătămarea suferită de către reclamant a fost cauzată de neglijenţa personalului medical din cadrul SR...., prejudiciul invocat de reclamantul CP.... nu este cert şi nici dovedit  iar din documentele depuse la dosarul cauzei nu se poate reţine culpa sau reaua-credinţă a SCR.......

În drept: art.1349, 1357, 1373, 2517, 2519 Cod civil, Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

La data de 23.01.2015, pârâtul SCR... a depus răspuns la întâmpinarea formulată de societatea OVIG.... (f.189-192) prin care a arătat că este instituţie publică, conform art.188 din Legea nr.95/2006 astfel că cererea sa este scutită de taxa de timbru.

La data de 26.01.2015, pârâtul F.... a depus răspuns la întâmpinarea formulată de societatea ERAR...SA (f.195-197) prin care a solicitat respingerea excepţiei netimbrării cererii de chemare în judecată întrucât a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru. Totodată, a menţionat că contractul de asigurare acoperă toate prejudiciile pretinse de către reclamant prin acţiunea introductivă, în limita a 62.000 eur.

La data de 30.03.2015, reclamantul CPC.. a depus o modificare a cererii de chemare în judecată (f.208-213) prin care şi-a extins acţiunea şi faţă de pârâtul SCJU ..., solicitând obligarea pârâţilor la plata sumei de 2123 lei cu titlu de daune morale şi 120.000 lei cu titlu de daune morale. Cu cheltuieli de judecată.

La data de 26.05.2015, pârâtul SCJU ...a  a depus întâmpinare (f.219-221) prin care a solicita respingerea cererii de chemare în judecată motivat de faptul că din punct de vedere al medicului de urgenţă din UPU...., s-a realizat protocolul de triaj/evaluare/terapie de urgenţă/consult de specialitate conform reglementărilor în vigoare.

În drept: art.205 C.pr.civ.

La termenul de judecată din data de 26 mai 2015 instanţa a respins excepţia netimbrării cererilor de chemare în garanţie .

La data de 15.10.2018, pârâtul AF... a depus concluzii scrise prin care a sintetizat principalele argumente care justifică respingerea cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu acesta.

La aceeaşi dată, 15.10.2018 a depus concluzii scrise şi pârâtul SCR... prin care a reiterat aspectele relevate prin întâmpinare.

La data de 15.10.2018 a depus concluzii scrise pârâtul SCJU ... prin care a arătat că din probaţiunea administrată în cauză nu se poate concluziona că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii civile delictuale a acestuia.

La data de 15.10.2018, reclamantul CPC.. a depus concluzii scrise

În probaţiune instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse de părţi, audierea martorei BCC....(f.8, vol.II), BM...(f.83, vol.II), SVB....(f.118, vol.II), CFE....(f.119), raport de expertiză medico-legală (f.133-142, vol.II), raport de nouă expertiză medico-legală (f.62-77, vol.III) avizat de Comisia Superioară Medico Legală (f.134, vol.III).

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

În data de .....2013, în jurul orei 01.00 a.m, reclamantul a suferit un accident casnic, soldat cu un traumatism complex la nivelul mâinii drepte, fiind secţionate parţial două degete de la această mână. Reclamantul a fost preluat de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă al Judeţului .... care i-a acordat primul ajutor, bandajând degetele secţionate în scopul opririi sângerării şi transportându-l către SCJU .... În momentul în care s-a ajuns la spital, ora 2.44, cazul a fost preluat de către UPU .... din cadrul SCJU........

Acolo, a fost consultat de către personalul medical însă din lipsă de medic de gardă în specialitatea Chirurgie .... datorată concediului legal de odihnă în care se afla medicul specialist, s-a decis transferarea reclamantului la SCR..., Secţia Chirurgie .....În momentul sosirii la SCR..., aproximativ ora 03.30 a.m reclamantul a fost preluat de către pârât-medicul chirurg .... F...., ce la acel moment se afla în desfăşurarea serviciului de gardă.

Fără a interveni în vreun fel asupra traumatismului existent la degetele secţionate, pârâtul s-a rezervat la desfacerea bandajului, analizarea degetelor şi legarea la loc a bandajului existent, care între timp se îmbibase de sânge. Pârâtul F.... a precizat că se află în imposibilitatea de a interveni chirurgical deoarece nu erau disponibile la ora prezentării reclamantului, resursele umane şi materiale în vederea efectuării intervenţiei chirurgicale necesare în cadrul SCR...., Secţia Chirurgie .....

Astfel, reclamantul a revenit la UPU ...a SCJU....... unde a fost preluat de un medic care a încercat din nou, să verifice dacă pârâtul-medicul F.... dispune de serviciul ATI şi dacă poate primi cazul reclamantului. În acest sens, a contactat telefonic, în jurul orei 4.40 a.m pe pârâtul F.... pentru a verifica dacă acesta a reuşit să întrunească echipa necesară intrării în operaţie. Şi de această dată, pârâtul F.... a adus la cunoştinţa medicului de gardă imposibilitatea intervenirii chirurgicale.Ulterior, ca urmare a demersurilor efectuate de către medicul de gardă din cadrul SCJU....... la spitalele din judeţele limitrofe judeţului ...., pârâtul a fost transferat la SCU O......, Secţia de Chirurgie .... a acestui Spital, fiind internat de urgenţă la ora 08.36 a.m, asupra acestuia începându-se efectuarea procedurilor medicale.

Raportat la cererea de chemare în judecată, instanţa va analiza acţiunea atât din perspectiva dispoziţiilor Legii speciale nr. 95/2006 care reglementează sfera activităţii şi răspunderii medicale, cât şi în lumina dispoziţiilor dreptului comun în materia răspunderii delictuale, respectiv art. 1349 şi 1357 .civ.

Răspunderea civilă delictuală este generată de obligaţia civilă de reparare a prejudiciului cauzat de o faptă ilicită. Codul civil reglementează la art. 1357 răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, iar la art. 1373 - răspunderea comitenţilor (persoanele care direcţionează, îndrumă si controlează activitatea altei persoane) pentru faptele prepuşilor (persoanele care au obligaţia de a urma îndrumările si directivele primite de la comitent).

Pentru angajarea răspunderii juridice civile a medicului trebuie să existe cumulativ o conduită ilicită, un prejudiciu, legătura de cauzalitate între conduita culpabilă şi rezultatul vătămător, vinovăţie din partea subiectului actului ilicit şi să nu existe împrejurări sau cauze care înlătură răspunderea juridică.

Orice persoană are dreptul de a primi îngrijirile cele mai potrivite și de a beneficia de terapii a căror eficacitate este recunoscută si care garantează cea mai bună securitate sanitară în comparaţie cu cunoştinţele medicale confirmate în vederea diagnosticării bolii, a stabilirii tratamentului si a vindecării sau a îmbunătăţirii stării de sănătate a pacientului.

Personalul medical contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, consacrate in art. 22 al Constituţiei României – dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica.

Conform art. 375 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 „În scopul asigurării în orice împrejurare a intereselor pacientului, profesia de medic are la baza exercitării sale independenţa şi libertatea profesională a medicului, precum şi dreptul de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical.”

Responsabilitatea medicală fiind o responsabilitate bazată pe greşeală, problema principală este aceea a definirii greşelii medicale, a conturării conţinutului său, pentru a fi reţinută ca o culpă judiciară.

Pe de altă parte, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunoştinţe medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament.

Astfel, în general, în doctrină şi jurisprudenţă s-a statuat că, eroarea medicală reprezintă un eşec imprevizibil al unui comportament medical normal, iar culpa medicală reprezintă încălcarea unei obligaţii profesionale minime de atenţie şi prudenţă. Pentru a fi considerată culpă, greşeala trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie evidentă, materială, demonstrată; să existe sigur, în afara oricăror dubii ; să fie urmarea lipsei de profesionalism ; să fie apreciată ca greşeală de către alţi medici competenţi.

În ceea ce priveşte fapta ilicită, s-a reţinut că obligaţia de reparare există atât în cazul culpei sau greşelii intenţionate, cât şi a culpei neintenţionate.

Relevante în speţă sunt disp. art. art. 643 alin. 2 lit. a) din lege, personalul medical nu răspunde când prejudiciul în exercitarea profesiei se datorează „condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicaţiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicale şi sanitare folosite”.

În alte cuvinte, din textul legal sus invocat rezultă că, exercitarea unei astfel de profesiuni se face respectând anumite norme deontologice si juridice.

Atare norme juridice ce trebuiau respectate atât de pârâtul F.... cât şi de pârâtul SCR... sunt cele prevăzute la art.31 din Legea nr.95/2006 şi la art.2 din Ordinul nr.1764 din 22 decembrie 2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi în stare critică.

Art.31 din Legea nr.95/2006 prevede că, „Asistența medicală de urgență se asigură de unități specializate de urgență și transport sanitar publice sau private, precum și prin structurile de primire a urgențelor, organizate în acest scop.

Art.2 din Ordinul nr.1764/2006 prevede că „Din punctul de vedere al acordării asistenţei medicale de urgenţă şi al îngrijirii pacientului aflat în stare critică, unităţile sanitare publice cu paturi care asigură asistenţă medicală de urgenţă populaţiei sunt clasificate după cum urmează:1. spital regional de urgenţă cu nivel de competenţă I A; 2. spital regional de urgenţă cu nivel de competenţă I B;3. spital de urgenţă cu nivel de competenţă II A; 4. spital de specialitate de urgenţă cu nivel de competenţă II B; 5. spital de urgenţă cu nivel de competenţă III; 6. spital de urgenţă cu nivel de competenţă IV. Din înscrisurile depuse la dosar în probaţiune rezultă că SCR...... nu i-a fost acordată o atare competenţă astfel că pârâtul F.... nu avea posibilitatea de a interveni chirurgical la ora respectivă.

 Acest aspect este subliniat inclusiv de DSPJ...... care prin adresa nr..../23.04.2014(f.23 vol.I) a comunicat reclamantului faptul că SCR... nu are aprobată linie de gardă pentru intervenţii de urgenţă, respectiv, fiind un spital de recuperare, nu dispune de personalul necesar unei echipe operatorii, în afara programului normal de lucru, după ora 15.00, respectiv medic ATI, medic specialist mâna a 2-a în operaţie, personal pentru instrumentarul chirurgical, bloc operator funcţional.

Din regulamentul intern emis de SCR... rezultă aceleaşi aspecte, respectiv imposibilitatea efectuării intervenţiei chirurgicale de urgență ca urmare a faptului că programul de lucru al laboratorului de analize medicale, al laboratorului de radiologie şi imagistică medicală, a blocului operator, a staţiei de sterilizare este între orele 8-15.  (f.72-89, vol.I). Este evident astfel că, la nivelul spitalului nu există organizat, ca urmare neîncadrării printre unităţile sanitare publice cu paturi care asigură asistenţă medicală de urgenţă populaţiei,  linie de gardă pentru specialităţile paraclinice - radiologie-imagistică medicală şi medicină de laborator ceea ce face de altfel imposibilă o intervenţie chirurgicală de urgență în afara intervalului orar 8-15.

Aşa fiind, cum refuzul pârâtului AF... nu a fost unul nejustificat nu se poate reţine un caz de malpraxis în ceea ce îl priveşte pe acesta, răspunderea acestuia neputând fi atrasă în condiţiile legii speciale.

Dar, răspunderea acestuia nu poate fi atrasă nici în condiţiile dreptului comun (art. 1371C.civ.), întrucât instanţa nu a putut reţine pe baza probatoriului administrat o faptă ilicită în sarcina acestui pârât, săvârşită în legătură cu profesia.

Din situaţia de fapt şi din analiza probatoriului a rezultat că pârâtul F.... a intervenit în momentul prezentării reclamantului  la serviciul de gardă, a desfăcut pansamentul, a constatat gravitatea leziunii şi a comunicat atât reclamantului cât şi UPU.. imposibilitatea efectuării unei intervenţii chirurgicale la ora respectivă precum şi motivele pentru care nu se poate interveni chirurgical.

Deşi reclamantul a invocat în susţinerea cererii sale, dispoziţiile art. 2, art.36 din Legea nr.46/2003, art.652 alin.3 din Legea nr.95/2006, art. 28 alin.1 din Ordinul nr.870/2004, art.22 alin.1 din acelaşi Ordin, art.59 alin.1 din Ordinul nr.1706/2007, aceste dispoziţii nu pot fi aplicate în mod disociat făcând abstracţie de dispoziţiile legale mai sus invocate.

Astfel, deşi art.74 alin.1 din Ordinul nr.1706/2007 prevede că „În cazul în care pacientul necesită transferul către o altă unitate sanitară, medicul  responsabil de tură din cadrul UPU împreună cu medicul de gardă din secţia de profil care a consultat pacientul vor organiza transferul în conformitate cu prevederile legale în vigoare.”, trebuie ţinut seama şi de prevederile legale care reglementează transferul interclinic prevăzute în Ordinul 1091/2006. La art.2 pct.1 din Ordinul 1091/2006 este definit transferul interclinic ca fiind „transferul unui pacient între doua unităţi sanitare, din care unitatea sanitară care primeşte pacientul este de un nivel de competenta şi/sau dotare mai mare decât unitatea sanitară care trimite pacientul”. Or, acest text normativ a fost edictat tocmai în considerarea acordării îngrijirii de specialitate efective, de urgență, de către o unitate sanitară care are posibilități sporite față de unitatea sanitară care primește pacientul.Este de remarcat faptul că încă din anul 2009, pârâtul SR.. prin adresa nr...../06.02.2009, a adus la cunoştinţa Direcţiei de Sănătate Publică disponibilitatea specialiştilor în Chirurgie .... la solicitarea de a face parte din echipele operatorii constituite în alte spitale, motivat de faptul că acest spital nu corespunde nivelului de competenţă I-IV. S-a arătat în adresă că, activitatea în laboratoarele de analize medicale şi de radiologie-imagistică se desfăşoară într-o singură tură 8-14, pe durata zilelor lucrătoare. (f.124 vol.I). În mod similar, prin adresa nr..../17.03.2010. pârâtul SCR...  a reiterat cele învederate prin adresa nr...../06.02.2009 şi anume lipsa posibilităţii de a acorda asistenţă medicală de urgenţă în specialitatea Chirurgie ..... (f.123 vol.I)În aceste condiţii, pârâtul dr. AF... a acţionat corect din punct de vedere al tratamentului aplicat, dar şi prin respectarea regulilor de acordare a asistenţei medicale reclamantului care s-a prezentat la clinică, în calitate de angajat şi prepus al acesteia, rezultând că acesta nu a provocat cu vinovăţie ori din culpă vreun prejudiciu reclamantului, situaţie în care nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 1373 Cod civil , iar potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, expuse anterior, SCR... nu răspunde, rezultând că, în lipsa faptei ilicite, nu există nici prejudicii cauzate reclamantului în calitate de pacient, de către pârâtul AF..., în calitate de medic.În ceea ce priveşte răspunderea civilă delictuală a pârâtului SCJU ..., instanţa constată că aceasta există, pentru considerentele ce vor fi redate în continuare.Așa cum instanța a reținut mai sus, potrivit art.2 alin.1 din Ordinul nr.1706/2006, UPU .... avea obligația de a identifica care sunt unitățile sanitare care îndeplinesc condițiile prevăzute de textul legal invocat și care ar fi putut asigura asistență medicală de urgență reclamantului. Aceste identificări se impuneau a fi efectuate înainte de apariția unei situații ca cea din cauza pendinte, în condițiile în care SJU...cunoștea starea de fapt existentă la acea dată cu privire la imposibilitatea asigurării serviciului de gardă la urgențele care priveau specializarea Chirurgie ..... Este inacceptabil ca, în timpul serviciului de gardă, medicul de gardă să efectueze încercări la unitățile sanitare din județele limitrofe pentru a identifica o unitate care să poată acorda îngrijirile medicale corespunzătoare, mai ales în acele situații în care salvarea unei vieți, a unui organ, a unui simț este în relație direcță cu scurgerea timpului.Datorită faptelor ilicite constând în lipsa de acțiune și de organizare a UPU.. din cadrul SCJU......., care nu au identificat și asigurat o soluție alternativă ca urmare a situației intervenite în schema de personal, încă de la momentul apariției acesteia, ceea ce a condus la o prelungire nejustificată a procedurii de transfer a pacientului și a culpei pârâtei, s-a produs reclamantului un prejudiciu, atât moral cât și material.

În plus, potrivit art.14 din Ordinul nr.1764/2006, pârâtul SCU.... avea obligația de a comunica autorității competente situația cu privire la numărul insuficient al specialiștilor chirurgi plasticieni încadrați și imposibilitatea asigurării asistenței medicale de urgență.  Art.14 din Ordinul 1764/2006 este în sensul că, "Conducerile unităţilor sanitare regionale vor raporta orice modificare care afectează funcţionarea unităţii ca unitate regională, în mod temporar sau permanent, autorităţii de sănătate publică din judeţul respectiv, care are obligaţia să raporteze situaţia Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi autorităţilor de sănătate publică din judeţele arondate unităţii regionale respective. În cazurile în care anumite aparate sau echipamente nu funcţionează ori în cazurile în care lipsesc anumite materiale sau medicamente dintr-o unitate regională, care pot afecta funcţionalitatea acesteia ca unitate regională pentru anumite categorii de cazuri, conducerea unităţii are obligaţia să informeze telefonic imediat şi în scris în următoarele 24 de ore unităţile menţionate mai jos:

  1. autoritatea de sănătate publică şi spitalele din întreaga regiune;

  2. structurile de salvare şi transport aerian care operează în regiune;

  3. serviciile de urgenţă prespitaliceşti din judeţul respectiv.

  Conducerea unităţii are obligaţia să remedieze problemele în cel mai scurt timp posibil şi să informeze telefonic imediat ce problema a fost remediată, precum şi în scris în următoarele 24 de ore structurile menţionate la pct. 1-3.Organizarea unui sistem optim de notificare în aceste cazuri se face sub coordonarea autorităţii de sănătate publică din judeţul unde există unitatea regională, cu suportul autorităţilor de sănătate publică din judeţele arondate."Această obligaţie legală a fost încălcată de către pârâtul SCJU ... cu bună ştiinţă, întrucât situaţia lipsei medicului chirurg nu s-a datorat unei situaţii neprevăzute ci s-a datorat împrejurării că acesta s-a aflat în concediu legal de odihnă.Pe de altă parte, în art.15 pct.2 din Ordinul 1764/2006, se arată că "În următoarele centre universitare funcţionează unităţi sanitare regionale de urgenţă, acestea urmând a fi clasificate în conformitate cu prevederile prezentului ordin: 2. Centrul universitar ....prin SCJU ... şi Institutul ...."....." ...., în colaborare cu restul structurilor sanitare din centrul respectiv". Astfel, devin aplicabile prevederile art.7 pct.19 din același ordin și anume, "personalul medical din cadrul unităţilor sanitare regionale va planifica concediile de odihnă şi zilele libere astfel încât să rămână în permanenţă persoane care pot asigura liniile de gardă pe spital sau garda la domiciliu, după caz", prevederi care au fost încălcate de către SCJU ....Apoi, SCJU ..., avea posibilitatea și totodată obligația de a stabili protocoale de colaborare cu restul structurilor sanitare din centrul respectiv tocmai pentru a evita situații de felul celei din speță. Deși astfel de protocoale au fost încheiate cu alte unități sanitare acesteau au vizat doar secţia „cardiologie” (f.93)  şi doar obligaţia de a pune zilnic la dispoziţia UPU din structura  SCJU......., în vederea internării a unui număr de două paturi cu excepţia bolnavilor care necesită proceduri de cardiologie intervenţională de urgenţă. (f.95).

Prin urmare, pârâtul SCJ... se face vinovat de lipsa de intervenție provocată de asigurarea necorespunzătoare de personal specializat precum și de greșita organizare a procedurii de transfer între unitățile sanitare.Prejudiciul, ca element esenţial al răspunderii delictuale, constă în rezultatul, efectul negativ suferit de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană. Prejudiciul poate fi de ordin material, dacă este susceptibil de apreciere bănească ori moral (nepatrimonial), dacă nu poate fi evaluat în bani.În speţă, prin încălcarea drepturilor garantate de lege, şi prin faptul că la data de .....2013 reclamantului nu i s-a asigurat acordarea serviciului medical de urgență în mod corespunzător concretizat în purtarea reclamantului între unități sanitare, acesta a suferit un prejudiciu constând în prelungirea suferinței.

Reclamantul a probat acest element al răspunderii civile delictuale, cu actele medicale și declarația martorilor audiaţi.Prejudiciul este cert și nu a fost reparat de persoanele responsabile de producerea tergiversării acordării asistenței medicale în mod corespunzător sau de către alte persoane, nefiind administrate probe care să ateste achitarea unor sume de bani cu acest titlu. Referitor la existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită săvârşită de către pârâtul SCJU ... şi prejudiciul suferit de către reclamant, element al răspunderii civile delictuale, instanţa reţine că şi existenţa legăturii de cauzalitate a fost probată. Între faptă şi prejudiciu există raport de cauzalitate deoarece, în lipsa acţiunii pârâtului, suferinţele de ordin moral, psihic nu s-ar fi produs.

Cu privire la solicitarea plăţii unor daune morale, instanţa apreciază ca temeiul de drept al acordării unor astfel de despăgubiri îl reprezintă art. 1357 și art. 1381 Cod civil care, instituind obligația generală de reparare a prejudiciului nu fac nicio distincție după cum acesta trebuie să fie material sau moral, ceea ce înseamnă că nu există niciun impediment legal pentru înlăturarea din sfera obligației de reparare a daunelor morale.

 Instanţa reţine că, potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului suferit, trebuie înlăturate toate consecinţele dăunătoare ale unui fapt ilicit şi culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situaţia anterioară a victimei (principiul restitutio in integrum). Criteriul echităţii exprimă cerinţa ca indemnizaţia să reprezinte o justă şi integrală dezdăunare a părţilor vătămate. În temeiul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Altfel spus, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii şi în acelaşi timp să nu constituie venituri nejustificate pentru victimele daunelor morale.

Din probele administrate în cauză a rezultat că, au existat prejudicii morale constând în suferința prelungită generată de neadoptarea măsurilor corespunzătoare de către pârâtul SCJU..., în vederea acordării asistenței medicale de urgență.

Cu toate acestea, instanţa nu va acorda integral suma de 120.000 lei solicitată de reclamant cu titlu de daune morale având în vedere că această sumă a fost solicitată de la toți cei trei pârâți. Apoi, această sumă a fost solicitată pe considerentul că prejudiciul reclamantul a culminat cu amputarea definitivă a degetelor, însă din raportul de nouă expertiză medico-legală avizat de Comisia Sperioară Medico Legală a rezultat că "datorită complexității traumatismului, mecanismului de producere, severității leziunilor și nu datorită timpului scurs de la accident, degetele II și III nu au avut indicație de replantare." Prin urmare, instanța consideră că o sumă de 60.000 lei cu titlu de daune morale este suficientă, pentru repararea prejudiciului moral produs reclamantului de către pârâtul SCJU ....

Cu privire la daunele materiale solicitate de reclamantul CPC.., instanţa le va acorda având în vedere că din actele medicale depuse şi chitanţa doveditoare rezultă că acesta a suportat cheltuieli reprezentând servicii medicale în cuantum de 2124 lei.

În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul AF... în contradictoriu cu chemata în garanţie se impune a fi respinsă, întrucât acesta nu a fost obligată la nicio prestaţie faţă de reclamant.Pentru aceleași considerente, se impune a fi respinsă și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul SCR... în contradictoriu cu chemata în garanție a societății AVIG SA...

În baza art.453 C.pr.civilă, instanța va obliga reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2634 lei  reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocaţial în favoarea pârâtului AF... și totodatp, va lua act de solicitarea reclamantului CPC.. de a cere cheltuieli de judecată, pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Admite, în parte,  cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul  CPC.., în contradictoriu cu pârâtul SCJU .... cu sediul în ......

Obligă pârâtul SCJU ... la plata în favoarea reclamantului a sumei de 2123 lei cu titlu de daune materiale şi la plata sumei de 60.000 lei cu titlu de daune morale.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul CPC.. în contradictoriu cu pârâţii AF... CNP .... domiciliat în ...... şi SCR....

Respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul F.... în contradictoriu cu chemata în garanţie ERAR...SA.

Respinge.

Respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul SCR... în contradictoriu cu chemata în garanţie AVIG SA...

Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2634 lei  reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocaţial în favoarea pârâtului AF....

Ia act de solicitarea reclamantului CPC.. de a cere cheltuieli de judecată, pe cale separată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei sentințe, care se depune la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pusă la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 23.10.2018

Domenii speta

Spete similare