Ordonanţă de plată - despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului - activarea clauzei penale implică, în mod necesar, antrenarea răspunderii contractuale a debitorului şi rezilierea contractului dintre părţi, creanţa opusă având deci ca situaţie

Hotărâre 4730 din 08.07.2019


I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.04.2019, sub nr. …, creditoarea A a formulat, în contradictoriu cu debitorul B, cerere de ordonanţă de plată, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea debitorului la plata sumei totale de 3.018,87 lei compuse din: 320,81 lei reprezentând debitul principal, respectiv contravaloarea serviciilor prestate şi neachitate; 16,12 lei reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere, calculate conform prevederilor contractuale; 2.681,94 lei reprezentând daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale, calculate conform contractului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a menţionat că, între C şi debitorul B, au fost încheiate contractele de prestări servicii C nr. ... şi nr. 61941607/12.05.2016, în temeiul cărora C a emis facturile fiscale nr. JAJ026111989/27.06.2016, nr. JAJ021719271/27.05.2016, nr. JAJ039477687/27.09.2016, nr. JAJ021719270/27.05.2016, nr. JAJ039477688/27.09.2016, nr. JAJ026111988/27.06.2016, nr. JAJ017343274/27.04.2016 şi nr. JAJ017343273/27.04.2016.

Creditoarea a precizat că, potrivit prevederilor contractuale, plata facturilor trebuia efectuată în termen de maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii, depășirea termenului conducând la datorarea penalităților de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi, calculate la contravaloarea serviciilor neachitate până la achitarea debitului restant. A mai arătat că daunele sunt percepute pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale, pentru fiecare abonament în parte. Astfel, încetarea contractelor s-a produs ca urmare a nerespectării obligaţiei de plată a sumelor datorate de către client, fără punere în întârziere, fără preaviz, fără intervenția instanței ori altă formalitate, conform clauzelor contractuale

Creditoarea a menţionat că debitul principal, respectiv contravaloarea serviciile de care debitorul a beneficiat rezultă din adunarea debitelor principale din facturile anterior menţionate şi este în valoare de 320,81 lei, în timp ce penalităţile sunt în cuantum total de 16,12 lei, modul de calcul al acestor fiind explicitat în cuprinsul fiecărei facturi fiscale.

A mai arătat că daunele pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale sunt în valoare totală de 2.681,94 lei, iar modul de calcul este detaliat în cuprinsul facturilor.

În continuare, creditoarea a învederat că, la data de 17.12.2017, în baza contractului de cesiune de creanţe nr. 13555/15.11.2017, C a cesionat creanța deținută împotriva debitorului, aferentă codului de abonat 0568228779, împreună cu toate accesoriile sale, în favoarea societăţii sale. A mai menționat că cesiunea a fost notificată în scris debitorului și înregistrată în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

De asemenea, întrucât debitorul nu a răspuns demersurilor şi nu a achitat debitul restant, i-a fost comunicată somaţie prin care i-a fost pus în vedere să achite suma restantă în termen de 15 zile de la data primirii acesteia, conform art. 1015 C.pr.civ., însă fără rezultat.

În ceea ce priveşte condițiile de admisibilitate, creditoarea a arătat că deține față de debitor o creanță certă, lichidă și exigibilă, care derivă din contractele și facturile emise de către C, acceptate de către debitor, obligația de plată fiind ajunsă la scadență.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1014 şi următoarele C.pr.civ.

În susţinerea cererii, creditoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: somaţie (fila 6), notificare cesiune de creanţe (fila 7), extras privind sume restante (fila 8), plic poştal (fila 9), proces-verbal de înmânare (fila 10), borderou (filele 11-12), contract nr. ... (filele 13-14), contract nr. ...(filele 15-16), Termeni şi condiţii generale (filele 17-21), factura fiscală nr. JAJ017343273/27.04.2016 (fila 21), factura fiscală nr. JAJ017343274/27.04.2016 (fila 22), factura fiscală nr. JAJ021719270/27.05.2016 (fila 23), factura fiscală nr. JAJ021719271/27.05.2016 (filele 24-25), factura fiscală nr.  JAJ026111988/27.06.2016 (fila 26), factura fiscală nr. JAJ026111989/27.06.2016 (fila 27), factura fiscală nr. JAJ039477687/27.09.2016 (fila 28), factura fiscală nr. JAJ039477688/27.09.2016 (fila 29), extras AEGRM (filele 30-31), contract de cesiune de creanţe (filele 32-36), extras Registrul Comerţului Cantonul Zug (filele 37-40), împuternicire (filele 41-44).

Cererea a fost legal timbrată, conform ordinului de plată depus la dosar (fila 1).

La data de 16.05.2019, prin serviciul registratură, creditoarea a depus precizările solicitate de instanţă.

Debitorul nu a depus întâmpinare şi nu a solicitat probe în apărare.

Instanţa a încuviinţat, pentru creditoare, proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între debitorul B şi C, au fost încheiate, pe o perioadă minimă contractuală de 24 luni, contractul nr. ... (filele 13-14), având ca obiect un abonament tip C Me 17 în schimbul unei taxe de abonament de 17 euro/lună TVA inclus, respectiv contractul nr. ...(filele 15-16), având ca obiect un abonament tip C Me 20 în schimbul unei taxe de abonament de 20 euro/lună TVA inclus.

Astfel cum rezultă din cuprinsul contractelor anterior menţionate, la momentul semnării acestora, debitorul a primit un exemplar din Clauzele contractuale de bază, din Termenii şi Condiţiile generale pentru abonamentul C (filele 17-21), din Broşura de Tarife şi Servicii şi din Procedura privind soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor finali.

Potrivit prevederilor contractuale, plata facturii trebuie efectuată în maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii acesteia.

În derularea raporturilor contractuale, C a emis facturile fiscale nr. nr. JAJ017343273/27.04.2016 (fila 21), nr. JAJ017343274/27.04.2016 (fila 22), nr. JAJ021719270/27.05.2016 (fila 23), nr. JAJ021719271/27.05.2016 (filele 24-25), nr.  JAJ026111988/27.06.2016 (fila 26) şi nr. JAJ026111989/27.06.2016 (fila 27), pentru plata sumei totale de 320,81 lei reprezentând contravaloare servicii, facturile nefiind contestate de către debitor.

Instanţa reţine că, la data de 07.12.2017, C, în calitate de cedent, a încheiat cu creditoarea A, în calitate de cesionar, contractul de cesiune de creanţe (filele 32-36), prin care a cedat inclusiv creanța în valoare totală de 3.018,87 lei împotriva debitorului cedat B, astfel cum rezultă din anexa 1 la contract (fila 35 verso).

Cesiunea de creanţă este convenţia prin care creditorul (cedent) transmite o creanţă a sa unei alte persoane (cesionar), iar, din momentul realizării acordului de voinţe, creanţa trece în patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care i le conferea cedentului, cesionarul devenind creditor în locul cedentului prin preluarea tuturor drepturilor acestuia, inclusiv a drepturilor de garanție şi tuturor celorlalte accesorii ale creanţei cedate (art. 1566 şi următoarele C.civ.).

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa constată că cesiunea creanței a fost înscrisă în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (filele 30-31), fiind notificată debitorului (filele 7 şi 9-10).

Potrivit art. 1014 C.pr.civ., procedura ordonanţei de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

În ceea ce priveşte prima condiţie, respectiv aceea ca obligaţia a cărei executare se solicită să fie născută dintr-un contract civil, constatată printr-un înscris însuşit de părţi sub semnătură, instanţa constată că este îndeplinită. Astfel, raporturile juridice dintre părţi au fost guvernate de contractele nr. ... şi nr. 61941607/12.05.2016, cu privire la care instanţa reţine ca au fost acceptate în mod expres de către debitor, fiind semnate de către aceasta.

Referitor la caracterul cert al creanţei, instanţa reţine că existenţa acesteia este neîndoielnică, deoarece facturile au fost emise în baza contractelor anterior menţionate, negociate şi semnate de către ambele părţi. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 663 alin. 2 C.pr.civ., existenţa creanţei rezultă atât din contract, cât şi din facturile emise de către C

Mai mult, instanţa are în vedere şi prevederile art. 1019 alin. 3 C.pr.civ. potrivit cărora, în cazul nedepunerii întâmpinării de către debitor, faţă de împrejurările cauzei, instanţa poate considera aceasta ca o recunoaştere a pretenţiilor creditorului. Întrucât debitorul nu a formulat întâmpinare, prin interpretarea textului citat rezultă că aceasta nu a contestat creanţa, aceasta fiind astfel recunoscută.

În ceea ce priveşte caracterul lichid, obiectul creanţei trebuie să fie determinat prin înscrisul care o constată sau să conţină elemente care permit stabilirea lui, potrivit art. 663 alin. 3 C.pr.civ. În cauză, instanţa constată caracterul lichid al creanţei întrucât aceasta este determinată potrivit înscrisurilor depuse la dosar, respectiv facturile fiscale depuse de către creditoare. Astfel, având în vedere înscrisurile de la dosarul cauzei, debitorul datorează creditoarei suma de 320,81 lei reprezentând contravaloare facturi (extras privind sumele restante – fila 8).

Din punct de vedere al exigibilităţii, conform art. 663 alin. 4 C.pr.civ., este necesar ca obligaţia debitorului să fie scadentă sau ca acesta să fie decăzut din beneficiul termenului de plată. Având în vedere că, potrivit prevederilor contractuale, plata facturilor se face în termen de 14 zile de la emiterea acestora, instanţa reţine că şi această condiţie este îndeplinită, facturile anterior menţionate fiind scadente.

Întrucât sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1014 C.pr.civ., instanţa reţine că, în cauză, creditoarea a făcut dovada existenţei unei creanţe în cuantum de 320,81 lei reprezentând contravaloare servicii, în timp ce debitorul nu a făcut dovada liberării de obligaţie prin plată sau alt mod prevăzut de lege.

În ceea ce priveşte plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 16,12 lei, instanţa reţine că, potrivit art. 1018 C.pr.civ., dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Așa cum reiese din prevederile contractuale, părțile au stabilit că neplata facturii în termenul menționat anterior (14 zile de la emiterea facturilor) atrage aplicarea de penalități de întârziere de 0,5%/zi întârziere, calculate asupra valorii totale a facturii până la data achitării integrale a sumelor datorate.

În conformitate cu prevederile art. 1530 C.civ., creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei. Astfel, daunele-interese pe care instanţa le poate acorda unui creditor în vederea acoperirii prejudiciului cauzat de neexecutarea prestaţiei debitorului sunt daune-interese moratorii şi daune-interese compensatorii.

Potrivit art. 1535 C.civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până la momentul plăţii, în cuantumul convenit de către părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

Prin urmare, având în vedere că debitorul nu a făcut dovada achitării facturilor emise, iar părţile au inserat o clauză penală, instanţa constată că societatea creditoare este îndreptăţită şi la plata sumei de 16,12 lei reprezentând penalităţi de întârziere contractuale, astfel cum acestea au fost calculate prin facturile fiscale depuse la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte plata sumei de 2.681,94 lei reprezentând despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului, instanța reține că prin clauza prevăzută la art. 1.16 din TCG, părțile au evaluat prejudiciul produs furnizorului prin încetarea contractelor ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată asumate de către pârât.

Potrivit art. 1.16 din Termenii și condițiile generale pentru utilizarea abonamentelor C, anexă la contract, contractul putea înceta, prin reziliere, la inițiativa C România, fără punere în întârziere, fără preaviz, fără intervenția instanței judecătorești și fără îndeplinirea vreunei alte formalități, la data menționată în notificarea scrisă de reziliere trimisă de către C România, în condițiile art. 1.9 alin. 6, în situația în care C România transmitea clientului o solicitare de plată a sumelor datorate. În acest caz, clientul datora C România despăgubiri în valoare egală cu valoarea prejudiciului cauzat. În plus, în cazul în care rezilierea avea loc înainte de expirarea perioadei minime contractuale, clientul era obligat, pe lângă eventuale alte despăgubiri, potrivit prevederilor de mai sus, la plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale. Totodată, s-a stabilit faptul că C România avea dreptul de a reține aceste despăgubiri din sumele plătite în avans de către client. Părțile au declarat că oricare și toate despăgubirile menționate reprezintă cea mai bună estimare pe care au putut să o realizeze în privința prejudiciilor suportate de C România, astfel cum au putut fi acestea anticipate în mod rezonabil de către părți în momentul încheierii contractului.

Conform art. 1.9 alin. 6, anterior amintit, în cea de-a 25-a zi calendaristică de la data emiterii facturii, în cazul în care clientul nu a plătit integral sumele datorate, C România era îndreptățită să rezilieze contractul, conform art. 1.16 alin. 1.

Astfel, în baza clauzelor anterior menţionate, C a emis facturile fiscale nr. JAJ039477687/27.09.2016 (fila 28) şi nr. JAJ039477688/27.09.2016 (fila 29),  pentru plata sumei totale de 2.681,94 lei reprezentând daune reziliere contract.

Având în vedere că și pentru acest din urmă capăt de cerere creditoarea uzează de procedura ordonanței de plată, instanţa apreciază că trebuie întrunite aceleași condiții de admisibilitate prezentate anterior. Insistând strict asupra certitudinii creanţei, instanţa subliniază că aceasta este definită de art. 663 alin. 2 C.pr.civ. şi presupune existenţa sa neîndoielnică, ce derivă din însuşi titlul executoriu.

Procedând la analiza condiţiilor de admisibilitate, instanţa reţine că prin despăgubirea cerută, creditoarea urmăreşte în fapt repararea prejudiciului cauzat de către debitor prin neexecutarea obligaţiei principale, prejudiciu evaluat convenţional printr-o clauză penală. Activarea acestei clauze penale implică însă, în mod necesar, antrenarea răspunderii contractuale a debitorului şi rezilierea contractului dintre părţi, creanţa opusă având deci ca situaţie premisă nu convenţia părţilor, ci însăşi desfiinţarea ei. În contextul dat, instanţa notează că cerinţa ca suma de bani să rezulte dintr-un contract civil însuşit de părţi prin semnătură nu este îndeplinită, nefiind suficientă în acest sens simpla stipulare a clauzei penale în contract, cât timp eficacitatea ei este condiţionată de încetarea efectelor contractului dintre părţi, prin intermediul unui pact comisoriu de ultim grad.

De altfel, instanţa apreciază că procedura ordonanţei de plată, ca procedură specială, urgentă şi sumară, este incompatibilă cu soluţionarea consecinţelor antrenării răspunderii contractuale şi rezilierii deoarece acestea implică efectuarea unor verificări în privinţa valabilităţii manifestării de voinţă a creditoarei în sensul încetării contractului şi a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru operarea pactului comisoriu, verificări care exced cadrului prestabilit de lege.

Prin urmare, întrucât creanța în discuție nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1014 C.pr.civ., instanţa reține că pretențiile creditoarei privind obligarea debitorului la plata sumei de 2.681,94 lei, cu titlu de daune pentru încetarea prematură a contractului, sunt neîntemeiate.

Pe cale de consecinţă, pentru aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea şi o va obliga pe debitorul la plata către creditoare a sumei de 320,81 lei reprezentând contravaloare servicii şi a sumei de 16,12 lei reprezentând penalităţi de întârziere facturate, stabilind un termen de plată de 15 zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Astfel, fiind în culpă procesuală, debitorul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei reprezentând taxă judiciară de timbru (ordin de plată - fila 1).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de creditoarea A, cu sediul în ….., în contradictoriu cu debitorul B, cu domiciliul în ….

Obligă debitorul la plata către creditoare a sumei de 320,81 lei reprezentând contravaloare servicii şi a sumei de 16,12 lei reprezentând penalităţi de întârziere facturate, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

Obligă debitorul la plata către creditoare a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 08.07.2019.

PREŞEDINTE GREFIER