Vătămarea corporală (art.194 Cod penal)

R  O  M    N  I  A

JUDECĂTORIA CÂMPULUNG*

JUDEŢUL ARGEŞ

SENTINŢA PENALĂ NR. .../2019

Şedinţa publică de la data de ..... 2019

Completul compus din:

PREŞEDINTE O.V.

Grefier E.G.Ş.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung

Reprezentat de Procuror G.D.

Pe rol fiind pronunţarea în cauza penală privind pe inculpatul M.C., persoana vătămată K.N.şi părţile civile SPITALUL ......., SPITALUL JUDEŢEAN de URGENŢĂ........., SPITALUL UNIVERSITAR de URGENŢĂ ........, SERVICIUL de AMBULANŢĂ JUDEŢEAN de URGENŢĂ ......, având ca obiect vătămarea corporală (art.194 Cod penal).

Dezbaterile pe fond asupra cauzei penale de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 04 martie 2019, susţinerile părţilor fiind consemnate separat în încheierea de amânare a pronunţării de la acea dată, şi când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea la această dată.

I N S T A N Ţ A

Asupra cauzei penale de faţă, deliberând, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeş, înregistrat sub numărul ..../P/2017 întocmit la data de ...... 2018, a fost trimis în judecată în stare de libertate, inculpatul M.C., pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 194 alin. 1 lit. b şi e Cod penal, persoană vătămată fiind K.N..

Pe rolul Judecătoriei Câmpulung, judeţul Argeş, cauza a fost înregistrată la data de 16 februarie 2018 sub numărul ......../205/2018.

S-au reţinut în actul de sesizare a instanţei, următoarele:

La data de 12 martie 2017, în jurul orelor 17:16, organele judiciare din cadrul Poliţiei Municipiului Câmpulung, judeţul  Argeş, au fost sesizate telefonic prin apelul de urgenţă 112 de către numitul C.I.P., domiciliat în ....., cu privire la faptul că, la locuinţa numitei L.F., din această localitate, a izbucnit un scandal generat de o stare conflictuală mai veche, în această altercaţie numitul K.N. fiind lovit în zona capului de către numitul M.C.. În urma loviturilor aplicate, victima a fost transportată la Spitalul ......., pe baza acestor aspecte lucrătorii de poliţie întocmind la data de 12 martie 2017 procesul verbal de sesizare din oficiu sub aspectul comiterii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe.

Din analiza şi coroborarea mijloacelor de probă a rezultat următoarea situaţie de fapt:

Persoana vătămată K.N., începând cu anul 2006 a avut o relaţie de concubinaj cu numita L.FL., din ...., relaţie în urma căreia a rezultat minorul K.M., care are vârsta de 7 ani, iar în această perioadă a locuit la domiciliul mamei concubinei sale, acesta contribuind cu sume de bani la renovarea locuinţei, precum şi la achiziţionarea mai multor bunuri comune.

În anii anteriori, cei doi s-au deplasat de mai multe ori în Suedia, timp în care minorul s-a aflat sub supravegherea bunicilor materni.

La începutul anului 2017, relaţia de concubinaj dintre cei doi s-a încheiat, fapt pentru care persoana vătămată a revenit la domiciliul său din ......, iar numita L.FL. s-a implicat într-o nouă relaţie cu inculpatul din prezentul dosar, M.C..

După despărţirea de numita L.FL., relaţiile dintre aceasta şi persoana vătămată au rămas normale, păstrând legătura mai ales în beneficiul copilului lor minor, la a cărui creştere şi educare au contribuit amândoi, persoana vătămată obişnuind să-şi viziteze copilul la domiciliul mamei sale, ocazie cu care l-a cunoscut şi pe inculpatul M.C..

În acest context, în perioada vacanţei de primăvară din luna martie 2017, minorul s-a aflat la domiciliul tatălui său, urmând să fie încredinţat mamei în ziua de 12.03.2017.

 La această dată, în jurul orelor 14:00, persoana vătămată însoţită de alte trei persoane, respectiv de martorii C.I.P., C.P.şi M.A., s-a deplasat în comuna ....., la domiciliul fostei concubine L.FL., unde i-a încredinţat minorul, după care persoanele sus amintite au mers la locuinţa din vecinătate aparţinând numitului L.I., fratele fostei concubine, unde împreună cu familia acestuia au servit masa şi au consumat alcool.

La plecare, în jurul orelor 17:00, persoana vătămată i-a cerut fostei concubine prin intermediul fiului acesteia, Ş.N.A.(provenit din prima căsătorie), să-i restituie o roabă şi un grătar metalic, însă ca urmare a refuzului, între persoana vătămată K.N.şi numitul L.I. pe de o parte, respectiv numita L.FL. pe de altă parte, au avut loc discuţii contradictorii, cu proferări de ambele părţi de expresii jignitoare şi vulgare, care au generat într-un scandal, aducându-se în atenţie şi neînţelegerile anterioare privind partajarea bunurilor comune dobândite în perioada concubinajului.

În contextul acestui scandal, care în principal se desfăşura între numita L.FL. şi fratele acesteia L.I., cu o participaţie secundară a persoanei vătămate, inculpatul M.C. a ieşit din locuinţa concubinei sale înarmat cu o crosă metalică pentru golf şi, fără a scoate niciun cuvânt, fără a reproşa persoanei  vătămate vreo conduită neadecvată, a lovit-o puternic cu acel obiect contondent, o singură dată, în zona capului, la momentul agresiunii numitul K.N. aflându-se în exteriorul curţii fostei sale concubine, lovitura fiindu-i aplicată de inculpat din curte, peste gardul împrejmuitor.

Pentru a scoate în evidenţă intensitatea loviturii aplicate, s-a specificat că aceasta este conturată şi de împrejurarea că obiectul contondent folosit, respectiv o crosă metalică pentru golf, s-a rupt în două bucăţi în momentul aplicării agresiunii, întrucât mânerul crosei s-a lovit de partea superioară a gardului metalic împrejmuitor, atenuând şocul loviturii, capătul activ al acesteia ce era confecţionat din metal masiv, fiind găsit la locul faptei cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului.

Totodată, la momentul intervenţiei inculpatului în contextul desfăşurării faptelor şi a aplicării loviturii incriminatoare, persoana vătămată nu era implicată activ în scandalul existent, acesta intenţionând să îşi ia rămas bun de la copilul său, pentru acest motiv apropriindu-se de gardul împrejmuitor al locuinţei fostei sale concubine.

În urma aplicării loviturii descrise mai sus, numitul K.N. a căzut la sol în stare de inconştienţă, fiind transportat la Spitalul ......., .în urma solicitării Serviciului de Ambulanţă.

Ulterior, în urma analizării situaţiei medicale a pacientului şi constatându-se gravitatea acesteia, susnumitul a fost transferat la Spitalul Judeţean de URGENŢĂ........., unde i-au fost efectuate investigaţii medicale amănunţite, iar în data de 13.03.2017, acesta a fost transferat la Spitalul Universitar de Urgenţă ......., unde la data de 22  martie 2017 a fost suspus unei intervenţii chirurgicale, fiind internat la această unitate spitalicească, la Secţia Neurochirurgie.

Din analiza constatărilor consemnate în actele medicale aflate la dosarul cauzei, efectuate de către Spitalul ......., Spitalul Judeţean de URGENŢĂ......... şi Spitalul Universitar de Urgenţă ......., se constată şi urmările acţiunii materiale de lovire a persoanei vătămate de către numitul M.C., precum şi o evoluţie defavorabilă a stării sale de sănătate, aceasta degradându-se cu trecerea timpului, victima prezentând TCC acut deschis, comoţie cerebrală, deficit motor membru pelvin drept, TCC mediu, fractură cu înfundare parechimatoasă stânga, contuzie hemoragică fronto – parietală parasangitală stânga cu fin edem în contact cu sinusul sagital superior, TCC parietal, grav, fractură cominutivă parietal stâng cu dilacelare cerebrală subadiacentă, hemipareză dreaptă predominant crurală.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către specialistul din cadrul Cabinetului Medico - Legal C....., în baza documentelor medicale puse la dispoziţie de către cele trei unităţi spitaliceşti care au avut sub observaţie victima, la dosarul cauzei regăsindu-se Raportul de Expertiză Medico - Legală cu nr. ..... din 16 august 2017, emis de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală A... - Cabinetul Medico - Legal C...., ale cărui concluzii arată că persoana vătămată K.N.prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur (posibil crosă), aceste leziuni pot data din 12 martie 2017 şi au necesitat până în prezent un număr de 100 - 110 (o sută - o sută zece) zile de îngrijiri medicale, numărul total de zile de îngrijiri medicale şi eventuale infirmităţi putând fi stabilite după epuizarea tuturor posibilităţilor medico - chirurgicale.

Totodată, s-a concluzionat că leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa victimei (dosarul penal filele nr. 29-30).

În prezent, persoana vătămată, urmare a agresiunii suferite, se deplasează cu greutate, resimţind probleme medicale la piciorul drept şi mâna dreaptă, deplasarea efectuându-se cu ajutorul unui baston de sprijin.

S-a reţinut de asemenea, că din analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză pentru clarificarea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului sub toate aspectele, nu se pune în discuţie acţiunea materială de lovire a persoanei vătămate cu crosa metalică în zona capului lovire recunoscută  de către inculpat, singurele inadvertenţe fiind legate de împrejurările concrete de săvârşire a acesteia, respectiv motivul determinant, vina primară pentru conflictul creat.

 S-a consemnat în rechizitoriu că în cuprinsul declaraţiilor date în faza de urmărire penală, inculpatul M.C., în raport de derularea evenimentelor premergătoare şi concomitente agresiunii cercetate în prezenta cauză, cu influenţă asupra situaţiei juridice,  a relatat ca idei principale următoarele:

La începutul discuţiilor în contradictoriu, dintre persoana vătămată K.N.şi numitul L.I. pe de o parte, respectiv concubina sa, numita L.FL. pe de altă parte, acesta a asistat pasiv dintr-o cameră situată în imobilul concubinei sale;  - intervenţia activă a acestuia în acel scandal s-a produs în momentul în care a observat-o pe numita L.FL. căzută pe terasa casei, atunci acesta ieşind din imobil şi reproşându-i numitului L.I. conduita sa;  - acţiunea materială de lovire a persoanei vătămată K.N.cu crosa de golf cu care s-a înarmat spontan în momentul în care a observat-o pe o băncuţă aflată pe terasa exterioară, este explicată şi justificată de către inculpat pe amplificarea conflictului iniţial care a degenerat şi a dus la angrenarea şi a altor persoane ce l-au transformat pe el într-o eventuală ţintă, L.I. împreună cu fiii săi şi cu alte 8-9 persoane care aveau obiecte contondente asupra lor intrând în curtea concubinei sale cu intenţia de a-l lovi, fapt ce l-a determinat ca şi atitudine să lovească la întâmplare pentru a se autoapăra în momentele în care era la rândul său lovit, una dintre aceste lovituri fiindu-i aplicate în disperare şi persoanei vătămate, despre care recunoaşte că se afla în stradă, inculpatul descriind şi intensitatea loviturii şi faptul că aceea crosă metalică s-a rupt în două bucăţi în momentul în care mânerul s-a lovit de partea superioară a gardului metalic, atenuând şocul loviturii.

Analizând cuprinsul declaraţiilor inculpatului în raport de celelalte mijloace de probă administrate, respectiv procesul-verbal de cercetare la faţa locului, planşa cu fotografiile judiciare şi schiţa locului faptei, declaraţiile persoanei vătămate K.N.,  declaraţiile martorilor L.I., L.M., P.D.C., S.P., C.I.P.şi Ş.N.A., documentele medicale care atestă diagnosticele stabilite persoanei vătămate puse la dispoziţie de cele trei unităţi spitaliceşti, respectiv Spitalul Universitar de Urgenţă ....., Spitalul Judeţean de URGENŢĂ......... şi Spitalul ......., .., constatările preliminare şi Raportul de Expertiză Medico Legală cu nr. .../6 din data de 16 august 2017, emis de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală A.... - Cabinetul Medico  Legal C....,  judeţul Argeş, procesul verbal de examinare fizică, planşele foto aferente având ca subiect pe numitul L.I., reiese că susţinerea inculpatului nu este întărită de aceste mijloace de probă, demontându-se apărările acestuia.

 S-a concluzionat în rechizitoriu că  din analiza mijloacelor de probă nu rezultă că inculpatul, anterior agresiunii exercitate asupra persoanei vătămate ar fi fost lovit de către numitul L.I., nu rezultă prezenţa vreunui număr de 8-9 persoane având obiecte contondente asupra lor şi care împreună cu numitul L.I. şi fii acestuia să-l fi atacat pe inculpat şi acest aspect să determine o eventuală apărare a acestuia necesară pentru înlăturarea actelor de violenţă la care a fost/sau exista riscul să fie supus şi în acest context, motivat de inculpat pe circumstanţele unei eventuale legitime apărări, să lovească la întâmplare pentru autoapărare, iar una dintre lovituri să fie aplicate şi persoanei vătămate.

În contrapartidă cu susţinerile inculpatului care oarecum converg cu cele ale concubinei sale, din analiza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, planşa cu fotografiile judiciare şi schiţa locului faptei, declaraţiile persoanei vătămate K.N., declaraţiile martorilor L.I., P.D.C., S.P., C.I.P.şi Ş.N.A. rezultă existenţa unui conflict verbal, presărat cu expresii jignitoare, cu neînţelegeri legate de o anumită partajare a bunurilor comune, conflict purtat îndeosebi între numitul L.I. şi numita L.FL., cu o participaţie secundară a persoanei vătămate şi intervenţia intempestivă a inculpatului M.C. care, premeditat, a ieşit din interiorul imobilului concubinei sale înarmat cu o crosă metalică şi, direct, fără alte comentarii sau reproşuri, l-a lovit pe numitul K.N.în zona capului, acesta aflându-se în stradă, lovitura fiind aplicată peste gardul împrejmuitor.

 S-a reţinut în rechizitoriu că persoana vătămată la momentul agresiunii nu era implicată activ în scandal, se afla puţin aplecată spre gardul împrejmuitor, încercând să discute cu fiul său minor, rezultând faptul că inculpatul nu a purtat nicio discuţie cu nimeni, după momentul ieşirii din imobil şi cel al agresiunii. Nu se probează nici susţinerile acestuia, referitoare la prezenţa vreunui număr de 8-9 persoane având obiecte contondente asupra lor şi care împreună cu numitul L.I. şi fii acestuia să-l fi atacat pe inculpat şi acest aspect să determine o eventuală apărare a acestuia, necesară pentru înlăturarea actelor de violenţă la care a fost/sau exista riscul să fie supus.

Din coroborarea probelor din dosar rezultă că, după momentul agresiunii persoanei vătămate şi pentru a înlătura posibilitatea ca inculpatul să-i aplice o nouă lovitură acestuia şi după momentul în care s-a prăbuşit la pământ, numitul L.I. l-a apucat pe inculpat din zona gâtului, între ei intervenind pentru a-i despărţi martorii Ş.N.A.şi P.D.C., în acea învălmăşeală inculpatul muşcându-l pe numitul L.I. de degetul mare de la mâna stângă, aspect care reiese şi din procesul – verbal de examinare fizică precum şi din planşele foto aferente, iar după acest moment conflictul încetând.

Împrejurarea susţinută de inculpat, referitoare la modalitatea de executare a acţiunii materiale de lovire a persoanei vătămate cu acea crosă metalică, respectiv haotic, la disperare şi aflat într-o poziţie dezechilibrată, nu este credibilă în raport de datele din dosar, respectiv de urmările acelei agresiuni.

Astfel, realităţile faptice, respectiv poziţia persoanei vătămate care se afla în exteriorul curţii imobilului numitei L.FL., existenţa unui gard împrejmuitor cu o înălţime de 1, 75 m aşa cum reiese din menţiunile procesului-verbal de cercetare la faţa locului, intensitatea loviturii dată de detaliu referitor la ruperea în bucăţi a crosei metalice în momentul exercitării loviturii şi a impactului dintre mânerul obiectului contondent şi partea superioară a gardului metalic, respectiv urmările medicale ale actului de violenţă (TCC acut deschis, comoţie cerebrală, deficit motor membru pelvin drept, TCC mediu, fractură cu înfundare parechimatoasă stânga, contuzie hemoragică fronto-parietală parasangitală stânga cu fin edem în contact cu sinusul sagital superior, TCC parietal, grav, fractură cominutivă parietal stâng cu dilacelare cerebrală subadiacentă), înfrâng susţinerile inculpatului şi, obiectiv, conturează existenţa unei agresiuni condusă conştient, premeditat, fără nici un factor perturbator.

În raport de aceste menţiuni, nu se poate pune în discuţie fondul problemei, respectiv existenţa acţiunii materiale de lovire a persoanei vătămate de către inculpatul M.C., nici existenţa condiţiilor legitimei apărări sugerate voalat de către inculpat, neputând fi vorba de un atac material direct, imediat, actual sau iminent, injust, îndreptat împotriva inculpatului, respectiv de o apărare necesară pentru respingerea atacului şi îndreptată împotriva agresorului, însuşi inculpatul arătând în declaraţiile sale că nu a existat nici un atac al persoanei vătămate K.N. îndreptat asupra sa.

Fapta inculpatului M.C., se probează cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu; procesul-verbal de cercetare la faţa locului, planşa cu fotografiile judiciare şi schiţa locului faptei; declaraţiile persoanei vătămate K.N.; declaraţiile martorilor L.FL., L.I., L.M., P.D.C., S.P., C.I.P.şi Ş.N.A.; declaraţiile suspectului inculpatului M.C.; documentele medicale care atestă diagnosticele stabilite părţii vătămate  puse la dispoziţie de cele trei unităţi spitaliceşti, respectiv: Spitalul Universitar de Urgenţă ......., Spitalul Judeţean de URGENŢĂ......... şi Spitalul ......., ..; constatările preliminare şi Raportul de expertiză medico legală  nr. ../6  din 16.08.2017, emis de  către Serviciul Judeţean de Medicină Legală A. - Cabinetul Medico - Legal C.; procesul – verbal de examinare fizică, precum şi  planşele foto aferente având ca subiect pe numitul L.I..

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei, că fapta inculpatului M.C. care în ziua de 12 martie 2017, în jurul orele 17:00, în timp ce se afla pe raza localităţii ......., la domiciliul concubinei sale, numita L.FL., în contextul unui scandal care se desfăşura în principal între concubina sa şi fratele acesteia L.I., a ieşit din locuinţa acesteia înarmat cu o crosă metalică pentru golf şi, fără a scoate niciun cuvânt, fără a reproşa persoanei vătămate vreo conduită neadecvată, a lovit-o puternic cu acel obiect contondent, o singură dată, în zona capului, la momentul agresiunii, numitul K.N. aflându-se în exteriorul curţii numitei L.FL., lovitura fiindu-i aplicată de inculpat, din curte, peste gardul împrejmuitor şi cu o intensitate deosebită, obiectul contondent folosit rupându-se în două bucăţi la momentul exercitării agresiunii, actul de violenţă provocându-i leziuni traumatice care au necesitat până în prezent un număr de 100 - 110 ( o sută zece) zile de îngrijiri medicale, numărul total de zile de îngrijiri medicale şi eventualele infirmităţi putând fi stabilite după epuizarea tuturor posibilităţilor medico-chirurgicale, totodată, concluzionându-se că leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa victimei conform menţiunilor Raportului de Expertiză Medico – Legală cu nr. .../6 din data de 16 august 2017, emis de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală A.ş - Cabinetul Medico - Legal C. întruneşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută de art. 194 alin. 1 lit. b şi e Cod penal.

Pe parcursul urmăririi penale, în ceea ce priveşte infracţiunea de vătămare corporală, persoana vătămată K.N. a precizat în cuprinsul declaraţiei date în această calitate la data de 09 iulie 2017 şi în cadrul completării respectivei declaraţii din data de 29 august 2017, că se constituie partea civilă în procesul penal, urmând ca în faţa instanţei de judecată să îşi precizeze cuantumul şi felul pretenţiilor.

Pentru tratamentele medicale efectuate şi a transportului persoanei vătămate, unităţile spitaliceşti şi Serviciul de Ambulanţă ...., s-au constituit parte civilă în proces, cu suma totală în valoare de 93,190.48 lei, astfel: - Spitalul ......., ...., cu suma de 429.29 lei conform adresei nr. .../20.06.2017 (dosar penal fila nr. 68 ); - Spitalul Judeţean de URGENŢĂ......... cu suma de 288.21 lei conform adresei nr. 20865/26.06.2017 (dosar penal fila nr. 70 ); - Spitalul Universitar de Urgenţă ...... cu suma de 84,300.67 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare în perioada 13 martie 2017 – 22  mai 2017 şi suma de 6,916.23 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare în perioada 23 mai 2017 – 06 iunie 2017, în total cu suma de 91,216.09 lei – conform adreselor 5291/28.07.2017 şi nr. 4736/21.06.2017 (dosar penal filele nr. 84 şi 102); - Serviciul de Ambulanţă Judeţean A. cu suma de 1,256.08 lei conform adresei nr. 5033 din data de 25 mai 2017 (dosar penal fila nr. 74).

În ceea ce priveşte desfăşurarea urmăririi penale, s-a consemnat în rechizitoriu că la data de 12 martie 2017, în jurul orelor 17:16, organele judiciare din cadrul Poliţiei Municipiului C., au fost sesizate telefonic prin apelul de urgenţă 112 de către numitul C.I.P., domiciliat în comuna ....., cu privire la faptul că, la locuinţa numitei L.F., din această comună, a izbucnit un scandal generat de o stare conflictuală mai veche, în această altercaţie, numitul K.N. fiind lovit în zona capului de către numitul M.C., în urma loviturilor aplicate, victima fiind transportată la Spitalul ......., judeţul Argeş.

Din punct de vedere procedural, pe baza actelor de urmărire penală efectuate în urma sesizării numitului Cîrstea Ionuţ Peronel, la data de 12 martie 2017, organele de poliţie au dispus prin ordonanţă începerea urmăririi penale „in rem” în cauză, pentru infracţiunea de lovirea sau alte violenţe, faptă prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.

În urma analizării probatoriului iniţial al cauzei, îndeosebi a constatării preliminare efectuate de către medicul specialist din cadrul Cabinetului Medico - Legal C., în baza documentelor medicale puse la dispoziţie, constatându-se că există indicii rezonabile care conturează săvârşirea infracţiunii de omor, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeş, prin Ordonanţa din data de 30 martie 2017 a dispus declinarea competenţei de soluţionare a dosarului în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, competent material şi teritorial pentru continuarea cercetărilor sub aspectul comiterii infracţiunii de omor, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188  Cod penal.

Prin Ordonanţa din data de 24 aprilie 2017, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, a dispus clasarea cauzei privind comiterea infracţiunii de omor, în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal, autor M.C., iar persoană vătămată fiind K.N., considerând că fapta nu există, totodată dispunându-se declinarea cauzei Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung,  judeţul Argeş, pentru continuarea cercetărilor sub aspectul comiterii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, faptă prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 05 iunie 2018 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ..../P/2017 întocmit la data de 7 februarie 2018 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, judeţul Argeş, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală.

Prin aceeaşi încheiere au fost respinse ca neîntemeiate cererile şi excepţiile invocate de persoana vătămată K.N. şi de inculpatul M.C., referitoare la încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de tentativă la infracţiunea de omor, nelegalitatea actului de sesizare a instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de organele de urmărire penală şi de restituire a cauzei la Parchet pentru completarea cercetării/urmăririi penale, dispunându-se începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul M.C. pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 194 lit. b şi e Cod penal şi persoana vătămată K.N. şi părţile civile Spitalul ......., Spitalul Judeţean de URGENŢĂ........., Spitalul Universitar de Urgenţă ...... şi Serviciul de Ambulanţă Judeţean de Urgenţă A.....

Persoana vătămată K.N.şi inculpatul M.C. au formulat, în termenul prevăzut de lege, contestaţie împotriva acestei încheieri.

Prin încheierea nr. ...../C din data de 11 iulie 2018, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr. ....../205/2018/a1 aceste contestaţii au fost respinse, ca nefondate.

Prin cererea formulată şi depusă în acest sens la dosar fila 24, persoana vătămată K.N. s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata către persoana vătămată a sumei de 300.000 euro daune morale - reprezentând suferinţa cauzată urmare a faptei inculpatului; suma de 50.000 lei daune materiale - reprezentând cheltuieli cu spitalizarea, cu tratamentul, cu medicamentele, proceduri speciale pentru recuperare efectuate în spital, dar şi în perioada de  externare, cheltuieli ocazionate cu transportul, materiale consumabile indispensabile vătămării şi handicapului suferit, etc.

 A solicitat obligarea inculpatului M.C. la plata unei prestaţii periodice lunare, reprezentând diferenţa dintre câştigul pe care partea vătămată îl realiza din muncă şi pensia pe care acesta o primeşte pentru invaliditate şi handicap, de la data producerii prejudiciului şi până la încetarea stării de nevoie în care se află.

În motivarea cererii sale persoana vătămată K.N.a arătat, că la data de 12 martie 2017, în contextul unui scandal care se desfăşura între L.FL. şi fratele acesteia, inculpatul M.C. a ieşit din locuinţa concubinei sale înarmat cu o crosă metalică pentru golf  a lovit-o puternic cu obiectul contondent, în zona capului, incident  în urma căruia  a suferit  o hemipaereză dreaptă predominant crurală. 

Conform Raportului de Expertiză Medico – Legală cu nr. ..../6 din data de 16 august 2017, întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală A. - Cabinetul Medico - Legal C...., aceste leziuni au necesitat pentru vindecare un număr de 100 - 110 zile de  îngrijiri medicale şi au pus în primejdie viaţa victimei.

A mai precizat şi faptul că, în urma acestei agresiuni a fost încadrat în grad de  handicap accentuat conform certificatului de handicap şi a pierdut total capacitatea de muncă, urmare a agresiunii săvârşite de inculpat.

Menţionează de asemenea partea vătămată, că vătămarea  suferită nu s-a concretizat numai printr-un prejudiciu patrimonial determinat şi evaluabil în bani, ci şi printr-un alt prejudiciu consecinţă a caracterului ireversibil al vătămării care îl lipseşte de a mai participa la viaţa socială şi de a se bucura afectiv şi direct de beneficiile acestei participări.

Cât privesc daunele materiale solicitate, acestea reprezintă cheltuieli cu spitalizarea, cu tratamentul, alimente, medicamente, proceduri speciale pentru recuperare efectuate în spital dar şi în perioada de externare, cheltuieli cu transportul, materiale consumabile, indispensabile vătămării şi handicapului suferit, cheltuieli cu persoanele care efectuează unele activităţi impuse urmare a traumatismului suferit de partea vătămată  şi-a pierdut  capacitatea d e muncă şi a suferit o hemipaereză dreaptă predominant crurală. 

Apreciază partea vătămată că prestaţia periodică se impune a fi acordată pentru că în urma agresiunii săvârşite de inculpat, partea vătămată a pierdut total capacitatea de muncă, dobândind o infirmitate ireversibilă hemipaereză dreaptă predominant crurală. 

În dovedirea cererii sale persoana vătămată K.N. a solicitat  proba cu martori şi a depus la dosar înscrisurile de la filele 55 - 91 dosar.

În declaraţia dată în faţa instanţei (fila 91 dosar), persoana vătămată a arătat că îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză, precum şi cererea de constituire de parte civilă.

La data de 03 decembrie 2018 a fost audiat inculpatul M.C. (fila 149 dosar), care a declarat că nu se consideră vinovat  decât în  parte de cele întâmplate, că în condiţiile în care 4-5 persoane intenţionau să îl agreseze, a lovit la întâmplare cu crosa metalică, obiect care s-a rupt şi l-a lovit în cap pe partea vătămată.

Inculpatul a susţinut că l-a lovit din greşeală pe persoana vătămată, că nu a avut nicio clipă intenţia de a-l vătăma pentru că nu avusese nici un conflict anterior cu acesta.

Inculpatul a declarat că a încercat să aibă cu partea vătămată o relaţie civilizată, acesta fiind fostul soţ al actualei sale concubine, având în vedere că cei doi au un copil împreună, că inculpatul a fost provocat de L.I., fratele concubinei sale, că persoana vătămată se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, după cum s-a constatat la spital.

În cauză s-a procedat la reaudierea martorilor menţionaţi în rechizitoriu, respectiv: L.I. (fila 94 dosar), P.D.C. (fila 93), L.FL. (fila 151 dosar), Ş.N.A.(fila 164).

Prin cererile depuse la filele 124-126 dosar, martorii C.I.P., C.P.şi L.M. au arătat că îşi menţin declaraţiile date în faza de urmărire penală.

Pe latură civilă au fost martorii S.G. şi J.D. , propuşi de persoana vătămată K.N. (filele 175 -176 dosar).

La solicitarea inculpatului a fost audiat martorul L.R. (fila 165 dosar).

În cauză Spitalul ......., judeţul A.., s-a constituit parte civilă cu suma de 429,29 lei (fila 68 dosar de urmărire penală); Spitalul  Judeţean de Urgenţă A. cu suma de 288, 21 lei (fila 70 dosar de urmărire penală); Spitalul Universitar de Urgenţă ......Bucureşti,cu suma de  84300, 67 lei – fila 84 dosar de urmărire penală, iar Serviciul de Ambulanţă ..., cu suma de 1256,08 lei (fila 74 dosar de urmărire penală).

La solicitarea inculpatului au fost cerute relaţii de la Spitalul ......., judeţul A., pentru a comunica dacă inculpatul a fost internat şi în ce anume perioadă, relaţii ce au fost comunicate cu adresa nr. 23290 din data de 26 noiembrie 2018 depuse la fila 128, însoţite de actele filele 129 -147 dosar.

De asemenea, au fost cerute relaţii de la Postul de Poliţie ......,  privind cercetările efectuate cu ocazia incidentului precum şi actele întocmite cu ocazia unor incidente anterioare dintre L.FL., M.C., K.N. şi L.I. înregistrate la acest Post de Poliţie în data de 20 ianuarie 2017, 12 martie 2017 şi 17 martie 2017, relaţii ce  au fost comunicate la filele106-116 dosar.

Analizând actele dosarului, având în vedere declaraţiile persoanei vătămate K.N., inculpatului M.C. şi martorilor date în faza de urmărire penală şi de  judecată, procesele verbale întocmite de organele de poliţie, actele medicale, constatările medicale şi Raportul de Expertiză Medico – Legală cu nr. /6 din data de 16 august 2017, întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală A.  - Cabinetul de Medicină Legală C... (filele 29 - 31 dosar de urmărire penală) instanţa reţine în fapt următoarele:

Inculpatul M.C. este actualul concubin al numitei L.FL..

Aceasta din urmă, în perioada anilor 2006 – 2017 a avut o relaţie de concubinaj cu persoana vătămată K.N., relaţia din care a rezultat minorul K.M., în vârstă de 7 ani. După ce s-a despărţit de concubina sa, persoana vătămată a continuat să viziteze minorul la domiciliul mamei sale.

În luna martie a anului 2017, copilul s-a aflat la persoana vătămată, înţelegerea părinţilor fiind să fie readus la domiciliul acesteia în data de 12 martie 2017.

În perioada de concubinaj, persoana vătămată şi numita L.FL. au locuit în casa mamei acesteia, iar persoana vătămată a contribuit atât la renovarea locuinţei, cât şi la achiziţionarea mai multor bunuri.

Anterior incidentului petrecut la data de 12 martie 201,  între persoana vătămată şi L.I. (fratele fostei concubine a persoanei vătămate, cu care acesta a rămas în relaţii bune), pe de o parte şi L.FL. şi inculpatul M.C. de cealaltă parte, a existat incidentul petrecut la data de 20 ianuarie 2017 şi ulterior celui din data de 12 martie 2017, cel înregistrat la data de 17 martie 2017.

Toate acestea au avut loc în contextul în care persoana vătămată şi numita L.FL. nu au procedat la partajarea bunurilor dobândite în timpul concubinajului, la stabilirea  locuinţei minorului, a programului de legături personale cu minorul, şi în condiţiile existenţei relaţiei de  concubinaj între inculpatul M.C. şi numita L.FL. (filele 107 – 116 dosar).

Aşadar, la data de 12 martie 2017 persoana vătămată K.N.însoţit fiind de  martorii C.I.P., C.P.şi M.A. s-au deplasat la locuinţa  numitei L.FL. pentru a-i înapoia minorul care fusese în perioada anterioară, la tatăl său.

Persoana vătămată şi cei care îl însoţeau, au servit apoi masa şi au consumat alcool în locuinţa din vecinătate aparţinând fratelui numitei L.FL. – L.I..

La plecare, persoana vătămată K.N. prin intermediul numitului Ş.N.A., i-a cerut fostei sale concubine să îi restituie o roabă şi un grătar metalic.

În aceste împrejurări, între numita L.FL. şi fratele său, cu privire la restituirea bunurilor menţionate, au apărut discuţii contradictorii, martorul L.I. (fila 94), fiind de acord că îi aparţin persoanei vătămate şi că trebuie să-i fie restituie.

În aceste împrejurări, în timp ce numiţii L.FL. şi L.I. îşi adresau reciproc ameninţări şi expresii jignitoare, de faţă fiind numiţii  K.N. - persoana vătămată şi martorii P.D.C.(fila 156 dosar up) C.P.( fila 158 dosar up), C.I.P.(fila 162 dosar up) şi  Ş.N.A.( fila 165 dosar up), inculpatul M.C., care până atunci nu participase la scandal, a ieşit din locuinţa concubinei sale, având în mână o crosă metalică pentru golf şi, fără a scoate niciun cuvânt, fără a reproşa persoanei vătămate vreo conduită neadecvată, a lovit-o puternic în cap cu acel obiect, partea vătămată  carese afla în drum, peste gardul împrejmuitor.

În momentele anterioare, persoana vătămată nu fusese implicat în discuţia contradictorie dintre numiţii L.FL. şi L.I..

După cum a arătat în declaraţia dată inculpatul M.C. nu a fost provocat în nici un fel de persoana vătămată, el se afla în drum lângă maşina lui, nu avusese ,,probleme cu el niciodată”  (fila 152 dosar).

Inculpatul M.C. a susţinut că a auzit din casă, discuţia dintre concubina sa L.FL. şi fratele ei L.I., că acesta din urmă spărsese cu toporul roaba, se  manifesta agresiv, numita L.FL. leşinase, şi în momentul în care se aplecase să o ridice de jos, a fost atacat de numiţii L.I., L.G.C.  şi băiatul actualei soţii a lui L.I..

Inculpatul a susţinut că numitul L.G.C.  avea în mână un cuţit şi că în îmbulzeala  respectivă, de frică, a lovit cu crosa la întâmplare, în gard, crosa s-a rupt şi l-a lovit pe persoana vătămată care se afla în drum.

La rândul său, martora L.FL., concubina inculpatului M.C., a  susţinut că inculpatul fusese lovit de fratele său şi de fiii acestuia, cu picioarele şi o bâtă ce o aveau asupra lor (fila 145 dosar de urmărire penală).

Contrar susţinerilor inculpatului şi numitei L.FL., martorii L.I. (fila 149  dosar de urmărire penală), L.M. (fila 153 dosar de urmărire penală), P.D.C. (fila 156 dosar de urmărire penală), C.P.(fila 159), C.I.P. (fila 162 dosar de urmărire penală) şi Ş.N. (fila 165 dosar de urmărire penală) nu au făcut nicio referire în declaraţiile lor cu privire la existenţa unui conflict între inculpat şi persoanele indicate de acesta în momentele anterioare acţiunii de lovire a părţii vătămate, toţi aceşti martori, persoane care au fost de faţă la cele întâmplate, declarând că în condiţiile în care L.FL. şi L.I. purtau discuţia contradictorie legată de restituirea celor două bunuri, inculpatul a ieşit din locuinţa concubinei sale, înarmat cu o crosă metalică pentru golf şi l-a lovit peste gard pe persoana vătămată în zona capului. Din declaraţiile martorilor menţionaţi nu reiese nici că numitul L.C. ar fi avut în mână un cuţit.

În momentele următoare, L.I. şi P.C. l-au prins pe inculpat din spate, de  gât, pentru a-l împiedica să-l lovească din nou pe partea vătămată K.N.(filele 149 şi 165 dosar de urmărire penală), împrejurare în care martorul L.I. a fost rănit, la rândul său.

Se va reţine că, din analiza declaraţiilor inculpatului, în raport de celelalte mijloace de probă administrate, respectiv procesul-verbal de cercetare la faţa locului, planşa cu fotografiile judiciare şi schiţa locului faptei, declaraţiile persoanei vătămate K.N., declaraţiile martorilor L.I., L.M., P.D.C., S.P., C.I.P.şi Ş.N.A., documentele medicale care atestă diagnosticele stabilite persoanei vătămate puse la dispoziţie de cele trei unităţi spitaliceşti, respectiv Spitalul Universitar de Urgenţă Militar ...., Spitalul Judeţean de URGENŢĂ......... şi Spitalul ......., judeţul A..., constatările preliminare şi Raportul de Expertiză Medico - Legală cu nr. .../6 din data de 16 august 2017, emis de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală A. - Cabinetul Medico - Legal C., judeţul ..., procesul verbal de examinare fizică şi planşele foto aferente, având ca subiect pe numitul L.I., reiese faptul că susţinerea inculpatului nu este întărită de aceste mijloace de probă, demontându-se astfel apărările acestuia.

 Din analiza mijloacelor de probă nu rezultă că inculpatul, anterior agresiunii exercitate asupra persoanei vătămate ar fi fost lovit de către numitul L.I., nu rezultă prezenţa vreunui număr de 8-9 persoane având obiecte contondente asupra lor şi care împreună cu numitul L.I.  să-l fi atacat pe inculpat fapt care  să determine o eventuală apărare a acestuia, necesară pentru înlăturarea actelor de violenţă la care a fost, sau exista riscul să fie supus, şi în acest context, motivat de inculpat pe circumstanţele unei eventuale legitime apărări, să lovească la întâmplare pentru autoapărare, iar una dintre lovituri să fie aplicate şi persoanei vătămate.Contrar susţinerilor inculpatului şi concubinei sale, din analiza procesului-verbal de cercetare la faţa locului, având în vedere fotografiile judiciare şi schiţa locului faptei, declaraţiile persoanei vătămate K.N.,  declaraţiile martorilor L.I., P.D.C., S.P., C.I.P. şi Ş.N.A. rezultă existenţa unui conflict verbal în care părţile implicate şi-au adresat expresii jignitoare,  pe fondul  neînţelegerilor legate de parajarea bunurilor comune, conflict purtat îndeosebi între numitul L.I. şi numita L.FL., cu o participare secundară a persoanei vătămate şi intervenţia intempestivă a inculpatului M.C. care, premeditat, a ieşit din interiorul imobilului concubinei sale înarmat cu o crosă metalică pentru golf şi, direct, fără să spună nimic l-a lovit pe persoana vătămată K.N. în zona capului, acesta în momentul agresiunii aflându-se în stradă, lovitura fiindu-i aplicată de inculpat din curte, peste gardul împrejmuitor.

Reiese din probele administrate în cauză că persoana vătămată la momentul agresiunii nu era implicată activ în scandal, se afla puţin aplecată spre gardul împrejmuitor încercând să discute cu fiul său minor şi că inculpatul nu a purtat nicio discuţie cu nimeni între momentul ieşirii din imobil şi cel al agresiunii.

 Se va reţine  că după momentul agresiunii persoanei vătămate şi pentru a înlătura posibilitatea ca inculpatul să-i aplice o nouă lovitură acestuia şi după momentul în care s-a prăbuşit la pământ, numitul L.I. l-a apucat pe inculpat din zona gâtului, între ei intervenind pentru a-i despărţi martorii Ş.N.A.şi P.D.C., în acea învălmăşeală inculpatul muşcându-l pe numitul L.I. de degetul mare de la mâna stângă, aspect care reiese şi din procesul verbal de examinare fizică şi planşele foto aferente.

Împrejurarea susţinută de inculpat, referitoare la modalitatea de executare a acţiunii materiale de lovire a persoanei vătămate cu acea crosă metalică, respectiv haotic, la disperare şi aflat într-o poziţie dezechilibrată, nu este susţinută aşadar  de probatoriile administrate în cauză  care nu au relevat  prezenţa celor 7, 8 persoane având obiecte contondente asupra lor  care să-l fi atacat pe inculpat  şi să determine riposta acestuia în apărarea sa ori pentru înlăturarea actelor de violenţă la care exista riscul să fie supus.

 Vor fi reţinute împrejurările concrete ale faptei  respectiv poziţia persoanei vătămate care se afla în exteriorul curţii imobilului numitei L.FL., existenţa unui gard împrejmuitor cu o înălţime de 1,75 m aşa cum reiese din menţiunile procesului-verbal de cercetare la faţa locului, intensitatea loviturii dată de detaliul referitor la ruperea în bucăţi a crosei metalice în momentul exercitării loviturii cel al impactului dintre mânerul obiectului contondent şi partea superioară a gardului metalic, respectiv urmările medicale ale actului de violenţă (TCC acut deschis, comoţie cerebrală, deficit motor membru pelvin drept, TCC mediu, fractură cu înfundare parechimatoasă stânga, contuzie hemoragică fronto – parietală parasangitală stânga cu fin edem în contact cu sinusul sagital superior, TCC parietal, grav, fractură cominutivă parietal stâng cu dilacelare cerebrală subadiacentă), care contrazic  susţinerile inculpatului şi conturează existenţa unei agresiuni condusă conştient, premeditat, fără nici un factor perturbator.

Aşadar, în raport de probatoriile administrate în cauză, se va reţine că nu a fost dovedită existenţa unei agresiuni asupra inculpatului, anterioară momentului când acesta l-a lovit pe persoana vătămată, susţinerile acestuia şi ale martorei L.FL., concubina inculpatului, fiind contrazise în totalitate de declaraţiile  celorlalţi martori audiaţi în cauză.

Nu se poate susţine prin urmare, că inculpatul a săvârşit fapta în condiţiile în care fiind  agresat de alte persoane, a lovit la întâmplare şi l-a lovit pe persoana vătămată fără să intenţioneze acest lucru, şi că sunt întrunite cerinţele legitimei apărări sau excesului neimputabil, întrucât probatoriile administrate în cauză nu au relevat să fi existat un atac material, direct, imediat, actual sau iminent, injust îndreptat împotriva inculpatului, respectiv necesitatea unei apărări necesare pentru respingerea atacului, şi nici cele ale excesului neimputabil, în condiţiile în care inculpatul a recunoscut că nu a avut nicio discuţie cu persoana vătămată, nici un conflict cu acesta şi nu a existat nici un atac al persoanei vătămate îndreptat împotriva inculpatului.Probatoriile administrate în cauză nu au relevat existenţa unor împrejurări care să reprezinte circumstanţe atenuante în înţelesul dispoziţiilor art. 75 C.pen.

Cu referire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de persoana vătămată, instanţa va reţine faptul că prin Ordonanţa nr. ..../P/24.04.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş (fila 2 dosar de urmărire penală) s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută şi pedepsită de art. 32 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal, întrucât fapta nu există.

Persoana vătămată nu a contestat soluţia de clasare.

Probatoriile administrate în cauză au relevat faptul că persoana vătămată a fost lovită o singură dată de inculpat, în lipsa unui conflict anterior şi chiar dacă zona lovită a fost una vitală, iar obiectul folosit la agresiune, apt să producă moartea, nu poate fi reţinută intenţia inculpatului de a suprima viaţa persoanei vătămate.

Având în vedere că, potrivit Raportului de Expertiză Medico - Legală nr. .../6 din data de 16 august 2017, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală A.... - Cabinetul Medico - Legal C......, judeţul A...., persoana vătămată a suferit leziuni pentru a căror vindecare au necesitat până la momentul întocmirii raportului de 100 -110 zile de îngrijiri medicale, iar leziunile traumatice au pus în pericol viaţa victimei, instanţa va reţine că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută de art.194 alin. (1) lit. b şi e Cod penal

În sensul acestora dispoziţii legale ,,Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe:

b) leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale ; (...)  e) punerea în primejdie a vieţii persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Instanţa va avea în vedere că sub aspectul laturii subiective în cazul infracţiunii de vătămare  corporală  infractorul acţionează cu intenţia generală de vătămare  în timp ce în cazul infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor,  acţionează cu intenţia de a ucide. Prin urmare, în cazul tentativei la infracţiunea de omor actele de punere în executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectul trebuie să releve  prin natura lor şi împrejurările în care au fost comise, că infractorul a avut intenţia de a ucide  iar nu intenţia generală de a vătăma. Chiar dacă în cauza de faţă  zona vizată a fost una vitală,  lovitura a fost  de mare intensitate iar obiectul folosit apt să producă moartea, în contextul probator sus analizat  nu se poate reţine că inculpatul a acţionat cu intenţia de a-l ucide pe persoana vătămată  nici un element anterior săvârşirii faptei  nefiind în măsură să susţină această ipoteză.

Se vor considera,  în raport de infracţiunea săvârşită de inculpat faţă de persoana vătămată, ca fiind lipsite de relevanţă faptul că persoana vătămată se afla sub influenţa băuturilor alcoolice  sau  împrejurarea că la rândul său, inculpatul s-a prezentat la Spitalul ......  acuzând o agresiune ( fila 128 147 dosar) suferită cel mai probabil  după momentul agresiunii când numitul L.I. l-a apucat pe inculpat din zona gâtului, între ei intervenind pentru a-i despărţi martorii Ş.N.A.şi P.D.C..

 Sub aspectul conţinutului constitutiv al infracţiunii de vătămare  corporală reţinută în sarcina inculpatului  se va avea în vedere că acţiunea inculpatului i-a produs părţii vătămate leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 110 zile de îngrijiri medicale  şi i-au pus în primejdie viaţa, că inculpatul a acţionat cu intenţie, urmarea imediată fiind producerea leziunilor persoanei vătămate  şi punerea în primejdie a vieţii acesteia, legătura de cauzalitate fiind dovedită  de întreg probatoriul administrat în cauză.

Reţinând vinovăţia inculpatului rezultată din situaţia mai sus descrisă, instanţa îl va condamna, urmând ca la individualizarea pedepsei să fie avute în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal, în sensul că ,, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

(2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

Faţă de aceste criterii, ţinând seama de împrejurările concrete ale săvârşirii faptei, dar şi de natura şi gravitatea rezultatului produs, instanţa va condamna inculpatul la închisoare cu executarea în regim de  detenţie, având  în vedere gravitatea faptei comise, faptul că inculpatul a mai fost condamnat penal, suferind mai multe condamnări, constatându-se că infracţiunea prezentă comisă nu  constituie un act izolat şi demonstrează o predispoziţie către încălcarea valorilor ocrotite de legea penală.Alături de criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal,la stabilirea modalităţii de executare a pedepsei, instanţa a avut în vedere atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal, faptul că acesta nu s-a străduit în nici un fel să diminueze consecinţele faptei sale ajunând eventual la o înţelegere  pe latură civilă cu persoana vătămată.

Se va avea de asemenea în vedere că  parte din pedepsele anterioare (fila 32 dosar) au fost executate de inculpat în regim de detenţie,  că infracţiunea prezentă  dovedeşte din partea inculpatului  o atitudine de dispreţ faţă de valorile ocrotite prin legea penală  şi că o executare sub supraveghere  nu ar fi în măsură să atingă  scopul educativ şi preventiv al pedepsei.

În acelaşi sens instanţa va avea în vedere că aptitudinea funcţională a pedepsei depinde de măsura în care aceasta corespunde persoanei infractorului în măsura în care în conştiinţa sa sunt înrădăcinate mentalităţi şi deprinderi antisociale şi existenţa probabilităţii ca în viitor el să săvârşească fapte socialmente periculoase, trăsăturilor specifice de temperament şi actelor infractorului care determină un anumit mod de a reacţiona sub influenţa pedepsei, o pedeapsă sau o modalitate de executare necorespunzătoare acestor  particularităţi  determinând pierderea aptitudinii ei funcţionale.Instanţa va reţine că probatoriile administrate în cauză au relevat un comportament al inculpatului ce denotă  orientarea către nerespectarea regulilor şi valorilor sociale  înainte de comiterea infracţiunii, astfel încât săvârşirea acestei infracţiuni să fie considerată un act singular, situaţie faţă de care va aprecia că scopul pedepsei  nu poate fi atins decât prin  executarea ei efectivă.

Aşa fiind, în baza art. 194 al.1 lit. b şi e Cod penal  instanţa va condamna  pe  inculpatul M.C. la 2(doi) ani şi 6(şase) luni închisoare cu executare în condiţiile art. 60 Cod penal.

În baza art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal  va fi aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, acela de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă complementară ce urmează a se executa după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 Cod penal raportat la art. 404 al. 5 Cod de procedură penală  va fi aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pedeapsă accesorie care urmează a se executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

Sub aspectul laturii civile se vor reţine următoarele:

 Persoana vătămată K.N.s-a constituit parte civilă, solicitând a fi obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 300.000 euro daune morale - reprezentând suferinţa cauzată urmare a faptei inculpatului; daune materiale în sumă de 50.000 lei reprezentând cheltuieli cu spitalizarea, tratamentul, achiziţionarea de medicamente, proceduri speciale pentru recuperare efectuate în spital, dar şi în perioada de externare, cheltuieli ocazionate cu transportul, materiale consumabile indispensabile vătămării şi handicapului suferit, etc.

A solicitat de asemenea partea vătămată să fie obligat inculpatul M.C. la plata unei prestaţii periodice lunare, reprezentând diferenţa dintre câştigul pe care partea vătămată îl realiza din muncă şi pensia pe care acesta o primeşte pentru invaliditate şi handicap, de la data producerii prejudiciului şi până la încetarea stării de nevoie în care se află.

În prezent, persoana vătămată este încadrată în grad de handicap accentuat (certificat depus la fila 58 dosar) şi primeşte o îndemnizaţie totală lunară de 870 lei (fila 56 dosar).

În prezent, persoana vătămată suportă mai multe restricţii: trebuie să evite expunerea  la soare,  la căldură excesivă, să evite alimentele excitante cerebral (cafea, alcool, ciocolată, cola);  să urmeze kinetofizioterapie în continuare la domiciliu, cură balneară anuală în staţiunile de profil, control medical  lam6 luni sau la nevoie şi  are nevoie de însoţitor permanent.

Persoana vătămată este încadrat în gard de handicap  conform certificatului emis de  Comisia Teritorială de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.

Nu s-au făcut dovezi cu acte în legătură cu cheltuielile suportate de persoana vătămată în spital, cu medicamentele, cu procedurile medicale, cu transportul şi celelalte cheltuieli reprezentând daune materiale.

Deşi persoana vătămată a susţinut că anterior incidentului, avea o firmă, lucra în construcţii şi efectua diferite alte activităţi, nu s-au făcut dovezi cu înscrisuri, în sensul sumelor pe care acesta le obţinea lunar.

Cert este faptul că, martorii audiaţi în cauză au declarat că persoana vătămată putea trăi decent din munca sa, în prezent fiind nevoit permanent să apeleze la alte persoane pentru a se  îngriji şi a-şi efectua treburile în gospodărie.

Apreciind că acesta reprezintă unicul criteriu obiectiv la care se poate raporta, instanţa va obliga inculpatul să-i plătească persoanei vătămate o îndemnizaţie lunară în cuantumul reprezentat de diferenţa între salariul minim net pe economie şi pensia pe care o primeşte persoana vătămată pentru invaliditate, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe, până la încetarea stării de invaliditate a persoanei vătămate.

Cu referire la daunele morale solicitate de partea vătămată în sumă de 300.000 euro în echivalent în lei la data plăţii, instanţa va avea în vedere  că Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2617 din 6 iulie 2009 pronunţată în recurs, referitor la despăgubirile ce reprezintă daune morale, a statuat că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ei se stabilesc de instanţa de judecată, prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogăţire fără just temei, în cazul infracţiunilor contra persoanei este necesar să fie luate în considerare suferinţele fizice şi morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârşită de inculpat, precum şi  toate consecinţele acesteia, aşa cum rezultă din actele medicale ori de alte probe administrate.

Înalta Curte a mai apreciat că întinderea răspunderii civile delictuale nu este limitată de posibilităţile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material şi moral cauzat prin fapta săvârşită.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală, prin Decizia nr. I 179 din 11 februarie 2011, referitor la acordarea daunelor morale statuează principiul judecării în echitate. Atât instanţele naţionale, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, procedând la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare ale cauzei, în funcţie de care se stabileşte întinderea reparaţiei pentru prejudiciul suferit.

În legătură cu natura daunelor morale, aşa cum se desprinde din literatura juridică şi din practica judiciară, acestea, în principiu, nu se concretizează într-o stare de fapt, ci se menţin la nivelul trăirilor psihice, iar evaluarea acestora, chiar atunci când existenţa lor este evidentă, de regulă nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, dauna morală fiind extranee realităţilor materiale şi întinderea ei nu poate fi determinată decât prin aprecieri, desigur nu arbitrar şi nu prin operare cu criterii precise, ci doar pe baza unor aprecieri subiective.

Din perspectivă jurisprudenţială, trebuie reţinut că atât instanţele naţionale, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauze similare, s-au raportat nu numai la criteriile de evaluare prestabilite de legislaţia naţională, ci au avut în vedere şi o judecată în echitate prin raportare şi la consecinţele negative suferite  de partea  civilă. Toate aceste aspecte, trebuie circumstanţiate situaţiei particulare deduse judecăţii pentru determinarea despăgubirilor, menite să asigure o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului suferit de persoana vătămată din cauza de faţă.

 Instanţa va avea în vedere că în  materia daunelor morale, dată fiind natura prejudiciului care le generează, practica judiciară şi literatura de specialitate au subliniat că nu există criterii precise pentru cuantificare a lor, respectiv că problema stabilirii despăgubirilor morale nu trebuie privită ca o cuantificare economică a unor drepturi şi valori nepatrimoniale (cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinţa psihică încercată de cel ce le pretinde), ci ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanţelor de judecată.

Deşi stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. Totodată, instanţa trebuie să stabilească un anumit echilibru intre prejudiciul moral suferit şi despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferinţele morale, fără a se ajunge însă în situaţia îmbogăţirii fără just temei.

Principiul ce se degajă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia daunelor morale, pe care instanţele naţionale sunt obligate să îl aplice, este acela al statuării în echitate asupra despăgubirii acordate victimei, în raport de circumstanţele particulare ale fiecărui caz în parte. De asemenea, conform aceleeaşi jurisprudenţe, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate cu dauna suferită, sens în care a fost consacrat principiul proporţionalităţii daunei cu despăgubirea acordată.

Despăgubirea bănească pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial fiind, prin însăşi destinaţia ei - aceea de a uşura situaţia persoanei lezate, de a-i acorda o satisfacţie - o categorie juridică cu caracter special, ea trebuie să fie rezultatul unei analize a împrejurărilor concrete ale cauzei (intensitatea şi durata suferinţelor psihice încercate de terţa persoană păgubită, determinate de gravitatea prejudiciului suferit în contextul situaţiei sale concrete, deci a unor elemente obiective, care înlătură posibilitatea ca despăgubirea bănească acordată să constituie un mijloc imoral de îmbogăţire a victimei.

Pentru a-şi păstra caracterul de „satisfacţie echitabilă”, daunele morale trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul şi finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fără justificare cauzală în prejudiciul suferit şi consecinţele acestuia. Ca atare, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate cu dauna suferită, în scopul asigurării unei juste compensaţii a persoanei vătămate.

 In cauza de faţă  se va reţine că persoana vătămată a suferit leziunile descrise în actele medicale aflate la dosar şi că daunele morale  ce vor fi acordate nu reprezintă  un echivalent al suferinţei cauzate  ci doar o modalitate de reparare a prejudiciului  moral cauzat prin fapta ilicită,  că persoanei vătămate i-au fost cauzate în mod indiscutabil  suferinţe fizice şi psihice ce nu pot fi cuantificate integritatea fizică fiind atribut al persoanei de o deosebită importanţă  însemnătate raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale  acordat şi urmările concrete ale faptei inculpatului. Va fi reţinut caracterului cel mai probabil ireversibil al vătămării suferite de persoana vătămată  care îl lipseşte de a mai participa la viaţa socială şi de a se bucura afectiv şi direct de beneficiile acestei participări şi faptul că în prezent este nevoit să respecte numeroase restricţii să se supună evaluărilor medicale periodice, să urmeze proceduri de  recuperare.

Faţă de considerentele expuse, se va aprecia că suma de  70000 euro  ce va fi acordată persoanei vătămate  cu titlu de daune morale corespunde  criteriilor sus menţionate  şi este în măsură să corespundă principiului proporţionalităţii sus enunţat.

În baza art.19 şi art. 397 Cod de procedură penală şi art.313 din Legea nr. 95/2006 instanţa va obliga inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare privind persoana vătămată K.N., după cum urmează: către Spitalul ......., judeţul A., suma de 429,29 lei; Spitalului Judeţean de URGENŢĂ........., judeţul A.. suma de 288,21 lei;  suma de 84300,67 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă ..... şi suma de 1256,08 lei către Serviciul Judeţean de Ambulanţă ......

În baza art. 7 raportat la art. 5 al. 5 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de la inculpatul M.C. de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în S.N.D.G.J.

În baza art. 274 al.1 Cod de procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 600 lei  reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 194 al.1 lit. b şi e Cod penal condamnă inculpatul M.C., fiul lui .... şi......născut la data de ...., în ...., domiciliat în ...., CNP ....., posesor CI ....., (termen de valabilitate expirat), cu reşedinţa fără forme legale, în comuna ..... (la familia L.F.), această adresă fiind aleasă pentru comunicarea actelor de procedură), cetăţean român, cu antecedente penale, studii 10 clase, căsătorit, de profesie dulgher, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupaţie sau loc de muncă, cercetat în stare de libertate,  la 2(doi) ani şi 6(şase) luni închisoare cu executare în condiţiile art. 60 Cod penal.

În baza art. 66 al. 1 lit. a şi b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, acela de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă complementară ce urmează a se executa după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 Cod penal raportat la art. 404 al. 5 Cod de procedură penală aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pedeapsă accesorie care urmează a se executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 397 Cod de procedură penală şi art. 1357 Cod civil, admite în parte cererea de despăgubiri morale şi civile formulată de persoana vătămată şi obligă inculpatul la plata către persoana vătămată K.N., CNP..... domiciliat în ........, a sumei de 70.000 Euro cu titlu de daune morale, în echivalentul în lei la data plăţii şi la o prestaţie lunară în cuantumul reprezentat de diferenţa între salariul minim net pe economie şi pensia pe care o primeşte persoana vătămată pentru invaliditate, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe, până la încetarea stării de invaliditate a persoanei vătămate.

În baza art.19 şi 397 Cod de procedură penală şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 obligă inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare privind persoana vătămată după cum urmează:

-suma de 429,29 lei către Spitalul ......., cu sediul în Municipiul Câmpulung, strada Doctor Costea, nr. 8, judeţul Argeş

-suma de 288,21 lei către Spitalul Judeţean de URGENŢĂ........., cu sediul în Municipiul Piteşti, Aleea Spitalului, nr. 36, judeţul Argeş;

-suma de 84300,67 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă ...........;

-suma de 1256,08 lei către Serviciul Judeţean de Ambulanţă ...., cu sediul în ........

În baza art.7 raportat la art. 5 al. 5 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de la inculpatul M.C. a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic al acestuia în S.N.D.G.J.

În baza art. 274 al.1 Cod de procedură penală obligă inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ..... martie 2019.

Preşedinte, Grefier,

O.V. E.G.Ş.

Domenii speta

Spete similare