Drept civil-partaj bunuri comune

.

-partaj b.c.-

SENTINŢA CIVILĂ NR.675

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind acţiunea formulată de reclamanta-pârâtă AA în contradictoriu cu pârâtul-reclamant BB,  având ca obiect partaj bunuri comune.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la…fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea succesiv la data de .. şi respectiv la data de …

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată că prin cererea precizată înregistrată la Judecătoria Piatra Neamţ sub nr. … reclamanta AA a solicitat, în contradictoriu cu pârât BB, a se dispune lichidarea comunităţii de bunuri dobândite împreună cu pârâtul menţionat în timpul căsătoriei şi partajarea acestora în cote diferenţiate de 90 % pentru ea şi de 10 % pentru pârât, atribuirea bunului imobil ce compune masa partajabilă precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor ocazionate de formularea prezentei cereri (filele 4 - 6 şi 175 dosar).

În motivarea cererii formulate reclamanta AA a arătat că ea şi pârâtul BB s-au căsătorit la data de …, iar prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Piatra Neamţ s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată între ea şi pârât. Arată totodată reclamanta că ea şi pârâtul au dobândit  în timpul căsătoriei, cu o cotă de contribuţie egală, imobilul situat în municipiul Piatra Neamţ, … şi că, dat fiind că hotărârea de divorţ a rămas definitivă, se impune şi lichidarea regimului matrimonial.

Reclamant AA nu a indicat temeiul juridic al cererii formulate.

În dovedirea cererii formulate reclamanta AA a depus la dosar, în copie, sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Piatra Neamţ, contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 6830/14 septembrie 1999 de Notar Public …., extras de Carte Funciară privind imobilul ce face obiectul cauzei, adeverinţă de venit, cartea sa de identitate, certificatele de naştere ale celor 3 copii minori ai săi, carnetul său de muncă, facturi utilităţi, chitanţe vizând plata impozitelor şi taxelor locale şi a utilităţilor, contractul de credit nr. …. şi foi de vărsământ atestând plata ratelor la credit de către ….. (filele 5 - 26 şi 73 - 130 dosar).

 Prin încheieri pronunţate în cauză la data de 11.01.2016, la data de 17.11.2017 şi la data de …, s-a stabilit că reclamanta AA datorează suma totală de 3513,80 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă cererii având ca obiect „partaj bunuri comune” formulată şi a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de aceasta, acordându-i-se ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata sumei indicată datorată cu titlu  de taxă judiciară de timbru (filele 37 - 39, 156 şi 170 - 171 dosar).

Cererea de chemare în judecată şi înscrisurile depuse de către reclamant AA au fost comunicate pârâtului BB, iar la data de 11.11.2016 acesta a formulat “întâmpinare” şi „cerere reconvenţională”, arătând că este de acord cu partajarea imobilului situat în municipiul Piatra Neamţ, ….., dobândit în timpul căsătoriei cu reclamanta, solicitând însă lichidarea regimului matrimonial prin împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei cu reclamanta AA în cote diferenţiate, de 70 % pentru el şi de 30 % pentru reclamantă, precum şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată  (filele 51 - 54 dosar). În motivarea cererii reconvenţionale formulată BB a arătat că el a muncit în tot timpul căsătoriei, realizând venituri considerabile. Susţine totodată pârâtul - reclamant menţionat că el a muncit o perioadă de timp … ... şi în momentul când a plecat de la această societate i s-au oferit 15 salarii compensatorii, banii astfel obţinuţi fiind folosiţi pentru achiziţionarea garsonierei ce face obiectul prezentei cereri pentru „partaj bunuri comune”. Suma obţinută de către el cu sumele de bani pe care le mai economisise au reprezentat aproximativ jumătate din valoarea garsonierei, iar pentru restul banilor necesari cumpărării garsonierei a făcut un împrumut pe care l-a achitat pe parcursul căsătoriei. Mai arată BB că în timpul căsătoriei au fost ajutaţi în permanenţă de rudele sale şi că solicită să-i fie atribuit lui bunul imobil ce face obiectul cauzei, deoarece intenţionează să se întoarcă în România şi nu are unde locui, reclamantei urmând să îi revină sultă compensatorie.

Cererea reconvenţională formulată de BB a fost legal timbrată, conform prevederilor art. 34 alin. 3 din OUG nr. 80/2013 în referire la art. 5 din OUG nr. 80/2013, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 162 lei (fila 71 dosar).

BB a depus la dosar, în susţinerea poziţiei sale procesuale, copia carnetului său de muncă (filele 143 - 147 dosar).

„Întâmpinarea” şi „cererea reconvenţională” formulată de BB au fost comunicate lui AA , fără însă ca aceasta să fi formulat „răspuns la întâmpinare” ori „întâmpinare la cererea reconvenţională”.

Au fost citaţi la judecarea cauzei AA şi BB. Părţile au fost reprezentate (asistate) de apărători aleşi în cursul judecării prezentei cauze civile cauzei (delegaţii reprezentare depuse la filele 50 şi 72 dosar).

În cursul judecării cauzei, în aplicarea prevederilor art. 255 - 258 Cod procedură civilă, au fost administrate următoarele probe apreciate ca utile şi concludente prin prisma susţinerilor părţilor şi a tezei probatorii indicate de acestea:

-  proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părţi;

- s-a efectuat de către expert Moreanu Victor o expertiză tehnică vizând identificarea şi evaluarea imobilului - construcţie ce face parte din masa partajabilă (filele 138 - 140 dosar);

- proba cu interogatoriul părţilor (filele 152 - 153 dosar);

- au fost audiaţi martorii CCC (filele 154 - 155 dosar);

Analizând cererile ce fac obiectul cauzei în raport de susţinerile părţilor, de înscrisurile depuse de acestea la dosar şi de celelalte probe administrate în cauză, instanţa reţine, în fapt, că reclamanta AA şi pârâtul BB s-au căsătorit …, iar prin sentinţa civilă nr. ….. a Judecătoriei Piatra Neamţ s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată între părţi (filele 7 - 8 dosar). Astfel cum rezultă din contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 6830/14 septembrie 1999 de Notar Public …., depuse în copie la fila 5 dosar, din extrasul de Carte Funciară depus în copie la filele 9 - 19 dosar, şi din  raportul de expertiză tehnică întocmit în cursul judecării cauzei de către expert …., depus la  filele 138 - 140 dosar, părţile au dobândit în timpul căsătoriei imobilul compus din o cameră şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 22,90 m.p.,  situat în municipiul Piatra Neamţ, …. având număr cadastral provizoriu 383/98 şi număr de Carte Funciara …., în valoare de 70276 lei.

Instanţa reţine că părţile au avut o contribuţie egală la dobândirea bunului imobil ce compune masa partajabilă, de câte 50 % fiecare, deoarece, aşa cum rezultă din susţinerile acestora exprimate fie prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin întâmpinarea formulată în cauză, fie prin interogatoriul luat în şedinţa publică de la 17.11.2017, din carnetele de muncă ale acestora, depuse în copie la dosar, şi din declaraţiile martorilor CC, atât BB cât şi AA au lucrat în perioada 25.10.1997 - 28.03.2011, în România sau în afara ţării, atât cu contract de muncă cât şi fără contract de muncă, sumele de bani realizate de aceştia din muncă fiind folosite pentru achiziţionarea garsonierei bun comun, pentru întreţinerea acestui bun cât şi pentru nevoile obişnuite ale căsătoriei. Probatoriul administrat în cauză nu demonstrează că părţile ar fi realizat, fiecare, în timpul căsătoriei, venituri superioare ca şi cuantum celor realizate de celălalt soţ, relevant sub acest aspect fiind că - AA, conform carnetului său de muncă, a fost angajată cu contract de muncă în perioada 1997 - 2010; BB, conform carnetului său de muncă, a fost angajat cu contract  de muncă în perioada 1990 - 1998; BB, conform declaraţiei martorului CCC, în timpul căsătoriei, obişnuia să cheltuia o parte din veniturile obţinute prin muncă pe jocuri de noroc şi băuturi alcoolice; din probele administrate în cauză, respectiv din susţinerile martorului Darie Ion (aspecte percepute nemijlocit de acesta), rezultă că BB a încasat salarii compensatorii la încetarea contractului de muncă la CCC, sumele astfel obţinute fiind posibil a fi fost folosite, raportat la data obţinerii şi la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 6830/14 septembrie 1999 de Notar Public CC, la achiziţionarea garsonierei ce face obiectul cauzei, fără însă a rezulta că aceste salarii compensatorii ar fi avut o valoare totală de 15000000 ROL, aşa cum susţine pârâtul - reclamant menţionat în interogatoriul luat în şedinţa publică de la 17.11.2017; din probele administrate în cauză, respectiv din susţinerile martorului CCC (aspecte percepute nemijlocit de acesta), rezultă doar că BB, după încetarea contractului de muncă la CCCC, în timpul căsătoriei încheiată cu AA, a muncit în România sau în afara ţării, fără contract de muncă, nu şi că acesta ar fi realizat venituri constante, de o anumită valoare, din munca astfel prestată;  pârâtul nu a probat prin vreun mijloc de probă permisă de lege că ar fost ajutat de rudele sale financiar sau material în timpul căsătoriei ori că s-ar fi încheiat un contract de credit de către … în perioada premergătoare achiziţionării garsonierei ce face obiectul cauzei şi că sumele de bani obţinute prin acest credit ar fi fost folosite pentru achiziţionarea bunului imobil indicat; este lipsit de relevanţă, raportat la obiectul cauzei, că AA ar fi achitat ratele unui credit contractat de către …., tatăl ei, în anul 2007 de la …., credit pe care reclamanta - pârâtă menţionată l-ar fi folosit pentru renovarea imobilului ce face obiectul cauzei, câtă vreme din probele administrate în cauză a rezultat că şi BB a obţinut venituri în timpul căsătoriei iar aceasta nu a demonstrat că sumele de bani folosite pentru achitarea creditului ar fi provenit exclusiv din veniturile realizate de către ea.

În drept, instanţa reţine incidente următoarele prevederi legale:

- art. 27 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, conform cărora „indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce priveşte relaţiile lor personale şi patrimoniale, soţii sunt supuşi dispoziţiilor Noului Cod Civil, de la data intrării sale în vigoare, respectiv de la 1 octombrie 2011.”.

- art. 319 alin. 1 Cod civil, conform cărora „regimul matrimonial încetează prin constatarea nulităţii, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei”.

- art. 329 Cod civil, conform cărora „soţii sunt supuşi regimului comunităţii legale, dacă nu au încheiat o convenţie matrimonială.”.

- art. 339 Cod civil, conform cărora „bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.”.

- art. 343 alin. 1 Cod civil, conform cărora „calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită”.

- art. 355 alin. 1 şi 2 Cod civil, conform cărora „la încetarea comunităţii de bunuri, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.”

- art. 357 alin. 1 şi 2 Cod civil, conform cărora „în cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor. În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.”.

- art. 988 Cod procedură civilă, conform cărora „la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.”

Aplicând prevederile legale enunţate la situaţia de fapt anterior expusă se poate concluziona că bunul imobil indicat de către AA în cererea ce face obiectul cauzei a fost dobândit în timpul căsătoriei părţilor, fiind deci supus regimului comunităţii legale, cum şi că regimul matrimonial al părţilor a încetat la data desfacerii căsătoriei acestora, respectiv în data de 28.03.2011 (data rămânerii definitive a sentinţei civile prin care a fost desfăcută căsătoria părţilor), dată la care imobilul indicat se afla încă în patrimoniul soţilor, aceste bun putând deci face deci obiectul partajului.  În ceea ce priveşte modalitatea de partajare a bunului comun, conform prevederilor art. 988 Cod procedură civilă, instanţa va avea în vedere că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că părţile au avut o cotă de contribuţie egală la dobândirea acestuia, că BB nu deţine în România o locuinţă, că acesta locuieşte în prezent, conform susţinerilor părţilor, împreună cu fiica părţilor în imobilul bun comun, şi că AA, conform propriilor susţineri (fila 159 dosar), locuieşte împreună cu alţi doi copii ai săi într-un alt imobil.

În consecinţă, având în vedere toate cele expuse, instanţa urmează:

- a admite în parte cererea având ca obiect „partaj bunuri comune” formulată de reclamantul - pârât AA în contradictoriu cu pârâtul - reclamant BB.

- a admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul - reclamant BB în contradictoriu cu reclamantul - pârât AA.

- a constata că părţile (foşti soţi) au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuţie egală, de 50 % fiecare, imobilul compus din o cameră şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de .... având număr cadastral provizoriu .. şi număr de Carte Funciara …, în valoare de 70276 lei.

- a dispune sistarea stării de devălmăşie, şi, în consecinţă, a atribui pârâtului - reclamant BB imobilul ce face obiectul cauzei cu obligarea corelativă a acestuia la plata către reclamantul - pârât AA a sumei de  35138 lei, cu titlu de sultă.

Instanţa reţine totodată că:

- potrivit prevederilor art. 18 din OUG nr. 51/2008 - cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.

- potrivit prevederilor art. 50 ind. 2 din OUG nr. 51/2008 - „În situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.”.

- în procesul de partaj fiecare parte trebuie să contribuie la cheltuielile de judecată potrivit cotei de contribuţie la dobândirea bunurilor comune;

- prin hotărârea pronunţată în cauză părţilor le-au fost atribuite bunuri cu o valoare totală de 70276 lei;

- lui AA i s-a acordat ajutor public prin scutirea de la plata sumei totale de 3513,80 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii pentru „partaj bunuri comune” (filele 37 - 39, 156 şi 170 - 171 dosar);

- AA a efectuat cheltuieli judiciare în prezenta cauză civilă în sumă totală de 1822,40 lei (cost extras Carte Funciară, onorariu expertiză tehnică şi onorariu avocat - filele 9, 135 şi 172 - 174 dosar);

- BB a efectuat cheltuieli judiciare în prezenta cauză civilă în sumă totală de 2232 lei (taxă judiciară de timbru aferentă cererii de repunere în termen  şi cererii reconvenţionale formulate în cauză şi onorariu avocat -  filele 64, 71 şi 175 dosar);

Raportat la toate cele expuse, reţinând că părţilor le-au fost atribuite în urma partajului bunuri ce depăşesc de 10 ori valoarea ajutorului public acordat lui AA, instanţa urmează a obliga reclamantul - pârât AA şi pârâtul - reclamant BB să plătească fiecare câte 1756,90 lei către stat, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantului - pârât AA sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru datorată pentru cererea având ca obiect „partaj bunuri comune”  formulată de aceasta.

Reţinând că solicitările părţilor au fost admise doar în parte cum şi că părţile au dovedit că au efectuat cheltuieli de judecată similare ca şi cuantum, instanţa, în temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a compensa în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite în parte cererea având ca obiect „partaj bunuri comune” formulată de reclamantul - pârât AA, ….. în contradictoriu cu pârâtul - reclamant BB, …. jud. Neamţ.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul - reclamant BB în contradictoriu cu reclamantul - pârât AA.

Constată că părţile (foşti soţi) au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuţie egală, de 50 % fiecare, imobilul compus din o cameră şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 22,90 m.p.,  situat în municipiul Piatra Neamţ, ….., având număr cadastral provizoriu .. şi număr de Carte Funciara …., în valoare de 70276 lei.

Dispune sistarea stării de devălmăşie.

Atribuie pârâtului - reclamant BB imobilul compus din o cameră şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 22,90 m.p.,  situat în municipiul Piatra Neamţ, ….., având număr cadastral provizoriu .. şi număr de Carte Funciara …

Obligă pârâtul - reclamant BB să plătească reclamantului - pârât AA suma de  35138 lei, cu titlu de sultă.

Obligă reclamantul - pârât AA şi pârâtul - reclamant BB să plătească fiecare câte 1756,90 lei către stat, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantului - pârât AA sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru datorată pentru cererea având ca obiect „partaj bunuri comune”  formulată de aceasta.

În temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă - compensează în totalitate cheltuielile de judecată efectuate de părţi.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra Neamţ.

  Pronunţată în şedinţă publică,azi, .

Domenii speta

Spete similare