Sechestru judiciar

Pe rol fiind soluţionarea cererii de sechestru asigurător formulată de creditorul B.I.R., în contradictoriu cu debitoarea G.L.S.E.T.I. E.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea la data de xx.xx.xxxx, dată la care a pronunţat următoarea încheiere:

I N S T A N Ţ A,

  Asupra acţiunii civile de faţă, constată următoarele: 

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti sub nr.xxxx/281/2019 la data de xx.xx.xxxx, creditorul B.I.R., în contradictoriu cu debitoarea G.L.S.E.T.I. E., a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile urmăribile ale debitoarei, aflate în posesia sa, până la concurenţa sumei de 22.770 lei şi 2.600 euro (la cursul de schimb B.N.R. din data plăţii) şi obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că, creditorul deţine o creanţă împotriva debitoarei în cuantum de 22.770 lei reprezentând contravaloare autovehicul marca M.S. şi 2.600 euro cu titlu de cheltuieli efectuate de creditor ca urmare a confiscării autovehiculului şi folosul de tras, reprezentând beneficiu nerealizat.

Pentru recuperarea prejudiciului, creditorul a precizat că a formulat o cerere de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti, având ca temei juridic garanţia contra evicţiunii, în temeiul art.1695 Cod civil, prin care a solicitat obligarea debitorului la restituirea sumei datorate.

Până la soluţionarea cererii de chemare în judecată, creditorul a precizat că a promovat prezenta acţiune în scopul indisponibilizării bunurilor mobile sau/şi imobile urmăribile ale debitorului, apreciind astfel că sunt îndeplinite condiţiile impuse de art.953 Cod procedură civilă pentru înfiinţarea sechestrului asigurător.

Având în vedere că există pericolul ca debitoarea să îşi ascundă sau să îşi risipească averea, s-a solicitat admiterea cererii formulate.

În drept, au fost invocate art.952-953 Cod procedură civilă.

În susţinere, au fost depuse următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială nr.xxx/xx.xx.2018 şi chitanţa seria xxxx nr.xx/xx.xx.2019 din data de xx.xx.2019.

În vederea soluţionării cererii de sechestru asigurător, instanţa a stabilit termen la data de xx.xx.2019, în camera de consiliu, fără citare părţi, conform dispoziţiilor art.954 alin.(2) Cod procedură civilă.

În cauză, instanţa a dispus ataşarea dosarului nr.xxxxx/xxx/2018 şi a încuviinţat şi administrat pentru creditoare proba cu înscrisurile depuse, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Deliberând asupra cererii de sechestru asigurător, prin prisma probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În drept, potrivit dispoziţiilor art.953 alin.(1) Cod procedură civilă: „Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată în scris şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă dovedeşte că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă.”, iar potrivit alin.(2): „Acelaşi drept îl are şi creditorul a cărui creanţă nu este constatată în scris, dacă dovedeşte că a intentat acţiune şi depune, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată.”, în timp ce, în conformitate cu alin.(3) al aceluiaşi articol: „Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurător chiar şi atunci când creanţa nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la alin.(1) şi să depună o cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă.”

Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile legale sus-menţionate, există trei situaţii în care un creditor poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile sau/şi imobile ale debitorului său, aflate în posesia debitorului sau a unui terţ. Astfel, o primă ipoteză este aceea în care creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, dar şi constatată în scris, o a doua situaţie este aceea în care creanţa este certă şi exigibilă, dar nu este constatată în scris, situaţie în care creditorul are şi obligaţia de a achita o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată, iar cea de-a treia situaţie vizează ipoteza în care creanţa este certă, lichidă, constatată în scris, neexigibilă, dar în acest caz, creditorul are obligaţia de a dovedi o anumită conduită a debitorului care prin fapta sa, a micşorat asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea, precum şi de a depune o cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanţă.

În concret, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti sub nr.xxxx/xxx/2018 la data de xx.xx.xxxx, reclamantul B.I.R., în contradictoriu cu pârâta G.L.S.E.T.I.E., a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei să-i restituie suma de 22.770 lei reprezentând contravaloarea autovehiculului marca M.S., precum şi la plata dobânzii legale de la data achitării sumei, respectiv xx.xx.2018, până la data plăţii integrale a acesteia, să oblige pârâta la plata cheltuielilor efectuate de reclamant ca urmare a confiscării autovehiculului, respectiv a sumei de 400 euro şi să oblige pârâta la plata folosului de tras, reprezentând beneficiu nerealizat, în cuantum de 2.200 euro.

Din redactarea lapidară a cererii de sechestru asigurător, nu rezultă explicit care este situaţia reclamată de creditor în conformitate cu care s-ar impune înfiinţarea sechestrului asigurător, potrivit dispoziţiilor art.953 Cod procedură civilă. Simpla introducere a unei cereri de chemare în judecată nu poate face prin ea însăşi dovada îndeplinirii condiţiilor legale pentru instituirea unui sechestru asigurător, atât timp cât creditoarea nu invocă şi nu dovedeşte aceste condiţii legale. Tot astfel, susţinerea singulară din finalul cererii de sechestru asigurător, în conformitate cu care ar exista pericolul ca debitoarea să îşi ascundă sau să îşi risipească averea, fără nicio acoperire în proba cu înscrisuri administrată, nu poate face dovada temeiniciei cererii de sechestru asigurător.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse anterior, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de sechestru asigurător formulată de creditorul B.I.R., în contradictoriu cu debitoarea G.L.S.E.T.I.E.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

 DISPUNE:

Respinge ca neîntemeiată cererea de sechestru asigurător formulată de creditorul B.I.R., în contradictoriu cu debitoarea G.L.S.E.T.I.E.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Ploieşti.

Pronunţată astăzi, xx.xx.xxxx, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. 

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare