Pretenții – excepția necompetenței materiale: raportul juridic este unul de drept administrativ-fiscal care a luat naștere în temeiul legii, nefiind necesar acordul pârâtului, întrucât sumele solicitate sunt taxe instituite prin lege pentru orice benefici

Hotărâre 778 din 05.02.2020


INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …./299/2019, la data de 24.11.2019, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii, în contradictoriu cu pârâţii A şi B, a solicitat instanţei obligarea acestora la plata sumei de  2618 lei, reprezentând contravaloare cotă de 0,7%, calculate la valoarea finală a lucrărilor, precum şi penalităţi la debitul principal, reglementate de art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (forma în vigoare la data executării lucrărilor de construire).

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, investitorii au executat lucrări de construire la obiectivul „Extindere locuinţă existentă”, situat în str. ..., sector 1, Bucureşti, lucrări realizate în baza autorizaţiei de construire nr.509/34/G/19764/26.08.2013, emisă de Primarul Sectorului 1 Bucuresti, conform procesului-verbal de recepţie nr. 1/29.08.2014  la valoarea finală de 187000 lei.

În drept, reclamantul a invocat: Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, Normele Metologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 839/2009), Codul de Procedură Civilă, art. 30 al O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, vechiul Cod Fiscal, vechiul Cod de procedură fiscală, art. 7 şi pct. 5 din Anexa nr. 1 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar internaţional, precum şi celelalte acte normative menţionate.

În probaţiune, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.

Pârâtii nu au formulat întâmpinare .

La data de 05.02.2020, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reține următoarele:

În soluționarea excepției de necompetență invocate, instanţa reţine că raportul juridic este unul de drept administrativ-fiscal care a luat naștere în temeiul legii, nefiind necesar acordul pârâtului, întrucât sumele solicitate sunt taxe instituite prin lege pentru orice beneficiari ai unei construcții nou realizate sau desfiinţate.

Astfel, art.40 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții prevede că, investitorii sau proprietarii vor vira lunar către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței o sumă echivalentă cu o cotă de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor prevăzute la art.2 și pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire, cu excepția proprietarilor, persoane fizice, care execută lucrări de consolidare și reparații la locuințele din proprietate.

Cu privire la natura acestor creanțe, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 8/2018 privind dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care a stabilit că în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, forma în vigoare în anul 2010, coroborate cu art. 7 din Legea nr. 329/2009 și poziția 5 din anexa nr. 1 la aceeași lege, precum și cu prevederile art. 21 și art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația de plată a sumei echivalente cu cota de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcțiilor și a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/1995 și pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire, este o obligație fiscală.

Mai mult, în privința reclamantului, instanța reține că acesta este o autoritate publică în sensul definit de art. 2 alin.1 lit. b din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ ca fiind: orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.

De altfel, art.1 alin.1 din OG nr. 63/2001 precizează că Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. se organizează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În concluzie, în cauză este vorba de un raport juridic de drept administrativ, sens în care, față de prevederile art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004, potrivit cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, ținând cont și de prevederile art. 111 C.proc.civ, ce statuează că din punct de vedere teritorial, cererile îndreptate împotriva autorităților și instituțiilor statului se depun la sediul sau domiciliul pârâtului ori al reclamantului, instanţa apreciază că este competent material şi teritorial să soluţioneze această cauză Tribunalul Bucureşti.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. 1 C. proc.civ., instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, invocată din oficiu, și va dispune declinarea competenței de soluționare în favoarea Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Declina competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamantul INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCŢII – ISC şi pe pârâţii A şi B, ambii având domiciliul în … in favoarea Tribunalului Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ-Fiscal.

Fara cale de atac.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 05.02.2020.

Preşedinte  Grefier