Partaj bunuri comune

Sentinţă civilă 4456/2018 din 19.06.2018


SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr...../211/2017

SENTINŢA  CIVILĂ  Nr.4456/2018

Şedinţa publică din .....

Instanţa constituită din:

JUDECĂTOR: .....

GREFIER: ......

Pe rol se află pronunţarea asupra cauzei civile înaintată de reclamantul MD.... în contradictoriu cu pârâta TAC...., având ca obiect partaj bunuri comune.

La apelul nominal făcut în cauză  se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă  după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 05.06.2018, când părţile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de şedinţă de la acea dată şi când din lipsă de timp pentru deliberare, dar şi pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise, Instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 12.06.2018, respectiv 19.06.2018, încheierile de amânare a pronunţării făcând parte integrantă din prezenta sentinţă civilă.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată că prin cererea reconvenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, la data de 15.09.2016 sub numărul .../211/2016, pârâtul reclamant reconvenţional MD.... a chemat în judecată pe  reclamanta-pârâta reconvenţională TAC.... solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună încetarea regimului matrimonial şi lichidarea comunităţii de bunuri şi partajul acestora. Partajarea bunurilor comune: imobilul situat în comuna F..., în cotă de ½ fiecare, cu precizarea că acest imobil este un triplex iar cererea reclamantului se referă doar la un corp având întinderea de 72 mp-art.669 Cod civil şi partajarea autoturismului Audi A4; dezbaterea moştenirii după def.TG...., tatăl pârâtei MAC...., în contradictoriu cu moştenitorii MAC...., TE...., FG...., art.953 Cod civil coroborat cu acţiunea oblică exercitată de reclamant conform art.1560 Cod civil şi urm.; să se constate că imobilul de 72 mp parte integrantă în triplexul situat în comuna F..., nu face parte din masa succesorală rămasă după def.TG.... conform art.1091 Cod civil fiind un bun comun al reclamantului împreună cu pârâta MAC.....

La data de 17.01.2017, reclamantul a formulat o cerere de modificare a cererii reconvenţionale (f.27-32) prin care a arătat că în contradictoriu cu pârâtele TAC...., TE.... şi FG...., solicită:

-încetarea regimului matrimonial şi lichidarea comunităţii de bunuri şi partajul

acestora. Partajarea bunurilor comune conform art.919 alin.1 lit.f C.pr.civ: tot inetriorul imobilului apartament 3, situat în comuna F..., nr. CF vechi .... LS....nr.cad şi topo ...., cum ar fi: Finisajele şi valoarea materialelor cu luarea în considerare a aportului în muncă a reclamantului, Mobila, Electrocasnice, Dormitor, colţar, darurile de nuntă constând în sume de bani în valoare de 40000 lei care au devenit investiţie în imobilul locuinţa familiei, audi A4 an 1996 valoare de piaţă de 1500 euro, echivalentul în lei, suma de 90000 lei care a fost platită în timpul căsătoriei pentru ratele contractului de credit contractat de reclamanta, care a devenit investiţie în imobilul locuinţa familiei, suma de 7000 lei pentru creditul contractat de reclamant investiţie în imobilul locuinţa familiei.- obligarea pârâtei TE.... în nume propriu (coproprietar în cee ace priveşte triplexul incluisv ap. Nr…) şi moştenitorilor după def.TG.... (coproprietari cu TE....), TAC...., TE.... (în calitate de moştenitoare de data aceasta), FG...., conform art.953 C.civ coroborat cu acţiunea oblică exercitată de reclamant conform art.1560 Cod civil şi urm. să plătească reclamantului investiţia făcută în cuantum de 15.000 eur, echivalentul în lei la data plăţii, având în vedere finisajul şi construcţia imobilului de 132,61 mp-apartamentg nr….., parte integrantă în triplexul situate în com.F...,  CF nr..... F..., CF vechi .... LS.., nr. cad şi nr. topo ....7, conform art.1155 alin.2 C.civ.

În ceea ce priveşte moştenirea def.TG.... petitul este şi în sensul dezbaterii acesteia.În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 02.05.2009 a încheiat căsătoria cu pârâta MAC...., şi tot în aceeaşi perioadă (cu puţin timp în urmă), reclamantul fiind de profesie constructor/amenajări interioare, a cumpărat împreună cu pârâta un imobil la roşu unde au început construcţia şi amenajarea acestuia pentru o viitoare locuinţă de familie potrivit art. 321 NCC. Imobilul se afla pe numele defunctului TG.... şi a pârâtei TE...., părinţii pârâtei. De asemenea au achiziţionat auto marca Audi A4 din anul 1996 pe care doar pârâta l-a folosit pe întreg parcursul căsătoriei întrucât nu deţine permis de conducere. În prezent autoturismul are o valoare de aproximativ 1500 euro.

Pentru această construcţie pârâta a contractat un credit în valoare de 30.000 de euro, ale carei rate lunare erau acoperite şi de către reclamant până la începutul anului 2016 când pârâta l-a anunţat că relaţia de căsătorie, situatia juridică a părţilor, va fi supusă desfiinţării. La rândul său, reclamantul a contractat un alt credit în valoare de 7000 lei pentru locuinfa familiei. În timpul căsătoriei, potrivit art. 341 NCC s-au plătit ratele creditului în valoare de 30000 euro contractat de către pârâtă, în cote egale. Astfel din veniturile din munca ale părţilor şi anume din bunurile comune se plăteau ratele de credit, rate de credit care reprezintă investiţie în imobilul-casă (numit apartament….) situat în com. F....Potrivit art 351 alin. 1 NCC plata ratelor de credit a constituit o datorie comună având ca finalitate o investiţie comună în finisarea imobilului.Potrivit art. 357 alin. 2 NCC teza II a avut împreună cu pârâta o contribuţie egală la îndeplinirea obligaţiilor comune.Chiar dacă creditul a fost contractat în nume personal de către pârâtă, la acea vreme erau în concubinaj şi planul în vederea construcţiei locuinţei familiale a fost pus de comun acord. După nuntă chiar a fost de acord cu plata în devălmăşie a creditului contractat, de unde rezultă în mod evident faptul că suma de bani efectivă a fost folosită pentru menţinerea de relaţii familiale iar nu pentru interes propriu. Intenţia reclamantei de la acea vreme era de a contracta un credit comun cu viitorul sot in vederea finalizarii constructiei. Astfel, părţile au construit imobilul situat în regim triplex alăturat de alte doua imobile locaţia fiind în comuna F...,  la numărul ...., apartament …. Construcţia a fost efectuată prin munca personală fiind vorba de contribuţie prin aport în munca, însă conform susţinerilor sale, reclamantul a contribuit şi la partea financiară în vederea achiziţionării materialelor de construcţie şi amenajare. De asemenea, contribuţia comună a avut loc şi prin sumele de bani obţinute de la nunta ce a avut loc între părţi, fiind vorba de aproximativ 40000 lei.Pentru susţinerea  cheltuielilor constructiei, pentru familie şi pentru plata creditului după momentul finalizarii construcţiei la nivel finisat, reclamantul a precizat că a plecat la muncă în Austria şi ulterior în Anglia.

La data de 18.05.2017, reclamantul MD.... a depus taxa judiciară de timbru în sumă de 9881,55 lei doar pentru partaj, fără a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 9282,5 lei pentru dezbaterea succesiunii şi 2452 lei pentru cererea de obligare a pârâtelor moştenitoare la plat asumei de 15000 euro (petitul 3.1 din cererea de modificare a cererii reconvenţionale din data de 17.01.2017).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 9882 lei +540 lei (f.34, 85).

Prin Sentinţa civilă nr.3932/2017 pronunţată în dosar nr...../211/2016 instanţa a dispus disjungerea cererii reconvenţionale şi înregistrarea sub un număr nou de dosar, ..../211/2017. Prin aceeaşi hotărâre,  instanţa a admis excepţia netimbrării petitelor III din cererea reconvenţională devenită cerere principală şi III.1 din modificarea cererii reconvenţionale, rămânând investită cu soluţionarea petitului II din modificarea cererii reconvenţionale. Apoi, având în vedere că instanţa a rămas investită doar cu cererea având ca obiect partaj bunuri comune, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor TE.... şi FG...., cu motivarea reţinută în respectiva încheiere.

La data de 24.07.2017, pârâta TAC.... a depus poziţie procesuală (f.50-51) în dosarul nou format, ..../211/2017.

Prin adresa depusă la data de 16.06.2017 (f.48), reclamantul MD.... a arătat că din suma de 40.000 lei reprezentând daruri de nuntă s-au achitat finisajele şi materialele în valoare aproximativă de 40.000 lei, mobile de bucătărie, mobilă de living, în valoare de 5700 lei, masa cu 4 scaune în valoare de 799 lei, electrocasnicele: frigider-1000 lei, maşnă de spălat-500 lei, plită şi cuptor-1000 lei, hotă-299 lei, cuptor cu microunde-200 lei, central termică cu accesorii-3000 lei, autoturismul A4-1000 eur, achiziţionat cu 8000 lei din darul de nuntă, dormitorul-2353 lei şi colţarul 2699 lei au fost achiziţionate cu creditul achitat de reclamant. Reclamantul a mai precizat că, creditul de 30.000 eur contractat de pârâtă a fost folosit pentru ridicarea construcţiei şi a fost plătit împreună în perioada căsătoriei.

La data de 11.09.2017, pârâta TAC.... a depus o adresă prin care a arătat că la dobândirea bunurilor comune a avut o contribuţie de 50% respectiv că, ratele de credit achitate în baza contractului de credit de nevoi personale au fost achitate doar de către aceasta din venituri proprii. (f.74)

La data de 25.09.2017, reclamantul MD.... a depus o adresă prin care a arătat că cota de contribuţie a acestuia este de ½ în ce priveşte totalitatea bunurilor, iar valoarea aportului în muncă la amenajarea locuinţei a apreciat-o ca fiind de 18000 lei şi include zugrăveala apartamentului-pereţi laterali dar şi tavanul, la zugrăveală fiind vorba de aplicarea gletului grosier, a gletului de finisaj respectiv vopsea lavabilă (212,20 mp), montat gresie şi faianţă în bucătărie, respectiv, în cele două băi ale apartamentului, montat gresie şi pe scările exterioare de la intrarea apartamentului (62,5 mp), montat parchet laminat în dormitoare şi holul de la etaj (48,59 mp), instalarea uşilor interioare ale apartamentului (cinci uşi din material MDF).

La data de 10.04.2018, reclamantul MD.... a depus precizare (f.169) prin care a arătat că valoarea totală de împărţit este de 109.688 lei, cota de contribuţie fiind de ½ parte şi solicită ca în lotul 1 ce-i va reveni să i se atribuie o sultă în valoare de 54.844 lei. În acest sens a arătat că, valoarea totală a bunurilor mobile expertizate este de 10670 lei, atât pârâta cât şi reclamantul fiind de acord cu aceste valori, şi anume: colţar-2000 lei, frigider-700 lei, maşină de spălat-470 lei, mobilă cu dormitor-1700 lei, plită aragaz-400 lei, cuptor încorporabil-400 lei, cuptor cu microunde-100 lei, hotă-200 lei, mobile living şi bucătărie-4100 lei, masa cu 4 scaune-600 lei. Valoarea totală a manoperei pentru efectuarea amenajării interioare de către reclamant este de 9858 lei (necontestată de niciuna dintre părţi), şi solicită a fi împărţită în cote egale, întrucât îl socoteşte ca bun comun. Valoarea autoturismului Audi A4-1000 euro adică 4660 lei. Valoarea centrală termică şi accesorii (ambii au fost de acord în şedinţă publică din data de 18.07.2017)-3000 lei.Valoarea materialelor pentru amenajare interioară (ambii au fost de acord în şedinţa publică din data de 18.07.2017)-10.000 lei. Valore totală sumă de bani plătită către BRD-71500 lei calculată pentru perioada 02.05.2009-decembrie 2015 din care 2312,45 lei -asigurare deces, 8006,64 lei-comision de administrare şi gestiune, 61181,34 lei-dobândă şi capital. Valoarea contractului de credit contractat de reclamant (investiţii în imobil) -7000 lei şi valoarea darurilor de nuntă 30.000 lei a fost repartizată pentru bunurile de mai sus.

La aceeaşi data, 10.04.2018, pârâta TAC.... a depus ofertă (f.172-173) prin care a arătat că este de acord să achite reclamantului despăgubiri băneşti în cunatum de:

4.929 lei reprezentând jumătate din aportul în muncă raportat la valoarea indicată de expertul judiciar prin răspunsul la obiecţiuni din data de 04.12.2017,

1.500 lei reprezentând jumătate din contravaloarea accesoriilor,

5.000 lei reprezentând jumătate din contravaloarea finisajelor interioare,

5.335 lei reprezentând jumătate din contravaloarea bunurilor mobile, raportat la valoarea indicată de expertul judiciar prin raportul de expertiză depus la dosar.

A arătat că autoturismul fiind la reclamant încă de la separarea lor, solicită ca suma de 500 eur reprezentând jumătate din contravaloarea autoturismului să se scadă din sumele arătate mai sus.

În probaţiune instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse de părţi, interogatorul pârâtei TAC.... (f.43-44), interogatorul reclamantului MD.... (f.45-46), raport de expertiză tehnică judiciară şi răspuns la obiecţiuni (f.92-122, 151), proba cu audierea martorilor VAL... (f.162), GS....(f.163), PA....(f.258), CA....(f.259).

Reclamantul MD....a înaintat la dosarul cauzei, la data de 31 mai 2018, o contraofertă prin care a arătat că pentru soluţionarea amiabilă a litigiului solicită echivalentul în lei a sumei de 9000 eur şi anume 41670 lei.

Pârâta a depus un răspuns la contraofertă prin care a arătat că este de acord să achite reclamantului despăgubiri băneşti, astfel:

4.929 lei reprezentând jumătate din aportul în muncă raportat la valoarea indicată de expertul judiciar prin răspunsul la obiecţiuni din data de 04.12.2017,

1.500 lei reprezentând jumătate din contravaloarea accesoriilor,

5.000 lei reprezentând jumătate din contravaloarea finisajelor interioare,

5.335 lei reprezentând jumătate din contravaloarea bunurilor mobile, raportat la valoarea indicată de expertul judiciar prin raportul de expertiză depus la dosar. A arătat că autoturismul fiind la reclamant încă de la separarea lor, solicit ca suma de 500 eur reprezentând jumătate din contravaloarea autoturismului să se scadă din sumele arătate mai sus.

De asemenea, a menţionat că nu este de acord cu acordarea de despăgubiri băneşti în cuantum de 50% pentru creditul de nevoi personale contractat de către aceasta în nume personal, având în vedere că veniturile din care au fost achitate ratele au fost realizate de către aceasta cu preponderenţă. Ratele acestui credit au fost achitate în exclusivitate de către pârâtă din veniturile propria cu excepţia a două sau trei rate care au fost achitate de către reclamant, însă având în vedere contribuţia inegală la veniturile familiei, respective aceasta realizând în porproţie mai mare de 75% veniturile familiei, nu este de acord cu pretenţiile reclamantului vis a vis de acest credit. În concluzie, aceasta a solicitat instanţei să ţină seama ca la partajul bunului comun reprezentat de creditul de nevoi personale contractat de aceasta, să ţină cont de faptul că la plata ratelor lunare nu a existat o contribuţie egală, majoritatea ratelor fiind achitate de către aceasta.

Pentru termenul de judecată din data de 05.06.2018, atât reclamantul cât şi pârâta au depus note scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a normelor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 3932 pronunţată în data de 23.05.2017 de către Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul civil nr. ..../211/2016, rămasă definitivă prin neapelare, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între soţii MD.... şi MAC.... la data de 2 mai 2009.

Potrivit art. 355 alin. 1 Cod civil, ”la încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act notarial”. Art. 357 prevede că ”(1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare soţ preia mai întâi bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajarea bunurilor comune şi regularizarea datoriilor. (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală”. Referitor la ultima teză, instanţa reţine că atât reclamantul cât şi pârâta au arătat că sunt de acord cu aplicarea în speţă a prezumţiei contribuţiei egale a soţilor la veniturile gospodăriei.

Până la separaţia lor în fapt, părţile au locuit în casa părinţilor pârâtei TAC...., situată administrativ în comuna F..., sat ...., ....

 Din mărturisirile părţilor consacrate prin poziţiile procesuale depuse la dosar, va reţine instanţa că apartamentul nr.... din imobilul precizat a constituit locuinţa comună a acestora, apartament care s-a dovedit obiectul unor investiţii concretizate în capetele de cerere formulate de reclamant. De asemenea, va mai reţine instanţa susţinerea necontestată că separaţia faptică a celor doi soţi a survenit în luna ianuarie 2016.

Constatând că finalitatea demersului juridic promovat de către reclamant este cel al dobândirii unui drept efectiv de proprietate derivat din starea de codevălmăşie a celor doi soţi, în mod evident prima problematică ce se impune a fi clarificată este cea a compunerii masei de împărţit.

Din coroborarea poziţiilor procesuale expuse de către părţile litigante prin răspunsurile la interogatoriu cât şi prin notele scrise formulate, instanţa reţine că, bunurile mobile în valoare totală de 10670 lei constând în: Colţar-2000 lei, frigider-700 lei, maşină de spălat-470 lei, mobilă de dormitor-1700 lei, plită aragaz-400 lei, cuptor incorporabil-400 lei, cuptor cu microunde-100 lei, hotă-200 lei, mobilă living şi bucătărie-4100 lei, masă cu 4 scaune-600 lei, nu au fost contestate de către pârâtă.

De asemenea, instanţa reţine că nici calitatea de bun comun a autoturismului marca Audi A4  şi nici valoarea acestuia de 1000 euro, nu a fost contestată de părţi, după cum nu a fost contestată nici calitatea de bun comun a centralei termice şi a accesoriilor în valoare de 3000 lei.

Pentru aceste considerente, instanţa va consta că în masa de împărţit se includ, potrivit dispoziţiilor art. 30 din Codul familiei, următoarele bunuri: Colţar-2000 lei, frigider-700 lei, maşină de spălat-470 lei, mobilă de dormitor-1700 lei, plită aragaz-400 lei, cuptor incorporabil-400 lei, cuptor cu microunde-100 lei, hotă-200 lei, mobilă living şi bucătărie-4100 lei, masă cu 4 scaune-600 lei, autoturism marca Audi A4-1000 euro, centrală termică cu accesorii-3000 lei.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de includere în masa bunurilor de împărţit a valorii materialelor pentru amenajarea interioară-10.000 lei respectiv a valorii manoperei pentru efectuarea amenajării interioare -9858 lei, instanţa reţine că lucrările au fost efectuate în apartamentul nr.... comuna F..., sat ...., ..., proprietari ai acestuia fiind conform conţinutului CF .... F..., părinţii pârâtei, numiţii TG.... şi TE.....(f.25-26). Aceste lucrări au fost incorporate în apartament şi nu pot avea o existenţă de sine stătătoare după desprindere, prin urmare reclamantul ar putea avea un drept de creanță împotriva proprietarilor cărora le profită, respectiv succesorilor proprietarului decedat TG...., însă solicitările reclamantului de dezbaterea a succesiunii def.TG.... pe cale obligă şi obligarea proprietarilor la plata sumei de 15.000 euro, reprezentând drept de creaţă constând în lucrări şi manoperă efectuate la imobil au fost anulate ca netimbrate.

Prin urmare, instanţa va respinge ca nefondată cererea reclamantului de a partaj finisajele şi valoarea materialelor cu luarea în considerare a aportului în muncă al acestuia, ca nefondată.

Având în vedere că bunurile mobile în valoare de 13.670 lei, constând în colţar-2000 lei, frigider-700 lei, maşină de spălat-470 lei, mobilă de dormitor-1700 lei, plită aragaz-400 lei, cuptor incorporabil-400 lei, cuptor cu microunde-100 lei, hotă-200 lei, mobilă living şi bucătărie-4100 lei, masă cu 4 scaune-600 lei, centrală termică cu accesorii-3000 lei se află la locuinţa pârâtei, aceasta folosindu-le în perioada ulterioară despărţirii în fapt a soţilor, instanţa va dispune atribuirea acestora, pârâtei.

Apoi, întrucât la data despărţirii în fapt a soţilor, reclamantul a preluat bunul mobil autoturismul marca Audi A4-1000 euro,  în prezent bunul fiind deţinut de reclamant, iar pârâta nu a solicita atribuirea acestuia, instanţa va atribui reclamantului autoturismul marca Audi A4 în valoare de 4.664 lei echivalent a 1000 euro, la data pronunţării.

De asemenea, în respectarea echivalentului valoric instanţa va stabili sulta compensatorie în raport de valorile necontestate de părţi,  sens în care îl va obliga pe pârâta să plătească  reclamantului cu titlu de sultă  suma de 4.503 lei, reprezentând cota de ½ parte din suma rămasă după compensare [(13670-4664):2]

Instanţa mai reţine că reclamantul a solicitat a se stabili că din masa bunurilor de împărţit face parte şi suma de 71.000 lei constând în credit restituit în perioada 02.05.2009-decembrie 2015 şi a solicitat a se partaja această sumă prin obligarea pârâtei la plata cotei de ½ corespunzătoare ratelor achitate. Potrivit înscrisurilor aflate la filele 53-260 din dosar, acest credit a fost contractat de către pârâtă de la BRD Groupe Societe Generale, anterior încheierii căsătoriei, suma împrumutată fiind virată în contul pârâtei la data de 07.04.2008.

În conformitate cu prevederile art. 351 lit. b C.civil, sunt datorii comune ale soţilor, obligaţiile pe care le-au contractat împreună, întrucât legea prezumă că reprezintă un interes al căsniciei. Potrivit acestei dispoziţii legale, obligaţiile sunt comune, dacă sunt asumate de soţi împreună, prin participare directă sau prin reprezentare la încheierea actului, ce a dat naştere acestora, fiind indiferentă cauza contractării lor. Prin urmare, datoria contractată de pârâtă anterior căsătoriei este o datorie proprie a acesteia, astfel că ratele achitate lunar nu sunt componente ale unei datorii comune, plata ratelor, conferidu-i reclamantului dreptul său de creanţă asupra acestora. Având în vedere că, pârâta TAC.... a formulat note de şedinţă prin care a arătat că, la dobândirea bunurilor comune soţii au avut o contribuţie de 50% rezultă că aceeaşi cotă au avut-o şi la plata datoriei, neavând relevantă faptul că aceste datorii au fost achitate doar din veniturile pârâtei. De asemenea, prin oferta formulată, aceasta a arătat că este de acord să ofere reclamantului despăgubiri băneşti în cuantum de ½ parte din aportul în muncă, contravaloare accesoriilor, a bunurilor mobile, iar ½ din contravaloarea autoturismului să se scadă din suma ce-i va reveni reclamantului, prin aceasta recunoscând explicit contribuţia de 50% a reclamantului la dobândirea bunurilor comune şi implicit la plata datoriei contractate de aceasta anterior căsătoriei.

Chiar dacă veniturile reclamantului au fost inferioare celei obţinute de către pârâtă, pârâta a recunoscut faptul că acesta a contribuit la susţinerea căsătoriei şi prin aport în muncă. Martorul GS....a declarat că reclamantul pe perioada căsătoriei a lucrat la firme de contrucţii atât în ţară cât şi în străinătate, precum şi că acesta trimitea bani pârâtei. Acesta a menţionat că reclamantul a plecat la muncă în Austria pentru reîntregirea veniturilor familiei. (f.163). Martorul VAL... a arătat că reclamantul a lucrat în străinătate, în Anglia şi Austria şi trimitea bani acasă (f.162). În mod similar, martorul PA....a declarat că reclamantul a lucrat în ţară şi o mare parte din timp, în Anglia, Austria iar reclamantul trimitea bani în ţară prin transfer bancar. Acesta a mai declar că, reclamantul a plecat în străinătate pentru că nu le ajungeau banii pentru datorii şi ce aveau de plătit. (f.258). În ceea ce priveşte declaraţia martorei CA...., instanţa o va înlătura având în vedere că declaraţia acesteia nu se coroborează cu celelalte declaraţii, fiind singura care a menţionat că, pârâta îi trimitea bani reclamantului în străinătate iar toate aspectele le cunoaşte de la pârâtă.

Prin urmare, având în vedere că reclamantul a contribuit în cotă de ½ parte la restituirea ratelor de credit, achitate de soţi, în perioada  mai 2009-decembrie 2015, în baza contractului de credit iptecar ..../07.04.2008 încheiat anterior căsătoriei de către pârâtă, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamant suma de 35.750 lei, reprezentând cota de ½ din ratele de credit achitate în perioada  mai 2009-decembrie 2015, în baza contractului de credit iptecar ..../07.04.2008

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de restituire a taxei judiciare de timbru parţiale în sumă de 4.937,15 lei, instanţa o va respinge ca nefondată având în vedere că respectiva taxă a fost stabilită raportat la cererea de chemare în judecată iar prin Încheierea civilă nr. 1760/CC/2017pronunţată în dosar nr. ..../211/2016/a1 instanţa a stabilit că taxa judiciară de timbru a fost corect stabilită. Împrejurarea că pe parcursul derulării procesului, cererea de chemare în judecată a fost precizată de aşa manieră încât taxa datorată ar fi fost mai mică nu este de natură a determina admiterea cererii, în condiţiile în care art.37 din OUG nr.80/2013 prevede că „în cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară”.

Instanţa, însă, va obliga pârâta la plata sumei de 1652,5 lei, taxă judiciară de timbru parţială, având în vedere opoziţia acesteia la plata către reclamant a cotei de ½ parte din ratele achitate în timpul căsătoriei la creditul contractat de pârâtă anterior căsătoriei.

De asemenea, în baza art. 453 alin. 2 teza a II-a Cod procedură civilă, instanţa va  reduce onorariu avocaţial suportat de pârâtă de la suma de 8000 lei la suma de 4000 lei şi va dispune compensarea onorariilor avocaţiale şi onorariului expert (achitat în mod egal). Instanţa consideră că onorariul în sumă de 8000 lei este disproproţionat faţă de actele procesuale întocmite, munca depusă, valoarea obiectului cererii, complexitatea cauzei şi apreciază că suma de 4400 lei este suficientă pentru a compensa valoarea prestaţiei acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

 

Admite în parte cererea formulată de către reclamantul MD...., în contradictoriu cu pârâta TAC....

Dispune încetarea stării de devălmăşie conform cotei de contribuţie de ½ parte fiecare.

Atribuie pârâtei bunurile mobile în valoare totală de 13.670 lei: colţar-2000 lei, frigider-700 lei, maşină de spălat-470 lei, mobilă de dormitor-1700 lei, plită aragaz-400 lei, cuptor incorporabil-400 lei, cuptor cu microunde-100 lei, hotă-200 lei, mobilă living şi bucătărie-4100 lei, masă cu 4 scaune-600 lei, centrală termică cu accesorii-3000 lei.

Atribuie reclamantului autoturismul marca Audi A4 în valoare de 4.664 lei echivalent a 1000 euro, la data pronunţării.

Obligă pârâta să plătească  reclamantului cu titlu de sultă  suma de 4.503 lei.

Obligă pârâta la plata către reclamant suma de 35.750 lei, reprezentând cota de ½ din ratele de credit achitate în perioada  mai 2009-decembrie 2015, în baza contractului de credit iptecar ..../07.04.2008.

Respinge cererea reclamantului de restituire a sumei de 4.937,15 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru parţială.

Respinge, ca neîntemeiate, celelate solicitări din cererea de chemare în judecată.

Reduce onorariul de avocat achitat de pârâtă de la suma de 8000 lei la suma de 4400 lei.

Dispune compensarea onorariilor de avocat şi a onorariilor de expert.

Obligă pârâta să achite reclamantului suma de 1652,5 lei, taxă judiciară de timbru parţială.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea şi motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pusă la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 19.06.2018.