Contestatie la executare

Document finalizat

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. .../211/2017

Operator date cu caracter personal 3185

ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 1427/2018

Şedinţa publică din data de ….

Completul constituit din:

JUDECĂTOR: …

GREFIER: …..

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea NG... şi pe intimaţii PAM..., PI... şi SCPEJ..., având ca obiect contestaţie la executare.

La data de 19.02.2018 şi la data de 22.02.2018 au fost depuse la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, concluzii scrise.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 12 februarie 2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării hotărârii pentru data de astăzi, 26 februarie 2018, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin contestaţie la executare înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul .../211/2017, în data de 27.10.2017, contestatoarea NG... a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii PAM..., PI... şi SCPEJ..., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea executării silite (şi a tuturor actelor şi formelor de executare) începută împotriva contestatoarei în dosarul execuţional nr. .../2017 şi încuviinţată prin Încheierea nr. 11039/2017 a Judecătoriei Cluj-Napoca din data de 22.09.2017; întoarcerea executării silite pentru suma de 49861.01 lei executată în contul bancar al contestatoarei în dosarul de executare silită nr. .../2017, prin obligarea intimaţilor la plata sumei actualizate cu rata inflaţiei şi obligarea intimaţilor la plata dobânzii legale aferente sumei executate silit, între data reţinerii sumei şi data returnării acesteia. De asemenea, s-a solicitat în principal înlăturarea, iar în subsidiar, reducerea sumei stabilită drept cheltuieli de executare, în cuantum de 6172,41 lei, astfel cum aceasta a fost stabilită prin Încheierea din data de 12.10.2017 a S.C.P.E.J. ”...”; obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată şi restituirea taxei judiciare de timbru în conformitate cu art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că între aceasta şi intimaţii PA... şi PI... s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. .../24.08.2015 conform căruia contestatoarea avea obligaţia de a restitui suma de 9.500 Euro până la data de 20.08.2017. Aceasta a susţinut că în ciuda achitării datoriei în data de 07.09.2017 (în ordinul de plată menţionându-se expres că suma de 10.000 euro reprezintă plată contravaloare împrumut), în data de 19.10.2017 a fost somată de către executorul judecătoresc să achite suma de 9.500 Euro. Contestatoarea a arătat că a plătit 10.000 Euro, adică mai mult cu 500 de Euro având în vedere că a întârziat 17 zile şi că, pe fondul unor relaţii conflictuale, creditorii au solicitat cu rea-credinţă executarea asupra sumei, însă acest debit de 9.500 Euro nu mai exista la data demarării procedurii executării silite. Cu toate acestea, executorul judecătoresc a iniţiat procedura de recuperare a banilor, fiind retrasă din conturile contestatoarei creanţa datorată, astfel, debitul a fost executat de două ori, fiindu-i cauzat un prejudiciu grav.

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la întoarcerea executării silite, contestatoarea a arătat că aceasta este consecinţa firească a desfiinţării executării silite împotriva ei. Reactualizarea sumei de 49.861,91 lei cu rata inflaţiei ar reprezenta damnum emergens, iar dobânda legală aferentă sumei de la data reţinerii sumei şi până la data plăţii efective către contestatoare se datorează cu titlu de lucrum cessans.

Cu privire la cheltuielile de executare în cuantum de 6.172,41 lei, din care suma de 5198,71 lei reprezintă onorariul executorului judecătoresc, contestatoarea a arătat că aceste sume sunt exagerat de mari având în vedere că executorul nu a trebuit să întreprindă niciun demers în realizarea creanţei, întrucât aceasta s-a plătit benevol şi înaintea transmiterii oricărei somaţii sau a înfiinţării popririi. Astfel, onorariul executorului judecătoresc în prezenta cauză nu se justifică prin raportare la volumul de muncă depus, constând în emiterea unor somaţii şi întocmirea unor încheieri, aspecte formale, tipizate, care nu implică un efort intelectual deosebit. Contestatoarea a făcut trimitere la Ordinul nr. 2561/2012 pentru calcularea onorariului minim, iar cu privire la celelalte cheltuieli, a arătat că nu sunt dovedite prin chitanţe şi nici nu au temei legal.

În drept, au fost invocate prevederile art. 622 şi urm. C.pr.civ., art. 723 şi urm. C.pr.civ., art. 1531 C.civ., Decizia nr. 1400/2008 a I.C.C.J., O.G. nr. 13/2001, art. 39 din Legea 188/200, Ordinul nr. 2561/2012, art. 55 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/200 privind executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, art. 670 alin. (4) C.pr.civ.

În dovedirea cererii, contestatoarea a depus următoarele înscrisuri: somaţia de executare silită şi înfiinţare a popririi (filele 7-16, Vol. I), Încheierea nr. 11039/2017 de încuviinţare a executării silite şi dovada comunicării (filele 17-21, Vol. I), contractul de împrumut autentificat sub nr. ..../2015 (filele 22-24, Vol. I ), ordin de plată şi extras de cont R...(filele 26-27, Vol. I), cerere de suspendare a distribuirii sumelor (filele 28-30, Vol. I), contract de cesiune a promisiunii de vânzare-cumpărare încheiat de contestatoare şi autentificat sub nr. .../2017 (filele 31-34, Vol. I), Încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare (fila 36, Vol. I), extras de cont cu suma executată silit (fila 37, Vol. I).

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 1.300 de lei conform chitanţelor seria .... nr. .... şi seria .... nr. .... depuse la dosarul cauzei la fila nr. 6-Vol. I şi 86-Vol. II.

În data de 28.11.2017 intimaţii PAM... şi PI... au depus întâmpinare (f. 52, Vol. I), în termen legal, prin care au solicitat respingerea contestaţiei la executare ca nelegală şi netemeinică, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, intimaţii-soţi au arătat că i-au acordat contestatoarei, sora intimatei, suma de 9.500 Euro cu termen de restituire în data de 20.08.2017. Suma nu a fost achitată în termen, motiv pentru care s-au adresat executorului judecătoresc. Intimaţii au învederat că suma de 10.000 Euro plătită de contestatoare în data de 07.09.2017 a reprezentat contravaloarea altor datorii anterioare celei pentru care s-a încheiat contractul autentic, astfel: în data de ...2009 părţile au semnat actul de partaj autentificat sub nr. ..../2009 prin care contestatoarea i-a dat intimatei o sultă în cuantum de 10.000 Euro, înţelegându-se că la data vânzării apartamentului moştenit îi va mai acorda încă o sumă de bani şi partea ce îi revine din bunurile mobile. Această sumă de 10.000 Euro, împreună cu alte sume, a fost restituită contestatoarei cu titlu de împrumut, în vederea rezolvării unor probleme personale. Ulterior, având în vedere situaţia nefericită în care se afla contestatoarea, intimata şi-a vândut garsoniera cu 9.700 Euro şi i-a acordat acesteia încă un împrumut în cuantum de 9.500 Euro, pentru care s-a încheiat şi contract, întrucât până în acel moment nu a fost restituit nici primul împrumut, deşi intimata a insistat să vândă apartamentul moştenit. Intimata a arătat că a ajutat-o pe sora ei cu aceste sume de bani, pentru că aceasta s-a aflat într-o situaţie de familie grea, fiind victima infracţiunii de violenţă în familie. A mai arătat că în ceea ce priveşte împrumuturile acordate anterior contestatoarei s-a aflat în imposibilitate morală de a încheia acte doveditoare, având în vedere relaţia bună dintre ele şi situaţia nefericită a contestatoarei.

În data de ....2017, contestatoarea a semnat contractul autentic de vânzare a apartamentului din …., str. ...., care a făcut obiectul partajului, pentru preţul total de 76.000 Euro, astfel, în data de 07.09.2017, la insistenţele intimatei, părţile s-au prezentat împreună la bancă şi contestatoarea i-a virat în contul intimatei suma de 10.000 Euro, care a reprezentat primul împrumut şi nicidecum suma acordată prin contractul autentic de împrumut. Aşa se explică şi faptul că s-au virat 10.000 Euro şi nu 9.500, nefiind adevărată susţinerea contestatoarei conform căreia surplusul de 500 de Euro a fost remis cu titlu de dobândă pentru întârzierea plăţii împrumutului. În dovedirea înţelegerilor verbale cu ocazia semnării actului de partaj, intimata a arătat că una dintre aceste înţelegeri a fost şi achitarea părţii ei din preţul obţinut din vânzarea bunurilor mobile din apartament, sens în care a depus un extras de cont din 07.09.2017 care atestă încasarea sumei de 22.670 lei în contul intimatei.

În probaţiune, intimaţii au depus următoarele înscrisuri: actul autentic de partaj nr. ..../2009 (filele 59-62, Vol. I), contractul de împrumut (filele 63-66, Vol. I), contractul de vânzare-cumpărare a garsonierei intimatei (filele 67-72, Vol. I), contract de vânzare (filele 73—77, Vol. I), extras de cont care atestă încasarea banii proveniţi din vânzarea bunurilor mobile – ”Achiziţii mobilă” (filele 78-79), soluţiile date de instanţele judecătoreşti în dosarul de divorţ al contestatoarei nr. ..../211/2014 şi în dosarul de condamnare a fostului soţ pentru infracţiunea de violenţă în familie nr. ..../211/2014 (filele 80-83, Vol. I).

În drept, intimaţii au invocat prevederile art. 205 şi urm., art. 309 alin. (4) din C.pr.civ.

În probaţiune, intimaţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul contestatoarei şi proba testimonială cu martori JV... şi PL....

În data de 29.11.2017, s-a depus de către S.C.P.E.J. ”...”, în copie certificată, dosarul execuţional nr. .../2017, având 170 de pagini (filele 87-200, Vol. I, 1-50, Vol. II).

În data de 06.12.2017, intimata S.C.P.E.J. ”...” a depus întâmpinare la contestaţia la executare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C.P.E.J. ”...”, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea contestaţiei la executare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea excepţiei, intimata a arătat că executorul judecătoresc nu poate avea calitatea procesuală pasivă în cadrul oricărei contestaţii la executare. Ca organ de executare, executorul judecătoresc nu este titularul dreptului pretins, nu are interes propriu şi nu are calitatea de parte în proces, întrucât este doar un participant la executare silită, investit să îndeplinească un serviciu de interes public în numele şi în interesul creditorului, sens în care a invocat Decizia nr. 162/2003 a C.C.R. şi jurisprudenţa constantă a instanţelor din ţară, care în repetate rânduri reţin faptul că executorul judecătoresc nu are calitatea procesuală pasivă în cadrul contestaţiei la executare, decât în anumite situaţii specifice, care nu sunt aplicabile în prezenta speţă. Mai mult, executorul judecătoresc nu are calitate procesuală pasivă nici în cadrul unei cereri privind întoarcerea executării silite. Chiar dacă se desfiinţează executarea silită, cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului, în conformitate cu art. 723 C.pr.civ.

Cu privire la fondul cauzei, intimata a arătat că ordinul de plată depus de către contestatoare nu precizează în mod clar ce anume reprezintă plata de 10.000 Euro, în menţiunile plăţii figurând doar ”plată contravaloare împrumut”. Mai mult, dosarul de executare vizează un debit concret de 9.500 Euro, însă contestatoarea a achitat suma de 10.000 Euro. Ca urmare a solicitării de către debitoare a suspendării distribuirii sumelor executate, intimata a luat legătura cu creditorii care au înştiinţat-o că plata respectivă vizează o datorie anterioară şi nu creanţa din titlul executoriu. Astfel, executorul judecătoresc a fost obligat din punct de vedere legal să ducă la îndeplinire, prin executare silită, obligaţiile stabilite prin titlul executoriu. În plus, doar creditorul poate certifica stingerea creanţei, în afara executării silite. O eventuală recunoaştere a achitării creanţei ar fi posibilă din partea executorului doar în situaţia în care înscrisurile doveditoare ar fi de o asemenea claritate, încât să nu permită nici un fel de interpretare, ceea ce nu se aplică în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la reducerea cuantumului onorariului executorului judecătoresc, intimata a arătat că executorul judecătoresc nu are cum să aibă în vedere volumul de muncă la începutul unui dosar execuţional, iar în ciuda susţinerilor contestatoarei, dosarul de executare instrumentat a necesitat un efort intelectual din partea executorului din cauza obligaţiilor contradictorii existente în sarcina sa. De asemenea, având în vedere legislaţia din această materie, onorariul stabilit se încadrează în onorariul maximal pentru executare silită prin poprire. În subsidiar, intimata a menţionat că dacă se dispune vreo măsură cu privire la cheltuielile de executare, aceasta trebuie dispusă faţă de creditori, în conformitate cu art. 670 alin. (4) raportat la art. 451 alin. (2) C.pr.civ.

În drept, a invocat prevederile art. 451, 644, 645, 670, 717, 720, 723 din C.pr.civ., art. 2 alin. (1), art. 57, 58 din Legea nr. 188/2000, Decizia nr. 162/2003 a C.C.R., Ordinul nr. 2550/C/2006, Ordinul nr. 1651/C/2012.

În data de 12.12.2017, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimaţii PAM... şi PI..., prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de aceştia ca neîntemeiate, pentru motivele ce urmează. Între părţi a fost încheiat un singur împrumut, respectiv cel autentificat sub nr. ..../2015, iar contestatoarea a avut convingerea că prin achitarea sumei de 10.000 Euro a restituit împrumutul dobândit prin acest contract. La semnarea actului de partaj, odată cu primirea sultei de 10.000 Euro, intimata a declarat că nu are alte pretenţii cu privire la apartamentul nr. ... situat în …., str. ..... În ceea ce priveşte susţinerea intimatei că s-a aflat în imposibilitate morală de a-şi preconstitui probe pentru datoriile anterioare, contestatoarea a arătat că aceasta contravine realităţii întrucât au existat două ocazii când s-a putut semna un act autentic, respectiv actul de partaj voluntar din ...2009 şi contractul de împrumut autentificat sub nr. ..../2015.

De asemenea, contestatoarea a învederat că intimata nu dovedeşte în vreun fel existenţa altor împrumuturi. Mai mult, a arătat că trebuie avută în vedere situaţia dificilă a intimatei, aceasta câştigându-şi veniturile ca lucrător comercial la .... şi apoi la ...., iar intimatul nu avea loc de muncă. A mai susţinut că surplusul de 500 Euro a fost plătit la insistenţele intimatei, iar contestatoarea, nedorind să aibă conflict cu aceasta, a acceptat să plătească mai mult, înţelegând însă, că plăteşte datoria din contract şi în conformitate cu art. 1507 C.civ., debitorul este cel care face imputaţia plăţii.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 20 decembrie 2017, contestatoarea a arătat că nu se opune admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a executorului judecătoresc, întrucât nu are nici o pretenţie faţă de aceştia şi a dorit introducerea sa în cauză doar pentru opozabilitate. A arătat contestatoarea, raportat la onorariul executorului judecătoresc, că avea în conturi suma de 10.000 euro astfel încât singura formă de executare a fost poprirea sumelor, nefiind necesare alte forme de executare. Nu se justifică stabilirea onorariului maximal raportat la volumul de muncă depus de către executor, constând în emiterea unor somaţii şi întocmirea unor încheieri.

A mai solicitat contestatoarea reducerea cheltuielilor de judecată solicitate de către SCPEJ ... raportat la lipsa de complexitate a cauzei, valoarea obiectului cererii, munca depusă de către avocat şi circumstanţele cauzei.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 29.01.2018, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei S.C.P.E.J. ”...” motivat de faptul că de regulă contestaţiile la executare se poartă între părţile din executare silită, respectiv între creditor şi debitor. Excepţia de la această regulă, când contestaţia se face împotriva refuzului executorului de a realiza un act de executare, nu este aplicabilă în prezenta cauză, aşadar, executorul nu are interes propriu în contestaţia de faţă.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat şi a administrat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba testimonială cu martorul GF.... pentru contestatoare, proba cu interogatoriul contestatoarei şi proba testimonială cu martoarele JV... şi PL... pentru intimaţi.

Proba cu interogatoriul contestatoarei a fost administrată la termenul de judecată din data de 12 februarie 2018, răspunsurile fiind anexate la filele 115-117 Vol. II. La acelaşi termen de judecată, au fost audiaţi martorii GF...., JV... şi PL..., declaraţiile martorilor fiind ataşate la filele 118-120, Vol. II.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În data de 24.08.2015, între contestatoarea NG.... şi intimaţii PAM..., sora acesteia, şi PI... s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. ..../2015 (filele 22-24, Vol. I) prin care contestatoarea s-a obligat să restituie suma de 9.500 Euro primită cu titlu de împrumut până la data de 20.08.2017.

Întrucât la expirarea termenului prevăzut în contract pentru restituirea sumei debitoarea nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată, intimaţii s-au adresat S.C.P.E.J. ”...” în vederea recuperării creanţei. Prin Încheierea nr. 11039/2017 din data de ....(f. 17, Vol. I ), instanţa a constatat caracterul de titlu executoriu al contractului de împrumut autentificat sub nr. ..../2015 din data de 24.08.2015 în conformitate cu art. 632 alin. (2) C.pr.civ., în sensul că există o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, că nu există niciun impediment pentru încuviinţarea executării silite şi în consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 632 alin. (1) corob. cu art. 666 alin. (2) C.pr.civ., a admis cererea formulată de S.C.P.E.J. ”...” şi a încuviinţat executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut autentificat împotriva contestatoarei, prin toate formele de executare prevăzute de lege.

Executorul judecătoresc a stabilit suma de 6.172,41 lei cu titlu de cheltuieli de executare din care 20 lei reprezintă taxe judiciare de timbru, 953,69 lei cheltuieli cu executarea silită (161,7 lei cheltuieli de transmitere prin poştă, 500 lei+TVA cheltuieli de redactare şi tipărire, 200 lei cheltuieli de deplasare) şi 5.198,72 lei onorariul executorului judecătoresc, conform cu Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare (fila 36, Vol. I).

Aşa cum reiese din somaţia de începere a executării silite (fila 8. Vol. I), înştiinţarea despre înfiinţarea popririi asupra cotei legale din veniturile nete lunare (f. 12-16, Vol. I) şi asupra conturilor bancare deţinute de contestatoare (f. 9 şi 10, Vol. I) şi extrasul de cont R...(f. 37, Vol. I ), în data de 24.10.2017, executorul judecătoresc a încasat de la contestatoare contravaloarea în lei a sumei de 9.500 Euro cu titlu de debit principal şi 6.172,41 lei reprezentând cheltuieli de executare.

Contestatoarea a formulat o cerere de suspendare a distribuirii sumelor executate (f. 29, Vol. I) motivată de faptul că a achitat benevol debitul care face obiectul executării, depunând în acest sens un ordin de plată din data de 07.09.2017 şi extras de cont (filele 26-27, Vol. I) care atestă transferul unei sume de bani în cuantum de 10.000 Euro din contul contestatoarei în contul intimatei, însă executorul judecătoresc a continuat procedura de executare demarată.

În drept, în temeiul art. 712 alin. (1) C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executor judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie la executare, iar art. 713 alin. (2) prevede că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţie la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specială pentru desfiinţarea lui.

Preliminar, instanţa reţine că la termenul de judecată din data de 29 ianuarie 2018, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei SCPEJ....

Instanţa va da efect excepţiei amintite în cele ce preced prin prezenta hotărâre şi având în vedere efectul peremptoriu al excepţiei, instanţa urmează să respingă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, contestaţia la executare formulată de către contestatoarea NG.... în contradictoriu cu intimata SCPEJ....

Instanţa reţine că prin prezenta contestaţie s-a invocat motivul stingerii creanţei prin executare benevolă, ceea ce constituie o apărare privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu reprezentat de contractul autentic de împrumut, contestaţia introdusă fiind admisibilă.

Cu privire la primul capăt de cerere, instanţa reţine următoarele considerente ca fiind relevante.

Contractul de împrumut încheiat între părţi şi autentificat sub nr. ..../2015 constituie titlu executoriu în temeiul art. 638 alin. (1) C.pr.civ. raportat la art. 2165 C.civ. cu privire la o creanţă în cuantum de 9.500 Euro.

Într-adevăr, contestatoarea a depus dovada achitării unei sume de bani în cuantum de 10.000 Euro în contul intimatei (fila 26, Vol. I) după expirarea termenului prevăzut în contract, dar înainte de începerea executării silite împotriva sa. Având în vedere caracterul interpretabil al ordinului de plată, în sensul că nu se menţionează expres că suma serveşte la stingerea împrumutului contractat prin actul autentic nr. ..../2015, existând simpla menţiune de ” plată contravaloare împrumut”, faptul că s-a achitat 10.000 Euro, adică cu 500 Euro mai mult faţă de suma prevăzută în contract şi poziţia intimaţilor, în temeiul art. 248 C.pr.civ., contestatoarei îi revine sarcina să facă dovada că prin plata făcută în data de 07.09.2017 a achitat exact datoria cuprinsă în contractul de împrumut autentificat sub nr. ..../2015.

De asemenea, intimaţilor le revine sarcina de a proba că plata efectuată de contestatoare a servit la stingerea altor obligaţii asumate anterior.

Cercetând înscrisurile depuse în probaţiune, instanţa observă că prin actul de partaj autentificat sub nr. ..../2009, părţile, cele două surori, s-au înţeles că proprietatea întregului apartament din …., str. .... îi revine contestatoarei care i-a plătit intimatei o sultă de 10.000 Euro. Ulterior, acelaşi apartament a fost vândut de contestatoare pentru suma de 76.000 Euro, astfel cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (f. 73, Vol. I).

Susţinerea intimatei cu privire la existenţa datoriilor anterioare este parţial confirmată prin declaraţiile martorilor audiaţi în prezenta cauză. Astfel, din declaraţia martorei JV… (f. 118, Vol. I) reiese că aceasta, fiind colegă de lucru cu intimata, a asistat la mai multe discuţii dintre părţi şi are cunoştinţă despre existenţa mai multor împrumuturi pe care intimata le-a acordat contestatoarei, aceasta din urmă aflându-se într-o situaţie financiară dificilă din cauza evenimentelor dificile din viaţa personală, însă nu a putut preciza cuantumul acestor împrumuturi. De asemenea, martora PL... (fila 119, Vol. I) a declarat că a auzit despre situaţia contestatoarei şi existenţa ajutorului financiar din partea intimatei care i-a dat contestatoarei, printre alte sume mai mici, două împrumuturi mai mari, prima fiind în contextul divorţului acesteia, iar cea de-a doua după vânzarea propriei garsoniere.

În schimb, din declaraţia martorului GF.... (fila 117, Vol. I) reiese că după plata sumei de 10.000 Euro în contul intimatei, contestatoarea a fost şocată de refuzul intimatei de a se prezenta la notar în vederea semnării unui act care atestă stingerea datoriei asumate prin contract. Acesta a declarat că din câte ştie, contestatoarea şi-a achitat datoriile în contul moştenirii anterior împrumutului de 9.500 Euro. Instanţa ţine cont şi de faptul că martorul o cunoaşte pe contestatoare din anul 2015, anul semnării contractului autentic de împrumut, neputând avea cunoştinţă nemijlocită despre cele întâmplate anterior.

Astfel, coroborând declaraţiile martorilor JV... şi PL... cu cele susţinute de părţi şi cu dovada de achitare a sumei de 22.670 lei (f. 78, Vol. I) proveniţi din vânzarea bunurilor mobile, reiese că între părţi au existat împrumuturi şi înţelegeri verbale anterior încheierii contractului autentic de împrumut.

Instanţa are în vedere şi faptul că obiectul contractului de împrumut îl constituie suma de 9.500 Euro, iar contestatoarea i-a virat intimatei suma de 10.000 Euro susţinând că surplusul de 500 Euro reprezintă dobânda de întârziere. Or, instanţa observă că plata sumei de 10.000 euro a avut loc la un interval de 17 zile de la momentul scadenţei împrumutului constatat prin înscris autentic, iar conform art. 3 alin. (2) din Ordonanţa nr. 13/2011, raportat la suma datorată, dobânda legală ar fi aproximativ 124 lei (~ 27 Euro).

Apărarea contestatoarei conform căreia nu a existat imposibilitate morală de a preconstitui act doveditor din partea intimatei se impune a fi înlăturată pentru următoarele motive. În ceea ce priveşte primul act autentic, instanţa reţine că părţile sunt obligate să încheie un act autentic notarial de partaj dacă vor să iasă din indiviziune în urma dezbaterii succesorale, nefiind vorba neapărat despre neîncrederea intimatei în sora ei, astfel, nu se poate vorbi în acest caz despre înlăturarea imposibilităţii morale de a preconstitui un act doveditor. Aşadar, singura proba preconstituită între părţi este contractul autentic de împrumut încheiat în 2015, care, conform susţinerilor intimatei, a fost întocmit tocmai din cauza nerestituirii altor împrumuturi. Raportat la specificul cauzei, în sensul că părţile se află în rudenie de gradul II, la situaţia familială a contestatoarei şi la faptul că din declaraţiile martorilor reiese că relaţia dintre părţi a fost una foarte strânsă, bazată pe ajutor, instanţa admite existenţa imposibilităţii morale de a preconstitui acte care să dovedească în integralitate situaţia financiară reală dintre părţi.

În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei privind imputaţia plăţii, instanţa reţine că potrivit art. 1506 C.civ., plata efectuată de debitorul mai multor datorii faţă de acelaşi creditor, care au acelaşi obiect, se impută asupra acestora conform acordului părţilor. Este evident că în prezenta cauză există neînţelegere între părţi cu privire la stingerea datoriei contractate, în sensul că intimata susţine că s-a stins o altă datorie anterioară, iar contestatoarea a înţeles să stingă datoria asumată prin contractul autentic de împrumut. În acest caz se aplică prevederile art. 1507 C.civ. care prevăd următoarele: debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelaşi fel (sume de bani în prezenta cauză) are dreptul să indice, atunci când plăteşte, datoria pe care înţelege să o execute; în cazul plăţii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputaţia plăţii prin menţiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată. În continuare, art. 1508 alin. (1) C.civ. prevede că în lipsa unei indicaţii din partea debitorului, creditorul poate într-un termen rezonabil după ce a primit plata, să indice debitorului datoria asupra căreia acesta se va imputa. Instanţa apreciază că debitorul nu a făcut menţiunea corespunzătoare, clară şi nesusceptibilă de interpretare pentru stingerea obligaţiei asumate prin contractul autentic de împrumut, iar art. 1508 alin. (1) conferă dreptul intimatei să impută această plată asupra unei datorii anterioare a cărei existenţă s-a dovedit prin coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, incertitudinea planând doar asupra cuantumului acesteia. Însă obiectul acestui litigiu nu îl constituie stabilirea exactă a relaţiilor financiare anterioare încheierii contractului de împrumut dintre părţi, ci verificarea dacă există dovezi suficiente din care reiese în mod neîndoielnic stingerea obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

Astfel, instanţa reţine că, având în vedere toate circumstanţele cauzei şi probele administrate, contestatoarea nu a dovedit că transferul sumei de 10.000 Euro în contul intimatei a stins debitul cert, lichid şi exigibil prevăzut în contractul de împrumut autentificat sub nr. ..../2015 al cărui obiect îl constituie suma de 9.500 euro. Atât timp cât din dovezile administrate nu reiese clar că s-a stins datoria executată silit, instanţa nu o poate libera pe contestatoare de la plata datoriei expres stipulate în titlul executoriu. Pe cale de consecinţă, va respinge capătul de cerere referitor la anularea executării silite, ca neîntemeiată.

Cu privire la capătul de cerere referitor la reducerea cheltuielilor de executare, instanţa apreciază că susţinerile contestatoarei sunt parţial întemeiate.

Conform art. 670 alin. (4) teza a II-a din C.pr.civ., instanţa de executare poate cenzura sumele stabilite ce urmează a fi plătite de debitorul executat silit, reducându-le când sunt vădit disproporţionate cu activitatea desfăşurată de avocat şi de executorul judecătoresc.

Astfel, prin Încheierea din data de 12.10.2017 (f. 36, Vol. I) executorul judecătoresc a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare la suma de 6.172,41 lei, din care 5.198,72 lei reprezintă onorariul executorului judecătoresc.

Conform Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii  judecătoreşti, suma stabilită drept onorariu executor judecătoresc se încadrează în limitele legale prevăzute de actul legislativ. Astfel, pentru creanţele în valoare de peste 1.000 lei, dar până la 50.000 lei inclusiv, onorariul minim este de 75 lei plus 2% din suma care depăşeşte 1.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite, iar onorariul maxim este 10% din valoarea creanţei executate. Pentru forma de executare prin poprire, Ordinul prevede aceleaşi limite. Aşadar, pentru creanţa de 9.500 lei (43,688 lei) onorariul minim este de 928,76 lei, iar limita maximă este de 4368,8. Instanţa observă că executorul a stabilit suma maximă permisă de lege cu titlu de onorariu executor judecătoresc, adică 5.198,72 lei (cu TVA inclus).

Chiar dacă onorariul executorului judecătoresc nu depăşeşte limita maximă prevăzută de lege, instanţa apreciază că suma stabilită este prea ridicată raportat la activitatea executorului pentru recuperarea debitului cuprins în titlu executoriu, reprezentată de înfiinţarea unor popriri pe conturile bancare ale debitoarei, de unde s-a reuşit retragerea în integralitate a sumei datorate, şi pe veniturile nete lunare. Intimata S.C.P.E.J. ”...” a argumentat că a necesitat emiterea a 38 de adrese de înfiinţare a popririlor, însă instanţa apreciază că aceasta nu este un efort deosebit din partea executorului, având în vedere că aceste adrese se întocmesc pe baza unor formulare tipizate completate cu datele debitoarei. Mai mult, nici complexitatea şi valoarea titlului executoriu nu justifică stabilirea onorariului la limita maximă prevăzută de lege.

În consecinţă, raportat la volumul de muncă depus de executorul judecătoresc constând în întocmirea ori emiterea de somaţii/adrese/încheieri şi având în vedere limitele stabilite prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2550/C/2006, instanţa apreciază că suma de 2.698,72 lei este rezonabilă pentru a fi stabilită cu titlu de onorariu cuvenit acestuia, motiv pentru care va anula parţial încheierea executorului judecătoresc S.C.P.E.J. ”...” din data de 12.10.2017, dată în dosarul execuţional nr. .../2017 privind onorariul executorului în sensul arătat.

Conform art. 723 alin. 1 C.pr.civ., „În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.”

Astfel cum s-a reţinut în cele ce preced, instanţa a anulat parţial încheierea executorului judecătoresc prin care au fost stabilite cheltuielile de executare. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că debitul ce a făcut obiectul executării silite precum şi cheltuielile de executare silită au fost reţinute din contul bancar al contestatoarei, fiind încasate în totalitate (f. 37, Vol. I). Având în vedere soluţia de anulare în parte a încheierii de stabilire a executării silite cu privire la suma de 2500 lei, instanţa va admite cererea de întoarcere a executării silite cu privire la această sumă, urmând ca intimaţii să fie obligaţi la restituirea acestei sume contestatoarei, în temeiul art. 670 alin. (4) C.pr.civ.

Conform art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, „Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.” Contestatoarea a achitat suma de 1000 lei aferentă contestaţiei. Astfel, instanţa va dispune restituirea parţială către contestatoare a taxei judiciare timbru achitată conform chitanţelor seria .... nr. ...., proporţional cu petitele admise. Raportat la valoarea obiectului contestaţiei (49.861.01 lei), suma de 2500 lei pentru care a fost admisă contestaţia, reprezintă aproximativ 5% din totalul pretenţiilor. Prin urmare, instanţa va dispune restituirea către contestatoare a sumei de 50 lei, reprezentând 5% din 1.000 lei, la data rămânerii definitive a hotărârii.

În ceea ce priveşte suma de 300 lei achitată cu titlu de taxă judiciară timbru aferentă capătului de cerere privind întoarcerea executării, conform chitanţei seria .... nr. ...., instanţa reţine că această este inclusă în categoria cheltuielilor de judecată din moment ce dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 se referă expres exclusiv la contestaţia la executare.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că art. 453 alin. (1) din C.pr.civ. prevede că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar conform art. 453 alin. (2), când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Contestatoarea a dovedit efectuarea cheltuileilor de judecată în cuantum de 1.800 lei reprezentând onorariu avocaţial şi taxă de timbru aferentă capătului de cerere privind întoarcerea executării. Intimaţii PAM... şi PI... au depus dovada cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.200 lei, iar intimata S.C.P.E.J. ”...” în cuantum de 2.380 lei, reprezentând onorariile avocaţilor.

Acţiunea formulată de către contestatoare a fost admisă în parte, respectiv într-o proporţie de 5% raportat la valoarea obiectului cererii, astfel încât culpa procesuală revine acesteia în ceea ce priveşte petitele respinse. Având în vedere cheltuielile efectuate de părţi şi soluţia dată în prezenta cauză, instanţa reţine că intimaţii PAM... şi PI... au dreptul la 95% din cheltuielie de judecată efectuate, adică la 1.140 lei, iar contestatoarea are dreptul la 5% din cheltuielile de judecată, adică 90 lei.

În temeiul prevederilor art. 453 alin. 2 C.pr.civ., instanţa va dispune compensarea cheltuielilor de judecată până la concurenţa sumei de 90 lei şi obligă contestatoarea la plata în favoarea intimaţilor PAM... şi PI... a sumei de 1050 lei cu titlu de diferenţă cheltuieli de judecată rămasă ca urmare a compensării.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de către intimata S.C.P.E.J. ”...”, instanţa reţine că contestatoarei îi revine în integralitate culpa procesuală în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu societatea de executori judecătoreşti în contextul în care a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C.P.E.J. ”...”.

Potrivit dispoziţiilor art. 451 alin.2 C.proc.civ. „Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său”.

În consecinţă, criteriile de care trebuie să se ţină cont pentru acordarea în întregime a unui onorariu de avocat sau pentru reducerea acestuia sunt valoarea sau complexitatea pricinii şi activitatea desfăşurată de avocat. În ceea ce priveşte primul criteriu, instanţa reţine că prezenta contestaţie la executare nu prezintă un grad de complexitate foarte ridicat din perspectiva apărării ce se impunea a fi formulată de către intimatul SCPEJ ....

Referitor la activitatea desfăşurată de reprezentantul convenţional al intimatei SCPEJ ..., trebuie verificată proporţionalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării, ţinând cont de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată, se reţine că reprezentanta intimatei a formulat întâmpinare şi a reprezentant intimata în faţa instanţei, cauza fiind soluţionată în două termene de judecată. Or, având în vedere activitatea desfăşurată de către reprezentantul intimatei şi soluţia pronunţată cu privire la acţiunea formulată în contradictoriu cu intimatul SCPEJ ..., instanţa apreciază că se impune reducerea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial de la suma de 2380 lei la 1000 lei. În ceea ce priveşte susţinerile reprezentantului intimatei de la ultimul termen de judecată referitoare la costurile desfăşurării activităţii şi ... efectiv al societăţii de avocatură, instanţa reţine că aceste aspecte nu prezintă relevanţă în analiza proporţionalităţii suportării de către partea adversă a cheltuielilor avansate în scop judiciar. Mai mult, raportat la dispoziţiile art. 451 alin. 2 teza finală C.pr.civ., se constată că măsura dispusă de către instanţă nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

În consecinţă, instanţa urmează să oblige contestatoarea NG.... la plata în favoarea intimatei SCPEJ ... a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial redus.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge contestaţia la executare formulată de către contestatoarea NG..., CNP …., cu domiciliu în …., în contradictoriu cu intimata S.C.P.E.J. ”...”, cu sediul în …. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte contestaţia la executare formulată de către contestatoarea  NG..., având CNP …, în contradictoriu cu intimaţii PAM..., având CNP …. şi PI..., având CNP ….

Anulează în parte Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită emisă de S.C.P.E.J. ”...” din data de 12.10.2017, în dosarul de executare nr. .../2017, în ceea ce priveşte cuantumul total al cheltuielilor de executare, în sensul reducerii acestei sume la 3,672.41 lei, ca urmare a reducerii onorariului executorului judecătoresc la 2.698,72 lei precum şi restul actelor de executare silită, în limita acestei sume.

Dispune întoarcerea executării silite cu privire la suma de 2500 lei.

Dispune restituirea către contestatoare a sumei de 50 lei, reprezentând taxă de timbru parţială aferentă contestaţiei la executare admise, la rămânerea definitivă a hotărârii.

Respinge, în rest, cererea contestatoarei, ca neîntemeiată.

Compensează cheltuielile de judecată până la concurenţa sumei de 90 lei şi obligă contestatoarea la plata în favoarea intimaţilor PAM... şi PI... a sumei de 1050 lei cu titlu de diferenţă cheltuieli de judecată rămasă ca urmare a compensării.

Obligă contestatoarea la plata în favoarea S.C.P.E.J. ”...” a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial redus.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel şi motivele se vor depune la Judecătoria Cluj-Napoca, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26.02.2018.

Domenii speta

Spete similare