Evacuare - Instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1039 Cod procedură civilă, întrucât reclamanta nu a făcut dovada (deşi această obligaţiei îi incumba potrivit art. 249 Cod procedură civilă) că pârâtul are calitatea de ocup

INSTANŢA,

Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispoziţiile art. 395 alin. (1) Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 31.05.2019, sub nr. .../299/2019, reclamanta LP a solicitat instanţei să dispună evacuarea pârâtului GS din imobilul situat în Bucureşti, strada ..., sector 1, cu cheltuieli de judecată. 

În motivarea în fapt a cererii, în esenţă, reclamanta a arătat că imobilul menţionat mai sus îi aparţine, conform certificatului de moştenitor nr. ... din 31.07.2003, şi este compus din teren în suprafaţa de 240 mp şi construcţie ce are două camere, antreu, marchiză, magazie şi WC. A arătat că în acest imobil a locuit fiica sa,  GN, împreună cu soţul acesteia, pârâtul GF, şi copiii acestora, precum şi că, după divorţul celor doi, prin Sentinţa civilă nr. 8467 din 08.11.2017 pronunţată în dosarul nr. .../299/2016*, pârâtul a continuat să locuiască în casa sa. Potrivit reclamantei, pârâtul are un comportament agresiv, atât verbal, cât şi fizic, şi, deşi a fost notificat să plece din imobil, acesta a refuzat în mod constant.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1033-art. 1048 Cod procedură civilă şi ale art. 1798 Cod civil.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (filele 6-14) şi proba cu interogatoriul pârâtului.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei (fila 3), conform art. 6 alin. 3 din O.U.G. nr. 80/2013.

La data de 03.10.2019, pârâtul a depus note scrise (fila 41), prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, motivând că a locuit în imobilul reclamantei, împreună cu fiica acesteia, încă din anul 1994, perioadă în care a adus îmbunătăţiri imobilului şi a realizat lucrări de extindere, construcţia fiind transformată în 3 camere, baie şi hol. A mai precizat că începând cu anul 2006, a început o nouă construcţie fără autorizaţie, alipită de construcţia veche, dar cu intrare separată, care este compusă din dormitor, hol, casa scării, baie magazie, garaj, bucătărie şi are şi un etaj, compus din două dormitoare, living, baie, hol casa scării, terasă şi mansardă. A mai precizat că deşi a divorţat de 2 ani, nu a realizat încă partajul bunurilor comune, pârâtul având un drept de proprietate asupra imobilului construit în timpul căsătoriei. S-a arătat că pârâtul a introdus acţiune de partaj ce face obiectul dosarului nr. .../299/2018.

S-a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar şi proba cu interogatoriul pârâtului.

Analizând probele administrate în vederea soluţionării pe fond a cererii de evacuare, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din certificatul de moştenitor legal nr. ... din 31.07.2003, emis de Biroul Notarial Public „Tinca Constantinescu”, rezultă că de pe urma defunctei AB a rămas moştenitoarea LP, în calitate de fiică (reclamantă în prezenta cauză), căreia i-a revenit în proprietate imobilul situat în Bucureşti, strada ..., sector 1, compus din teren în suprafaţa de 240 m.p. şi construcţie aflată pe acesta, având două camere, antreu, marchiză, magazie şi WC (filele 5-6).

Imobilul descris mai sus nu este înscris în Cartea Funciară.

Potrivit susţinerilor ambelor părţi, în acest imobil au locuit, pe lângă reclamantă, pârâtul GS şi soţia sa, GN (fiica reclamantei), începând din anul 1994, când cei doi s-au căsătorit.

Deşi prin Sentinţa civilă nr. 8467 din 08.11.2017 pronunţată în dosarul nr. .../299/2016* de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin neapelare, (filele 7-10), s-a desfăcut căsătoria încheiată între pârâtul Gociu Sorin Florin şi fiica reclamantei, acesta a continuat să locuiască în imobilul din Bucureşti, strada Peluzei, nr. 16, sector 1.

Invocând faptul că pârâtul îi ocupă fără drept imobilul cel puţin din anul 2017, după desfacerea căsătoriei, reclamanta a solicitat evacuarea acestuia.

În drept, conform art. 1039 Cod procedură civilă, atunci când proprietarul unui imobil doreşte să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Conform art. 1034 alin. (2) lit. e) Cod procedură civilă, ocupant este oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului.

În prezenta cauză, instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1039 Cod procedură civilă, întrucât reclamanta nu a făcut dovada (deşi această obligaţiei îi incumba potrivit art. 249 Cod procedură civilă) că pârâtul are calitatea de ocupant al imobilului din care se solicită evacuarea, în sensul prevăzut de art. 1034 alin. (2) lit. e) Cod procedură civilă.

Din contractul de vânzare cumpărare din data de 22.06.1992 al imobilului situat în Bucureşti, strada..., sector 1 (fila 36), coroborat cu certificatul de moştenitor legal nr. ... din 31.07.2003, emis de Biroul Notarial Public „Tinca Constantinescu”, menţionat mai sus, rezultă că acest imobil este compus din teren de 240 mp şi construcţie având două camere, antreu, marchiză, magazie şi WC.

Însă din răspunsurile oferite de pârât în cadrul interogatoriului şi susţinerile acestuia din cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. .../299/2019, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, rezultă că în concret pârâtul nu locuieşte în imobilul construcţie aparţinând reclamantei, ci într-o construcţie nou ridicată din anul 2006, fără autorizaţie, alipită de construcţia veche, dar cu intrare separată. Această împrejurare a fost nu a fost negată de reclamantă în şedinţa de la termenul din data de 12.09.2019, apărările acesteia vizând relaţiile tensionate dintre părţi.

Prin urmare, având în vedere aceste neclarități, precum şi lipsa oricăror alte probe din care să rezulte că pârâtul ocupă efectiv imobilul-construcţie aparţinând reclamantei fără a avea vreun titlu, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada indubitabilă a tulburării dreptului său de folosinţă de către pârâtul GS.

Pentru aceste considerente, reţinând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1039 Cod procedură civilă pentru a se dispune evacuarea pârâtului GS din imobilul situat în Bucureşti, strada ..., sector 1, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea de evacuare.

În temeiul art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă, reţinând culpa procesuală a reclamantei, instanţa va dispune obligarea acesteia la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 lei, reprezentând onorariu avocaţial, achitat conform dovezii de la fila 44.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta LP, CNP ..., cu domiciliul ales la C.I.A. Stan Carmen Georgeta în sector 3, Bucureşti, ... în contradictoriu cu pârâtul GS, CNP ..., cu domiciliul în sat ..., județul Dâmbovița.

Obligă pe reclamantă la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 lei, reprezentând onorariu avocaţial.

Cu drept de a formula apel în 5 zile de la pronunţare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată astăzi, 10.10.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei.

 PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare