Partaj judiciar

Document finalizat

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ..../211/2015

Operator date cu caracter personal 3185

SENTINŢA CIVILĂ NR. 574/2018

Şedinţa publică din data de …..

Completul constituit din:

JUDECĂTOR: …..

GREFIER: …..

Pe rol de află pronunţarea hotărârii în cauza civilă privind pe reclamanta VCR....în contradictoriu cu pârâţii MMD...., MMM.... şi TD.... având ca obiect partaj judiciar.

Procedura este legal îndeplinită.

La data de 25.01.2018 au fost depuse la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise din partea reclamantei.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 15.01.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanţa, pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunţării hotărârii pentru data de astăzi, 29.01.2018.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28 august 2015, sub nr. ..../211/2015, reclamanta VCR....a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii MMD.... şi soţia MMM...., partajarea imobilului situat în ....,  înscris în CF nr. .... , topo. ..../5/1/3/5, ..../6/1/3/5, ..../7/1/3/5, ..../8/1/3/5, ..../5/1/3/6, ..../6/1/3/6, ..../7/1/3/6, ..../8/1/3/6 compus din teren în suprafaţă de 1196 mp cu construcţii şi să se stabilească cotele de proprietate ale fiecărui soţ pârât, respectiv ½ parte pentru pârâta de rând 2 şi ½ parte pentru pârâtul de rând 1.De asemenea, s-a solicitat să se dispună intabularea dreptului de proprietate al fiecăruia dintre pârâţi în cotele amintite, în Cartea Funciară.

În fapt, reclamanta a arătat că are calitatea de creditor al pârâtului avalist MMD...., în temeiul biletului la ordin .... care constituie titlu executoriu. Pârâtul a avalizat biletul la ordin pentru societatea pe care o administrează, S.C. PA....S.R.L., pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată în favoarea reclamantei. Din moment ce societatea utilizatoare nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată ce îi reveneau în temeiul biletului la ordin, reclamanta a demarat procedura de executare silită împotriva societăţii şi a avalistului, pentru datoria restantă de 682.709,3 euro sau echivalentul în lei + 89.385,02 lei cheltuieli de executare, cerere ce face obiectul dosarului execuţional nr. .../2013 aflat pe rolul SCPEJ ..... Societatea debitoare nu a putut fi executată silit, formulând singură cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, motiv pentru care executorul judecătoresc a procedat la executarea silită a avalistului, executare care vizează imobilul descris în petitele acţiunii, imobil deţinut de către pârâţi.

Avalistul a încheiat un partaj voluntar cu soţia sa, conform actului autentificat sub nr. ..../28.03.2013, ocazie cu care soţii, de comun acord, au stabilit că cota de contribuţie a fiecăruia este de ½. Ulterior, la mai bine de 1 an şi 6 luni după încheierea partajului voluntar, şi doar în momentul în care executorul judecătoresc a demarat executarea silită imobiliară a imobilului cu privire la cota de ½ deţinută de către avalist, pârâţii s-au adresat notarului pentru rectificarea cotei de contribuţie. Faptul că debitorul avalist ar fi avut o cotă de contribuţie de ½ este neîndoielnică, acest fapt fiind reţinut şi de către instanţa de executare în Sentinţa nr. 6218/2015. După încheierea actului de partaj voluntar la data de 28.03.2013, imobilul dobândit integral de către pârâtă a fost cedat unei societăţi nou înfiinţate, respectiv S.C. IP...S.R.L., unde asociat este pârâta MM...şi domnul TD...., celălalt asociat al debitoarei principale, S.C. PA....S.R.L., transmiterea fiind făcută cu titlu de dare în plată. Societatea a fost ulterior lichidată, imobilul fiind atribuit asociatului TD.... în urma lichidării.

Conform art. 826 C.pr.civ., drepturile reale precum şi orice alte drepturi înscrise după notarea urmăririi imobilului în cartea funciară nu vor fi putea fi opuse creditorului urmăritor, astfel toate actele încheiate de către debitor şi terţii dobânditori ulterior înscrierii somaţiei în cartea funciară a imobilului nu îi sunt opozabile reclamantei. În conformitate cu dispoziţiile art. 817 C.pr.civ., reclamanta avea obligaţia de a solicita instanţei de judecată stabilirea cotei părţi ce se cuvine debitorului MMD....

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 817 C.pr.civ.

În probaţiune, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 97.038,15 lei, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisul anexat la filele 46 şi 48.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate copii de pe următoarele înscrisuri: Sentinţa civilă nr. 6218/2015 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. ..../211/2015(filele 5-8), act de partaj voluntar autentificat sub nr. ..../28.03.2013 de către Biroul Notarilor Publici A...(filele 9-10), Încheiere de rectificare nr. ..../29.10.2014 (filele 11-12), somaţie din data de 22.03.2013 emisă în dosar execuţional nr. .../2013 al SCPEJ .... şi dovada comunicării (filele 13-14), somaţie din data de 20.03.2013 emisă în dosar execuţional nr. .../2013 al SCPEJ .... (fila 15), extras de Carte Funciară (filele 16-17), adeverinţă valoare impozabilă imobil (fila 18), Încheiere de respingere nr. ..... emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară …..şi dovada comunicării (filele 19-20), extras ONRC pentru S.C. IP...S.R.L. (fila 21) şi extras Monitorul Oficial nr. ...../26.08.2014(fila 22).

 Prin întâmpinarea formulată la data de 14 martie 2016, pârâtul MMD.... a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, arătând că între el şi pârâta de rând 2 a avut loc un partaj voluntar, partaj care la data formulării cererii de chemare în judecată este în fiinţă şi produce efecte juridice. Astfel, dreptul de proprietate asupra bunurilor ce fac obiectul cererii introductive de instanţă nu este un drept de proprietate devălmaş care să poată face obiectul partajului întemeiat pe art. 818 C.pr.civ., cotele de contribuţie fiind reflectate pe calea partajului voluntar, 95% în favoarea pârâtei şi 5% revenindu-i pârâtului. Cât timp asupra imobilelor în discuţie s-a realizat un partaj voluntar (chiar dacă contestat de reclamantă), nu poate fi primită o cerere care să tindă la împărţirea judiciară a bunurilor în discuţie, legea, prin prevederile art. 1562 C.civ., stabilind o altă cale procedurală pe care terţul creditor o poate urma în cazul în care socoteşte partajul intervenit ca fiind abuziv.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că dreptul de proprietate asupra imobilelor în discuţie nu se mai află în patrimoniul pârâţilor, aflându-se în proprietatea exclusivă a unei terţe persoane. Pârâţii au indicat, la data încheierii actului de partaj voluntar, în mod eronat cota de contribuţie la dobândirea imobilului în discuţie. Ulterior acestui moment, la data la care a fost sesizată eroarea, pârâţii s-au prezentat în faţa notarului public pentru a o rectifica. Astfel, pe parcursul căsătoriei, pârâtul a vizat cu veniturile realizate investiţiile în diverse afaceri printre care şi societatea PA....S.R.L. De altfel, însăşi creanţa reclamantei rezultă din avalizarea de către pârât în nume personal a unui bilet la ordin emis în alb de către PA....S.R.L. pentru a garanta plata unor bunuri livrate de către reclamantă. În urma acestor investiţii, pârâtul deţine importante active concretizate în, pe de o parte, creditarea pe care o are faţă de societatea PA....S.R.L. iar, pe de altă parte, în participaţia în cotă de 50% din această societate precum şi din creditarea AV..S.R.L. şi în participaţia în cotă de 50% la această societate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 C.pr.civ..

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantei, proba testimonială cu martorul TD.... şi proba cu expertiza financiar contabilă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 14 martie 2016, pârâta MMM.... a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, arătând că între el şi pârâtul de rând 1 a avut loc un partaj voluntar, partaj care la data formulării cererii de chemare în judecată este în fiinţă şi produce efecte juridice. Astfel, dreptul de proprietate asupra bunurilor ce fac obiectul cererii introductive de instanţă nu este un drept de proprietate devălmaş care să poată face obiectul partajului întemeiat pe art. 818 C.pr.civ., cotele de contribuţie fiind reflectate pe calea partajului voluntar, 95% în favoarea pârâtei şi 5% revenindu-i pârâtului. Cât timp asupra imobilelor în discuţie s-a realizat un partaj voluntar (chiar dacă contestat de reclamantă), nu poate fi primită o cerere care să tindă la împărţirea judiciară a bunurilor în discuţie, legea, prin prevederile art. 1562 C.civ., stabilind o altă cale procedurală pe care terţul creditor o poate urma în cazul în care socoteşte partajul intervenit ca fiind abuziv.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că dreptul de proprietate asupra imobilelor în discuţie nu se mai află în patrimoniul pârâţilor, aflându-se în proprietatea exclusivă a unei terţe persoane. Pârâţii au indicat, la data încheierii actului de partaj voluntar, în mod eronat cota de contribuţie la dobândirea imobilului în discuţie. Ulterior acestui moment, la data la care a fost sesizată eroarea, pârâţii s-au prezentat în faţa notarului public pentru a o rectifica. Astfel, pe parcursul căsătoriei, pârâtul a investit în societatea PA....S.R.L. iar pârâta a investit în imobilul în discuţie. De altfel, însăşi creanţa reclamantei rezultă din avalizarea de către pârât în nume personal a unui bilet la ordin emis în alb de către PA....S.R.L. pentru a garanta plata unor bunuri livrate de către reclamantă. În urma acestor investiţii, debitorul MMD.... deţine importante active concretizate în, pe de o parte, creditarea pe care o are faţă de societatea PA....S.R.L. iar, pe de altă parte, în participaţia în cotă de 50% din această societate precum şi din creditarea AV..S.R.L. şi în participaţia în cotă de 50% la această societate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 C.pr.civ..

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantei, proba testimonială cu martorul TD.... şi proba cu expertiza financiar contabilă.

Prin precizarea de acţiune formulată la data de 26 mai 2016, reclamanta a înţeles să solicite împrocesuarea în calitate de pârât a numitului TD...., în calitate de actual proprietar tabular a imobilului. De asemenea, s-a solicitat partajarea în natură a imobilului.

A susţinut reclamanta că somaţia de executare a creanţei sale a fost înscrisă în cartea funciară a imobilului în chestiune la data de 22 martie 2013, conform extrasului de Carte Funciară. Ulterior înscrierii somaţiei de executare, debitorul a încheiat actul de partaj voluntar nr. ..../28.03.2013, imobilul fiind trecut în proprietatea pârâtei MMM.... apoi a S.C. IP...S.R.L., unde pârâta era asociat iar urmare a dizolvării societăţii, imobilul a trecut în proprietatea pârâtului TD.....

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu expertiza pentru formarea loturilor prin care să se stabilească valoarea imobilului, dacă acesta este partajabil în natură şi propuneri de lotizare conform cotelor de contribuţie.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul pârâţilor.

La termenul de judecată din data de 5 septembrie 2016, instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ., prin acordul părţilor.

La data de 27 februarie 2017, reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Prin întâmpinarea formulată la data de 27 martie 2017, pârâtul TD.... a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive precum şi excepţia lipsei de interes în promovarea cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu el.

În susţinerea excepţiilor invocate, pârâtul a arătat că reclamanta nu a formulat nici o pretenţie în contradictoriu cu el. Astfel, chiar dacă reclamanta solicită instanţei efectuarea unui partaj între pârâţii MM..., şi ulterior înscrierea cotelor acestora în cartea funciară a imobilului aflat în proprietatea pârâtului Tibre, reclamanta nu contestă actele în virtutea cărora pârâtul Tibre a dobândit dreptul de proprietate şi, în consecinţă, nu învesteşte instanţa cu o cerere care să tindă la desfiinţarea acestora. Reclamanta nu afirmă nici un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual pentru împrocesuarea pârâtului Tibre. Or, în aceste condiţii, pârâtul nu are nici o calitate în cauză.

În drept, pârâtul a invocat dispoziţiile art. 33, art. 36, art. 246 alin. 1, art. 247 alin. 1 C.pr.civ.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 27 martie 2017, instanţa a admis cererea de repunere pe rol a cauzei, cerere formulată de către reclamantă, şi a dispus repunerea cauzei pe rolul instanţei.

La termenul de judecată din data de 24 aprilie 2017, instanţa a respins, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de către pârâţii MMD.... şi MMM..... La acelaşi termen, instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei iar pentru reclamantă a fost încuviinţată proba cu expertiza tehnică evaluatorie.

La data de 31 august 2017, la dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiză tehnică încuviinţat în cauză (filele 161-196).

La termenul de judecată din data de 2 octombrie 2017, instanţa a dispus unirea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului TD...precum şi excepţia lipsei de interes, cu fondul cauzei.

La data de 9 octombrie 2017, reclamanta a formulat o precizare de acţiune, solicitând partajarea imobilului prin atribuirea acestuia în întregime către debitorul MMD...., cu obligarea acestuia la plata unei sulte în favoarea soţiei sale.

La data de 13 octombrie 2017, reclamanta a depus la dosarul cauzei un extras actualizat de Carte Funciară (filele 6-8).

Prin întâmpinarea din data de 20 noiembrie 2017 la precizarea de acţiune, pârâta MMM.... a invocat excepţia tardivităţii completării/precizării de acţiune depusă la dosarul cauzei la data de 9 octombrie 2017.

Modificarea de acţiune a fost formulată cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 204 C.pr.civ., fiind tardivă.

La data de 12 ianuarie 2018, Biroul Individual Notarial B... a comunicat copii de pe contractul de vânzare-cumpărare nr. ..../27.04.2017şi actele anexă (filele 26-40 vol. II).

Prin concluziile scrise formulate la data de 25 ianuarie 2018, reclamanta a solicitat admiterea acţiunii, aceasta fiind singura cale pentru a efectua executarea silită împotriva debitorului MMD.... Somaţia de executare a creanţei reclamantei a fost înscrisă în cartea funciară a imobilului la data de 22.03.2013. Istoricul imobilului după această dată a cunoscut o serie de modificări în sensul că, imediat după această dată, debitorul a încheiat un act de partaj voluntar, imobilul fiind trecut în mod fraudulos în proprietatea pârâtei MMM...apoi a S.C. IP...S.R.L., pentru ca în final imobilul să ajungă în proprietatea pârâtului TD..... Din interpretarea actelor translative de proprietate reiese că singurul scop urmărit de debitorul reclamantei a fost acela de a încerca cu orice preţ să devină insolvabil pentru a nu mai deţine nici un bun în proprietate astfel încât reclamanta să nu poată exercita dreptul său legal de executare silită. Totuşi, la data de 27.04.2017, pârâţii au redevenit coproprietari ai imobilului supus partajului în calitate de soţi, bunul fiind comun.

Reclamanta are calitatea de creditor al debitorului avalist MMD..., în temeiul biletului la ordin .... care constituie titlu executoriu, având un drept de creanţă în cuantum de 682.709,3 euro plus cheltuieli de executare silită. Faptul că debitorul avalist a avut o cotă de contribuţie de ½ este neîndoielnic, acest fapt fiind reţinut chiar de către instanţa de executare în cuprinsul Sentinţei civile nr. 6218/2015.

S-a solicitat respingerea excepţia tardivităţii completării de acţiune, având în vederea că partajarea imobilului prin atribuirea unuia dintre soţi este doar o consecinţă firească a faptului că imobilul nu este partajabil în natură, aspect care a rezultat numai după finalizarea

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Pârâţii MMD.... şi MMM.... s-au căsătorit în data de ....1998, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie anexat la fila 31 a vol. II dosar.

La data de 28.03.2013, pârâţii MMD... şi MMM...au încheiat un partaj voluntar, autentificat sub nr. ….. de BNP B... (filele 9-10), prin care au stabilit cota de contribuţie a fiecăruia la dobândirea bunului comun  - imobilul situat în mun. ..., str. ....., înscris în C.F. ..... ca fiind de ½ parte pentru fiecare soţ. Prin acelaşi act, pârâţii au decis ca pârâta MMM...să preia cota de ½ parte a pârâtului MMD... din imobilul menţionat mai sus, fără obligarea soţiei la plata vreunei sulte, deoarece desocotirea dintre ei a avut loc anterior prezentului act de partaj, în sensul că soţul, debitorul MMD..., a primit şi folosit în interes personal suma de 720.000 lei. 

Ulterior, prin încheierea de rectificare nr. ..../29.10.2014 (filele 11-12), s-a dispus rectificarea „declaraţiei părţilor din cuprinsul actului de partaj voluntar autentificat sub nr. ...../28.03.2014 în sensul că se va citi pe pagina 1 şi oriunde în cuprinsul actului acolo unde se impune: de comun acord cei doi soţi, copartajanţi au stabilit cota de contribuţie la dobândirea bunului comun cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune ca fiind de 95% (nouăzecişicincilasută) pentru soţia MMM... şi 5% (cincilasuta) pentru soţul MMD....”

Anterior încheierii actului de partaj menţionat în cele de mai sus, la data de 22.03.2013, reclamanta a înscris în Cartea funciară a imobilului obiect al actului de partaj, somaţia emisă în dosarul execuţional nr. .../2013 prin care se solicită pârâtului MMD... să plătească creditoarei VCR....suma de 682.709,3 euro sau echivalent în lei.

Prin Sentinţa civilă nr. 6218/2015 pronunţată în dosarul nr. .../211/2015, instanţa a dispus suspendarea de drept, în temeiul art. 818 alin. 2 C.pr.civ., a urmăririi silite efectuate în dosarul execuţional nr. .../2013 al S.C.P.E.J. .... asupra imobilului situat în mun. ..., str. ......

În drept, instanţa reţine că, potrivit art. 66 alin. 2 din Legea nr. 71/2011, partajul bunurilor comune este guvernat de dispoziţiile Noului Cod Civil întrucât cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil, iar în ceea ce priveşte regimul juridic al bunurilor dobândite în timpul căsătoriei legea aplicabilă este Codul familiei, raportat la dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 71/2011.

Art. 818 alin. 1 C.pr.civ. prevede că : „creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în coproprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului acţiunea în împărţeală poate fi  notată în cartea funciară” iar conform alineatului 2 al aceluiaşi text de lege, „Până la soluţionarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluţionarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripţia dreptului la acţiune contra debitorului coproprietar sau devălmaş.”

Potrivit art. 30 C.fam. „bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie a soţilor. Orice convenţie contrară este nulă. Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.”

În conformitate cu art. 353 C.civ. „Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi. Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale. Bunurile astfel împărţite devin bunuri proprii.”

În temeiul art. 248 C.pr.civ., instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei tardivităţii modificării de acţiune, asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului TD...şi asupra excepţiei lipsei de interesl.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii adiţionale formulate de reclamantă la data de 9 octombrie 2017, excepţie invocată de către pârâta MMM...., instanţa urmează să o respingă ca neîntemeiată.

Astfel, iniţial, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a formulat o cerere de partaj, solicitând realizarea acestuia într-o anumită modalitate. Raportat la specificul obiectului cauzei, instanţa reţine că părţile pot reveni, pe tot parcursul litigiului, asupra modalităţii în care înţeleg să realizeze partajului astfel încât şi creditorul în cadrul unei acţiuni oblice având ca obiect partajul bunului debitorului poate să îşi precizeze cererea privind modalitatea de partaj solicitată.

Mai mult, din raportul de expertiză efectuat în cauza reiese că partajarea în natură a imobilului ar presupune modificări structurale esenţiale. Raportul de expertiză în construcţii a fost depus la dosarul cauzei la data de 31 august 2017, motiv pentru care, ulterior comunicării raportului de expertiza, la primul termen după comunicarea şi studierea raportului de expertiză în construcţii, creditoarea a înţeles să îşi precizeze acţiune în sensul de a solicita atribuirea bunului iar nu prin partajare în natură, precizare ce nu poate fi echivalată unei modificări de acţiune având în vedere precizările anterioare.

Prin urmare, excepţia tardivităţii modificării de acţiune formulată de către reclamantă la data de 9 octombrie 2017, excepţie invocată de către pârâta MMM...., urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului TD..., instanţa reţine că, raportat la dispoziţiile art. 36 C.pr.civ., pentru a exista calitate procesuală pasivă trebuie să existe o identitate între persoana indicată în cererea de chemare în judecată ca fiind pârât şi persoana care se pretinde a fi obligată în cadrul raportului juridic dedus judecaţii. În procesul civil, calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau obligaţiei unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil. În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. 1 teza finala din Codul de Procedura Civilă, în cazul lipsei calităţii procesuale, instanţa va respinge cererea formulată ca fiind făcută de o persoana sau împotriva unei persoane fără calitate.

Reclamanta a iniţiat prezentul demers procedural în contradictoriu cu pârâţii MM...pentru ca ulterior să înţeleagă să îl împrocesueze şi pe pârâtul TD...., în calitate de proprietar tabular al imobilului cu privire la care s-a solicitat partajul. Astfel, la momentul formulării cererii adiţionale prin care s-a solicitat modificarea cadrului procesual pasiv prin chemarea în judecată şi a pârâtului TD...., se justifica împrocesuarea acestuia în condiţiile în care acesta figura în Cartea Funciară drept proprietar al imobilului situat în ...., str. ....., fiind necesar ca dispoziţiile instanţei în prezenta cauză să îi fie opozabile.

Cu toate acestea, la momentul soluţionării litigiului, pârâtul TD.... nu mai figura drept proprietar tabular al imobilului. Conform extrasului de Carte Funciară anexat la filele 7-8 vol. II dosar, în data de 28.04.2017, a fost înscris dreptul de proprietate al pârâţilor MMD.... şi MMM.... asupra imobilului identificat în cele de mai sus, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat de către BNP B... sub nr. ..../27.04.2017.

În acest context, se justifică calitatea procesuală pasivă doar a pârâţilor MMD.... şi MMM...., în calitate de titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului cu privire la care se solicită partajul. În consecinţă, nefiind subiect  al raportului juridic dedus judecăţii, instanţa urmează să admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului TD...astfel încât acţiunea formulată de către reclamanta VCR....cu privire la acesta urmează să fie respinsă ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Având în vedere soluţia ce urmează să fie pronunţată cu privire la acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul TD..., excepţia lipsei de interes invocată de către acesta urmează să fie respinsă ca rămasă fără obiect.

În speţă, deşi a arătat că pârâtul MMD.... deţine importante active, pârâta MMM.... nu a făcut dovada existenţei în patrimoniul pârâtului a unor bunuri proprii, susceptibile de a fi urmărite de creditor cu prioritate faţă de bunul comun a cărei partajare acesta a solicitat-o.

Pârâta avea obligaţia, în condiţiile art. 249  C.pr.civ. - potrivit cărora cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească - de a face dovada că debitorul MMD.... deţine bunuri proprii pe care creditorul trebuia să le urmărească cu prioritate.

Prin raportare la înscrisurile existente la dosar, instanţa a reţinut că o asemenea dovadă nu s-a făcut. Prin urmare, în cauză, instanţa nu poate da eficienţă beneficiul de discuţiune conform art. 353 C.civ., alegaţiile contestatoarei în acest sens nefiind probate.

Art. 30 C.fam. instituie regula potrivit căreia bunurile dobândite de oricare din soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie, prezumţia fiind în sensul egalităţii cotelor de contribuţie a soţilor la dobândirea acestora. Imobilul situat în str. ....., ..., înscris în CF nr. .... , nr. topo. ..../5/1/3/5, ..../6/1/3/5, ..../7/1/3/5, ..../8/1/3/5, ..../5/1/3/6, ..../1/3/6, ..../7/1/3/6, ..../8/1/2/6 compus din teren în suprafaţă de 1196 mp. şi construcţie a fost dobândit de către pârâţi în timpul căsătoriei, aspect necontestat de părţi.

Instanţa reţine că imobilul în discuţie nu se încadrează în excepţiile reglementate de art. 31 C.fam. ce conţine o enumerare a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei ce sunt considerate a fi bunuri proprii.

Din probele administrate în cauză, nu a rezultat ca unul dintre soţi ar fi avut o contribuţie mai mare decât celălalt la dobândirea bunurilor comune. Simpla alegaţie a pârâţilor în sensul că pârâta MMM.... a contribuit în proporţie de 95% la dobândirea bunului imobil a rămas nedovedită. De altfel, părţile au convenit, iniţial, la momentul încheierii actului de partaj din anul 2013 faptul că au avut cote de contribuţie egale la dobândirea bunului comun – bun imobil, arătând expres că fiecare a contribuit cu ½ parte, cote convenite urmare a veniturilor aproximativ egale ale soţilor.

Independent de aceste aspecte, în contextul în care urmărirea imobilului a fost notată în Cartea Funciară anterior perfectării convenţiei de partaj şi a încheierii de rectificare a acestuia, convenţia părţilor privind cotele de contribuţie la dobândirea bunului imobil şi modalitatea de partaj îi sunt inopozabile creditorului. Pârâţii, în măsura în care apreciau că prezumţia de egalitate a cotelor de contribuţie nu se aplică în speţă, se impunea să solicite administrarea unor mijloace de probă apte a răsturna această prezumţie. Or, apărarea pârâţilor s-a limitat la a afirma, contrar celor consemnate în actul de partaj în sensul obţinerii unor venituri aproximativ egale de către soţi, că soţia este cea care a contribuit în cotă de 95% la dobândirea imobilului, fără însă a dovedi în vreun fel această susţinere astfel încât prezumţia de egalitate a cotelor de contribuţie nu a fost răsturnată.

În consecinţă, instanţa constată că pârâţii MMD.... şi MMM.... au dobândit în timpul căsătoriei, în devălmăşie, imobilul situat în localitatea ...., str. ....., ..., înscris în CF nr. .... , nr. topo. ..../5/1/3/5, ..../6/1/3/5, ..../7/1/3/5, ..../8/1/3/5, ..../5/1/3/6, ..../1/3/6, ..../7/1/3/6, ..../8/1/2/6 compus din teren în suprafaţă de 1196 mp. şi construcţie realizată din zidărie de cărămidă, fundaţii beton, planşee din beton, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă, compusă din: Demisol – garaj auto, adăpost protecţie civilă, pivniţă, fitness, centrală termică, 2 debarale, hol, saună, duş, casa scării; Parter – 3 camere, sufragerie, 2 bucătării, loca de luat masa, camara alimente, windfang, hol, baie, seră, casa scării; Mansardă – 5 camere, living room, garderobă, uscătorie, 2 băi, terasă, balcon, cu cotă de contribuţie egală, de 50% fiecare.

În ceea ce priveste cererea de ieşirea din indiviziune, partajul este operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul dobândit în comun pe cote părţi este împărţit materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietar exclusiv asupra unei părţi determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietăţii.

Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi şi atribuirea acestora coproprietarilor. Cu toate acestea, instanţa are în vedere dispoziţiile art. 676 al.2 C.civ., imobilul în discuţie nefiind comod partajabil în natură. Astfel, în cuprinsul raportului de expertiză realizat în cauză s-a reţinut că, din punct de vedere constructiv, casa nu poate fi partajată în natură fără modificări structurale majore. Acest lucru ar implica o reproiectare având în vedere că construcţia a fost proiectată cu funcţionalităţi specifice pentru o singură familie, existând şi un singur branşament pentru toate tipurile de utilităţi.

Astfel, se impune atribuirea în întregime a imobilului unuia dintre coproprietari şi stabilirea sultei corespunzătoare drepturilor celuilalt coproprietar.

Instanţa va atribui definitiv bunul pârâtului MMD.... prin hotărâre asupra fondului cauzei. Raportat la dispoziţiile art. 989-art. 990 C.pr.civ., instanţa reţine că există o singură cerere de atribuire a bunului imobil, cererea formulată de către creditoarea VCR....în numele debitorului său MMD.....

Pârâta MMM.... nu a solicitat atribuirea în favoarea sa a bunului imobil astfel încât instanţa reţine că doar unul dintre coproprietari a solicitat atribuirea bunului, respectiv pârâtul MMD..... Mai mult, instanţa are în vedere faptul că titularul acţiunii având ca obiect partaj este creditoarea pârâtului, că debitorul nu are bunuri proprii cu care creditoarea să-şi satisfacă creanţa şi că aceasta este singura modalitate în care reclamanta poate recupera creanţa pe cate o au împotriva acestui pârât. Prin urmare, bunul imobil situat în ...., str. ....., ..., înscris în CF nr. .... , nr. topo. ..../5/1/3/5, ..../6/1/3/5, ..../7/1/3/5, ..../8/1/3/5, ..../5/1/3/6, ..../1/3/6, ..../7/1/3/6, ..../8/1/2/6 compus din teren în suprafaţă de 1196 mp. şi construcţie realizată din zidărie de cărămidă, fundaţii beton, planşee din beton, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă, compusă din: Demisol – garaj auto, adăpost protecţie civilă, pivniţă, fitness, centrală termică, 2 debarale, hol, saună, duş, casa scării; Parter – 3 camere, sufragerie, 2 bucătării, loca de luat masa, camara alimente, windfang, hol, baie, seră, casa scării; Mansardă – 5 camere, living room, garderobă, uscătorie, 2 băi, terasă, balcon urmează să îi fie atribuit pârâtului MMD.....

Urmare a atribuirii dreptului de proprietate în favoarea pârâtului MMD...., acesta urmează să fie obligat la plata în favoarea pârâtei MM...a sumei de 919.160 lei cu titlu de sultă. Instanţa a avut în vedere valoarea bunului imobil, astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză judiciară de evaluare, efectuat în prezenta cauză.

În ceea priveşte cheltuielile de judecată, conform art. 453 C.pr.civ. „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”

Reclamanta a probat efectuarea unor cheltuieli în scop procesual în cuantum de 99.938,15 lei compuse din 97.038,15 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, astfel cum rezultă din înscrisul anexat la fila 48 şi 2900 lei constând în onorariu expert (filele 141 şi 12 vol. II).

Prin urmare, pârâţii MMD.... şi MMM.... vor fi obligaţi la plata în favoarea reclamantei  a câte 49.969,075 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv câte ½ din cheltuielile judiciare avansate de către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia tardivităţii modificării de acţiune formulată de către reclamantă la data de 9 octombrie 2017, excepţie invocată de către pârâta MMM.....

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului TD.....

Respinge cererea de chemare în judecată având ca obiect partaj formulată de către reclamanta VCR....în contradictoriu cu pârâtul TD...., CNP …., cu domiciliul în ...., str. ….. ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Respinge, ca rămasă fără obiect, excepţia lipsei de interes a acţiunii formulate de către reclamanta VCR....în contradictoriu cu pârâtul TD...., excepţi invocată de către pârâtul TD.... prin întâmpinare.

Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect partaj formulată de către reclamanta VCR…, cu sediul în Itali, …. în contradictoriu cu pârâţii MMD...., CNP ….cu domiciliul în, ….şi MMM...., CNP …., cu domiciliul în ...., …..

Constată că pârâţii MMD.... şi MMM.... au dobândit în timpul căsătoriei, în devălmăşie, imobilul situat în localitatea ...., str. ....., ..., înscris în CF nr. .... , nr. topo. ..../5/1/3/5, ..../6/1/3/5, ..../7/1/3/5, ..../8/1/3/5, ..../5/1/3/6, ..../1/3/6, ..../7/1/3/6, ..../8/1/2/6 compus din teren în suprafaţă de 1196 mp. şi construcţie realizată din zidărie de cărămidă, fundaţii beton, planşee din beton, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă, compusă din: Demisol – garaj auto, adăpost protecţie civilă, pivniţă, fitness, centrală termică, 2 debarale, hol, saună, duş, casa scării; Parter – 3 camere, sufragerie, 2 bucătării, loca de luat masa, camara alimente, windfang, hol, baie, seră, casa scării; Mansardă – 5 camere, living room, garderobă, uscătorie, 2 băi, terasă, balcon.

Constată că părţile au dobândit bunul imobil identificat anterior cu cotă de contribuţie egală, de 50% fiecare.

Dispune ieşirea pârâţilor din indiviziune.

Atribuie pârâtului MMD.... imobilul situat în ...., str. ....., ..., înscris în CF nr. .... , nr. topo. ..../5/1/3/5, ..../6/1/3/5, ..../7/1/3/5, ..../8/1/3/5, ..../5/1/3/6, ..../1/3/6, ..../7/1/3/6, ..../8/1/2/6 compus din teren în suprafaţă de 1196 mp. şi construcţie realizată din zidărie de cărămidă, fundaţii beton, planşee din beton, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă, compusă din: Demisol – garaj auto, adăpost protecţie civilă, pivniţă, fitness, centrală termică, 2 debarale, hol, saună, duş, casa scării; Parter – 3 camere, sufragerie, 2 bucătării, loca de luat masa, camara alimente, windfang, hol, baie, seră, casa scării; Mansardă – 5 camere, living room, garderobă, uscătorie, 2 băi, terasă, balcon..

Obligă pârâtul MMD.... la plata în favoarea pârâtei MMM.... a sumei de 919.160 lei cu titlu de sultă.

Obligă pârâţii MMD.... şi MMM.... la plata în favoarea reclamantei  a câte 49.969,075 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune, sub sancţiunea nulităţii, la Judecătoria Cluj-Napoca. 

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 29.01.2018.

Domenii speta

Spete similare