Anulare act

DOSAR NR.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILA NR.

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA DATA DE

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE:

JUDECĂTOR:

GREFIER:

Pe rol soluţionarea apelurilor civile formulate de apelanta-pârâtă împotriva sentinţei civile nr. pronunţate în data de şi a încheierii de şedinţă pronunţate în data de către Judecătoria Sectorului .. Bucureşti în dosarul nr.,  apelul formulat de apelanta intervenientă – forţată, împotriva Sentinţei civile nr. pronunţată de Judecătoria Sectorului … Bucureşti în dosarul nr. şi apelul formulat de către apelanta intervenientă – forţată împotriva încheierii de şedinţă pronunţate în data de şi împotriva Sentinţei civile nr.  pronunţate de Judecătoria Sectorului .. Bucureşti în dosarul nr., în contradictoriu cu intimatele, având ca obiect anulare act.

Dezbaterile pe fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică de la .., fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea deciziei la data de …. şi ulterior la data de …,  când a decis:

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului .. Bucureşti sub nr. .. reclamantul … a chemat în judecată pe pârâta …., solicitând instanţei ca să dispună anularea Hotărârii Consiliului de Administrație al …. nr. .. şi a tuturor hotărârilor Consiliului de Administraţie,adoptate începând cu data de ….. Cu cheltuieli de judecată.

Totodată, reclamanta a solicitat introducerea forţată în cauză a …..

Prin Sentinţa civilă nr. …., s-a admis cererea formulată de reclamanta …., s-au anulat Hotărârea Consiliului de Administraţie al … şi toate hotărârile Consiliului de Administraţie al … adoptate începând cu data de …. şi s-a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de către  …., ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit art. 1-3 din Lg. nr. 215/1997 pârâta …… este o organizaţie nonprofit, autonomă, cu personalitate juridică şi patrimoniu propriu, cu sediul în municipiul Bucureşti, care se constituie şi funcţionează în sistem bipartit, cu participarea egală şi liberă a organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale din ramura de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii şi care are ca obiect de activitate asigurarea protecţiei salariaţilor din activitatea de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii în perioada întreruperii activităţii datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile. 

….. a dobândit personalitate juridica in anul 1998, obiectul sau principal de activitate constând in asigurarea protecţiei salariaţilor din activitatea de construcţii si de producere a materialelor de construcţii in perioada întreruperii activităţii datorita condiţiilor meteorologice nefavorabile, având ca principal organism de conducere Consiliul de Administraţie (in continuare „….").

Potrivit art. 8 din Legea nr. 215/1997, consiliul de administraţie asigura activitatea permanenta a Casei Sociale a Constructorilor si este format din reprezentanţi ai organizaţiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel de ramura, astfel: 4 membri desemnaţi de comun acord de către organizaţiile patronale reprezentative la nivel de ramura si 4 membri desemnaţi de comun acord de către federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramura.

Odata cu adoptarea Legii nr. 62/2011, privind dialogul social, termenul de „ramura" a fost înlocuit cu acela de „sector", iar ramurile de activitate, recunoscute prin contractul colectiv de munca la nivel naţional in vigoare pana in anul 2010 au fost inlocuite de „sectoare de activitate" si „grup de unitati la nivel de unitate".

Aşadar, pentru desemnarea reprezentanţilor in … al … trebuie îndeplinite, in prealabil, doua condiţii:

(i)organizaţiile patronale si federaţiile sindicale trebuie sa fie reprezentative la nivel de Ramura;

(ii)desemnarea membrilor in …. sa fie facuta de comun acord.

Aceleaşi condiţii prevăzute in art. 8 din Legea 215/1997 sunt regăsite si in Statutul …. precizandu-se in plus ca, mandatul membrilor .. are o durata de patru ani si ca, in situatia in care se creeaza un loc vacant in …. partenerul social de la care lipseste un reprezentant isi va desemna înlocuitor.

Reprezentativitatea este definita prin art. 1 alin. (1) lit. t) din Legea dialogului social, ca fiind acel „atribut al organizaţiilor sindicale sau patronate dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte membrii in cadrul dialogului social institutionalizaf'.

Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constata exclusiv de către instantele de judecata, prin hotarare, atat in cazul sindicatelor, cat si in cazul patronatelor, iar verificarea menţinerii condiţiilor se face din 4 in 4 ani, potrivit art. 221 din Legea nr. 62/2011.

Prin Hotararea nr. …., federaţiile sindicale la nivelul ramurii de constructii … Familia si …. si organizaţia patronala … au desemnat cei 8 membrii ai .. al .. pe o perioada de patru ani, incepand cu data de …, pana la data de ….

Prin Hotararea nr. … a .. al .., la pct. 2 s-a luat act de reprezentativitatea … si FGS Familia, iar prin Hotararea nr. .. s-a stabilit componenta .. pentru o perioada de 4 ani, respectiv pana la data de ….

Totodata, prin Hotararea nr. .. a .., s-au extins mandatele .. care expirau la data de … avand in vedere ca era necesar ca organizaţiile sindicale si patronale care îndeplineau condiţiile impuse de Art. 8 din Legea nr. 215/1997, sa desemneze noii membri in Consiliul de Administraţie, iar la acel moment …. era singura organizaţie care îndeplinea condiţiile privind desemnarea de membri in Consiliul de Administraţie, …… pierzându-si reprezentativitatea pe sectorul de construcţii.

În aceste condiţii, luând in considerare faptul ca …. nu mai deţinea reprezentativitate, Consiliul de Administraţie a funcţionat conform dispoziţiilor art. 16.1.2 din Statutul …, respectiv cu membrii Consiliului de Administraţie desemnaţi anterior conform art. 8 din Legea nr. 215/1997, pana la depunerea documentelor pentru următorul Consiliu de Administraţie.

Prin Adresa inregistrata la sediul … cu nr. …, Federaţia Patronatelor Societatilor din …., prin reprezentant legal, …, a adus la cunoştinţa organelor de conducere ale .. faptul ca a îndeplinit condiţiile de reprezentativitate prin Sentinţa civila nr. …. a Tribunalului Bucureşti.

Ulterior, analizandu-se îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate ale organizaţiilor patronale si sindicale s-a constatat ca ….. îndeplineşte aceste condiţii, in temeiul sentinţei anterior menţionate, iar in ceea ce priveşte … s-a observat ca prin Sentinta civila nr. … s-a constatat ca aceasta indeplineste condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate ., iar prin Hotararea nr. … a obtinut reprezentativitatea pe sectorul de constructii.

In ceea ce o priveşte pe reclamanta …, s-a constatat ca aceasta nu mai îndeplinea condiţiile de reprezentativitate, apreciindu-se de către pârâtă că Decizia nr. .., validează efectele Sentinţei nr. …, doar pana la data de ….

Ca urmare a adresei …. nr. …., dl. …, membru al … si Preşedinte al …, a convocat … pentru data de …, cu participarea membrilor … la acea data si a reprezentanţilor … patronat reprezentativ pentru sectorul de ….

In urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii …, cu privire la documentele solicitate pentru dovedirea reprezentativitatii sale si ulterior datei de …. a apreciat că singura organizaţie patronala cu reprezentativitate la acest moment, potrivit documentelor este …….

Conform încheierii notariale si a procesului verbal, şedinţa … din … a avut loc intr-o incapere din sediul …. si s-a decis constituirea unui nou …., format din reprezentanţi desemnaţi de … cu reprezentativitate pentru sectorul de constructii si reprezentanţi desemnaţi de Federaţia Generala a Sindicatelor ….. cu reprezentativitate pentru sectorul ….., fiind ales un nou preşedinte al … in persoana dlui. …. si un nou vicepreşedinte al … in persoana dlui. …...

Astfel, instanţa constată că pârâta ….. a apreciat că singurele entitati reprezentative la momentul adoptării …. erau … nefiind in masura sa propună membrii ...

În aceste condiţii, Hotararea nr. …. a fost adoptata de un Consiliu de Administraţie format din 4 membri desemnaţi de ….. (organizaţie patronala a cărei Preşedinte este dl. ….) si din 4 membri desemnaţi de …..

Potrivit acestei hotarari, Consiliul de Administraţie, constituit contrar prevederilor Legii nr. 215/1997 si Statutului, a luat act de reprezentativitatea …., precum si de adresele prin care aceste organizaţii au desemnat fiecare cate 4 membri in Consiliul de Administraţie la …; a luat act de faptul ca … nu a depus documente noi prin care sa ateste ca deţine reprezentativitate, drept pentru care, a constatat ca persoanele desemnate de … isi pierd calitatea de administratori ai .. si a decis constituirea Consiliului de Administraţie format din membrii desemnaţi de …..

Reclamanta a precizat că Hotărârea nr. …. a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 215/1997 și art. 16 din Statutul ….

In cauză instanţa constată că opiniile părţilor sunt diferite în stabilirea modalității de interpretare a Deciziei civile nr. … pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. ….

Astfel, pârâta a opinat că beneficiul juridic al reprezentativității constatate prin Sentința civilă nr. … este recunoscut și după data intrării în vigoare a Legii Dialogului Social. Pârâta a considerat că ”nu s-ar putea susține că de la data Deciziei nr. … curge un nou termen de 4 ani, ci, în climatul de tranziție generat de adoptare Legii nr. 62/2011 s-au confirmat (în limitele sesizării și cadrului fixat de petentă) că hotărârea privind constatarea reprezentativității nr. … a continuat să producă efectele după intrarea în vigoare a legii noi, însă tot pentru 4 ani, anume până la data de ….”.

Instanța nu poate achiesa acestei opinii, reținând că prin Decizia civilă nr. … Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre în calitate de instanță de control judiciar, în calea de atac specifică a apelului. Apelul a fost exercitat împotriva Sentinței civile nr. … pronunțată de Tribunalul București prin care cererea reclamantei de constatare a reprezentativității sale, la nivel de ramură – construcții montaj a fost respinsă, Legea nr. 62/2011 reglementând expres reprezentativitatea la nivel național, sector de activitate, grup de unități sau unități.

Prin Sentința civilă respectivă, Tribunalul București a respins cererea de constatare a reprezentativității, reținând că ”s-a constatat deja prin hotărâre judecătorească irevocabilă, emisă în anul 2010, că este reprezentativă la nivel de ramură de construcții, această calitate își producele efectele și sub imperiul Legii nr. 62/2011, după intrarea ei în vigoare, timp de 4 ani, nefiind necesară o nouă hotărâre de constatare a acestei reprezentantivități, în raport de dispozițiile art. 221 alin. 2 din Legea nr. 62/2011, urmează ca această reprezentativitate să fie verificată ulterior expirării termenului de 4 ani, de la constatarea intervenită în anul 2010”.

Curtea de Apel București a statuat cu autoritate de lucru judecat că ”art. 223 din Legea nr. 62/2011 arată că reprezentativitatea este recunoscută de noua lege numai dacă sunt întrunite criteriile de reprezentantivitate de noua lege. (…) reprezentativitatea recunoscută prin Sentința civilă nr. ….. produce efecte numai dacă întrunește crtieriile de reprezentativitate de noua lege. Or, pentru aceasta se impune să se verifice dacă sunt întrunite noile condiții de reprezentantivitate prin hotărâre judecătorească”.

Curtea de Apel București a mai reținut că ”constată că petenta …. îndeplinește condițiile de reprezentativitate la nivel de sector prevăzute de art. 72 lit. b din Legea nr. 62/2011 în sensul existenței unui statut legal de federație patronală, are independență organizatorică și patrimonială, are un număr de salariați de 340.300 persoane, depășind procentul de 10% din numărul salariaților din sectorul de activitate construcții – montaj.”

Instanța astfel a conchis că ”…. îndeplinește criteriile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcții – montaj – reglementate de Legea nr. 62/2011”.

În raport de toate aceste aspecte, instanța a reţinut că reclamanta îndeplinea condiţiile de reprezentativitate la momentul luării hotărârii, a cărei anulare se solicită căci din interpretarea dispozițiilor Curții de Apel, în sensul scopului urmărit de instanță și în sensul producerii de efecte ale hotărârii judecătorești, rezultă că instanța de control judiciar, Curtea de Apel București a considerat că interpretarea Tribunalului București nu este cea corectă, iar în virtutea Legii nr. 62/2011 o instanța trebuie să analizeze din nou reprezentativitatea sindicală. Curtea de Apel București, la data de …., judecând cererea de reprezentativitate sindicală, alături de înscrisurile aflate la dosar a constatat cererea admisibilă și a constatat că …. îndeplinește condițiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcții-montaj. Instanţa apreciază că efectele acestei hotărâri se vor produce pentru viitor, de la momentul pronunțării sale, raportat la caracterul său definitiv, Curtea de Apel neconfirmând nicio decizie anterioară luată de altă instanță judecătorească, ci statuând cu autoritate de lucru judecat că reclamanta are reprezentativitate sindicală la momentul …., momentul pronunțării Deciziei.

În acest sens este și opinia Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice care a afirmat că ”… este reprezentativă la nivelul de activitate pentru ramura construcții – montaj pentru o perioadă de 4 ani de la data rămânerii definitive, respectiv până la data de …” (f. …).

În concluzie, instanţa a constatat că la momentul adoptării hotărârii a cărei anulare se solicită, reclamanta … îndeplinea condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii – montaj, având dreptul de a desemna membri în Consiliul de Administraţie al …, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Lg. nr. 215/1997 şi art. 16 din Statutul ….

Or, având în vedere faptul că pentru formarea unui nou Consiliu de Administraţie era necesară încheierea de către organizaţiile patronale reprezentative …., a unui acord comun privind desemnarea celor 4 membri în Consiliul de Administraţie, iar în cauză acesta nu a existat, instanţa constată că Hotărârea nr. …. a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 8 din Lg. nr. 215/1997 şi art. 16 din Statutul …..

În acest sens instanţa reţine că prevederile art. 16.1.2. din Statutul …. (fila 32) stabilesc în mod clar faptul că în lipsa acordului comun, …va funcţiona cu membri Consiliului de Administraţie desemnaţi anterior conform art. 8 din Lg. nr. 215/1997, până la depunerea documentelor privind acordul comun pentru următorul Consiliu de Administraţie.

Totodată, având în vedere că adoptarea Hotărârii nr. …. s-a realizat fără participarea tuturor membrilor Consiliului de Administraţie, astfel cum aceştia fuseseră desemnaţi anterior, …. neputând să desemneze singură, în mod legal membri în …, instanţa reţine că pentru adoptarea hotărârii nu au fost respectate nici condiţiile privind cvorumul, încălcându-se astfel prevederile art. 16.7 din Statutul … potrivit cărora pentru adoptarea hotărârilor Consiliului de Administraţie este necesară prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din membri.

Astfel, deşi componenţa statutară a Consiliului de Administraţie era următoarea: 4 membri desemnaţi de reclamanta ….. şi 4 membri desemnaţi de ….., la adoptarea Hotărârii nr. …… au participat doar patru, respectiv doar membrii desemnaţi de …, de unde rezultă că nu a fost îndeplinit cvorumul stabilit de art. 16.7 din Statut.

În plus instanţa constată că susţinerile reclamantei potrivit cărora convocarea şedinţei Consiliului de Administraţie din data de …. nu s-a realiza în conformitate cu prevederile Lg. nr. 215/197 şi cele ale Statutului referitoare la modalitatea de convocare a … sunt întemeiate.

Pentru a reţine astfel instanţa are în vedere că, contrar susţinerilor pârâtei …potrivit cărora art. 16.7 din Statut prevede doar regularitatea cu care …. se întruneşte, iar nu şi cine are competenţa de a convoca …., potrivit art. 10 din Lg. nr. 215/1997, …. este condusă de către un preşedinte al Consiliului de Administraţie ale cărui atribuţii se stabilesc prin Statut. Or, potrivit art. 11.2 din Statut, Adunarea Generală se convoacă de către Preşedintele Consiliului de Administraţie.

În cauză, după cum rezultă din cuprinsul Convocării şedinţei Consiliului de Administraţie al …. pentru data de …., convocarea nu a fost semnată de către preşedintele …., ci de către un membru al …, astfel încât nici cu privire la acest aspect nu au fost respectate dispoziţiile legale şi cele prevăzute de Statut

În consecinţă, faţă de cele reţinute anterior instanţa constată că Hotărârea nr. …. a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 215/1997 şi a prevederilor Statutului …, motiv pentru care va admite cererea de chemare în judecată şi va anula Hotărârea Consiliului de Administrație al Casei Sociale a ….. nr. ….

Totodată, având în vedere că instanţa va dispune anularea Hotărârii Consiliului de Administrație al ….. nr. 174/23.05.2016, în baza principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, prevăzut de art. 1254 alin. 2 C. civ., va dispune şi anularea tuturor hotărârilor Consiliului de Administrație al …., constituit prin Hotărârea nr. …,  adoptate începând cu data de ….

 Având în vedere soluţia dată cu privire la cererea de chemare în judecată, în sensul că aceasta urmează a fi admisă, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie accesorie formulată de către …., având în vedere că partea în interesul căreia a intervenit, respectiv pârâta  …. este cea care a pierdut procesul.

Împotriva Sentinţei civile nr. … au formulat apel pârâta ……şi…..

Împotriva încheierii din …. a formulat apel pârâta …...

Împotriva încheierii din ….. a formulat apel …..

Apelurile au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a IVa Civilă sub nr. … la …..

Prin apelul declarat împotriva încheierii din … şi a Sentinţei civile nr. …, pârâta … solicită  in principal, anularea in tot a Sentinţei nr. …, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanţe, iar in subsidiar schimbarea acestora în tot şi respingerea cererii de chemare în judecată, în principal ca lipsită de interes, iar în subsidiar, ca neîntemeiată. (f. 5 şi urm., f. 183 şi urm.)

Cu cheltuieli de judecata în primă instanţă şi în apel.

După prezentarea aspectelor ce privesc cadrul specific de reglementare a organizării şi funcţionării …., apelanta, pe cale de excepţie, invocă in apel, lipsa unui interes actual al …. in susţinerea cererii sale de chemare in judecata, in raport de expirarea oricum a intervalului de 4 ani de care se prevalează in susţinerea reprezentativității pretins a fi fost reînnoite prin Decizia nr….., pronunţata de către Curtea de Apel Bucureşti la data de ….

Printre condiţiile ce trebuie îndeplinite in tot cursul judecării unui dosar, pana la pronunţarea soluţiei definitive, se număra aceea ca interesul petentului sa fie actual.

În esenţă, apelanta susţine că în situaţia în care s-ar lua în considerare că termenul de 4 ani începe să curgă de la momentul pronunţării Deciziei nr…., acest interval s-a împlinit la data de ...

În prezent chiar daca ar fi sa acceptam varianta de interpretare propusa de …., este evident ca …, in ipoteza anularii definitive a Hotărârii .. contestate, nu are in prezent vocaţia de a desemna membrii in ….

Or, având in vedere impedimentul legal al desemnării unor reprezentanţi in …, in acest moment, de către …, apelanta consideră ca anularea Hotărârii … nr. …/eventuala recunoaştere a deţinerii reprezentativității timp de 4 ani după pronunţarea Deciziei nr…. nu produce niciun beneficiu …, context in care este evidenta pierderea caracterului actual al interesului sau in a mai susţine cererea de chemare in judecata.

Cu referire la încheierea din …. prin care s-a respins excepţia lipsei de interes invocată în faţa primei instanţe, apelanta arată că excepţia a fost ridicată din perspectiva consecinţelor efective ce s-ar produce in organizarea structurii executive a Subscrisei, cu reflexie asupra situaţiei juridice reale a ….

…. nu justifica si nu a justificat vreun moment, niciun avantaj/folos practic/prejudiciu, produs prin admiterea cererii de anulare a Hotărârii nr. …., din moment ce aceasta hotărâre a fost luata de entităţile reprezentative la acel moment, astfel ca, oricare ar fi decizia instanţelor de judecata cu privire la Hotărârea nr….., eventual anulare definitiva a acesteia nu este de natura a elimina impedimentul legal privind neîntrunirea, de către …, a condiţiilor de acces in structura … la data adoptării Hotărârii nr…..

Aceasta împrejurare, întărita inclusiv de susţinerile … in sensul ca a deţinut reprezentativitatea pana in …, arata cel mai clar lipsa unui interes legitim in anularea Hotărârii …, data fiind imposibilitatea reintegrării reprezentanţilor săi in .., in contextul pierderii reprezentativității legale.

Chiar daca Hotărârea nr…. ar fi anulata definitiv, acest lucru nu semnifica reactivarea de drept a vechiului consiliu de administraţie, întrucât …, odată cu pierderea reprezentativității ca si condiţie imperativa de eligibilitate, a fost decăzuta din dreptul de a fi prezenta in structura ….

Anularea Hotărârii nr. … nu va conduce la continuarea activităţii .., in formula dinaintea adoptării Hotărârii … nr. …, ci, dimpotrivă, … va rămâne fara .., fiind in imposibilitate de a-si îndeplini scopul statutar, care este unul stabilit prin lege (asigurarea protecţiei salariaţilor din ramura de construcţii si producere a materialelor de construcţii in perioada întreruperii lucrului datorita condiţiilor meteo speciale).

Se mai arată că atât reprezentanţii…., cat si reprezentanţii … au declarat in mod deschis ca nu vor mai înţelege sa dea curs convocărilor de …, din care ar urma sa facă parte reprezentanţii …., pana când aceasta entitate nu va înţelege sa faca dovada reprezentativității sale. Iar in lipsa acestui acord constituirea … este imposibila.

Prin urmare, anularea Hotărârii nr. …. va conduce la crearea unui haos generalizat in organizarea si exercitarea activităţii … si, implicit, la imposibilitatea întrunirii legale a …..

Este total greşit invocata incidenţa art.16.1.2 din Statutul …., prin afirmarea faptului ca anularea Hotărârii … ar avea ca si consecinţa activarea acestei clauze statutare, in sensul ca vechiul …. îsi va continua activitatea pana la semnarea unui acord comun de către organizaţiile patronale.

Art.16.1.2. instituie o situaţie de excepţie ce vizează o împrejurare unica, respectiv cea in care numirea noului … nu se poate face întrucât documentele privind acordul comun al organizaţiilor sindicale/patronale ce deţin reprezentativitate, si deci drept de acces in …, nu vor fi depuse in termen, la ….

Or, aceasta situaţie in niciun caz nu poate fi extinsa ca si aplicabilitate la situaţia in care restructurarea ….. se datorează pierderii reprezentativității de către unul dintre partenerii sociali, condiţie legala de admisibilitate pentru a fi reprezentat in …. Pierderea reprezentativității echivalează cu decăderea din dreptul de a fi reprezentat in …, context in care este evident ca întrunirea ..in vechea structura, in baza art.16.1.2 din statut, este imposibila datorita unui impediment legal insurmontabil.

Totodată, trebuie avuta in vedere împrejurarea ca chiar daca ..O a pierdut dreptul de a-si propune reprezentanţi in cadrul Consiliul de Administraţie al …, acest lucru nu afectează calitatea de membru fondator al … nefiind afectaţi nici membrii săi cotizanți. Aceştia beneficiază in continuare, in acelaşi mod ca si pana in prezent, de indemnizaţiile si sprijinul acordat de .., majoritatea salariaţilor entităţilor patronale afiliate … (cum ar fi ..) fiind totodată direct afiliaţi asocierii sindicale …, reprezentata legal in CA.

Pe de alta parte, interesul … nu poate fi justificat nici economic fata de particularitatea Subscrisei, respectiv organizaţie non profit cu obiectul de activitate stabilit strict prin lege, constând in protecţia sociala a salariaţilor prin indemnizații acordate in anumite perioade ale anului.

Menţionam ca fondurile de protecţie sociala administrate de … au o singura destinaţie, stabilita imperativ prin lege: acordarea protecţiei sociale a salariaţilor din construcţii, prin plata indemnizaţiilor de protecţie sociala instituite prin art. 12 din Legea nr. 215/1997, de înființare a …..

Afectațiunea legala speciala a fondurilor colectate, multiplicate si distribuite de … este reconfirmata si întărita de art. 17 din Legea nr. 217/1997, de înființare a organizaţiei, care spune ca fondurile ramase neconsumate se reportează in anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Iar modalitatea si regulile de acordare a indemnizaţiilor de protecţie sociala, in baza notificărilor de plata primite de la societăţile membre .., sunt, conform Legii nr. 215/1997, Statutului … si reglementarilor interne ale …, aceleaşi pentru toti membrii …, indiferent de organizaţia patronala sau sindicala la care sunt afiliaţi.

De altfel, fondurilor de protecţie sociala administrate de .. provin, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 215/1997, atat din contribuţia societăţilor de construcţii membre si cea a salariaţilor lor, cat si contribuţia beneficiarilor de investiţii in construcţii, din sectorul public si privat.

Contribuţia beneficiarilor de investiţii la fondul administrat de … provine adesea din fonduri publice si fonduri europene (cota de 0.5% datorata de beneficiari fiind, conform legislaţiei in vigoare, eligibila la finanţare pentru proiectele de investiții - construcţii cofinanțate prin programele operaţionale de accesare a fondurilor europene structurale si de coeziune).

Deci, dat fiind regimul special al finanţării schimbarea destinaţiei legale a fondurilor de protecţie sociala prin implicarea in diverse raporturi contractuale cu terţii este imposibila.

Prin urmare, prin hotărârile sale, .., atât in vechea cat si in actuala componenta, nu poate adopta hotărâri valide prin care sa stabilească schimbarea destinaţiei legale a fondurilor gestionate de organizaţie, …nejustificând un interes sub forma urmăririi unui beneficiu practic personal, in anularea Hotărârii nr….

Aceleaşi argumente privind lipsa interesului legitim trebuie avute in vedere si in ceea ce priveşte solicitarea de anulare a hotărârilor subsecvente adoptate de ...

Toate aceste hotărâri au fost adoptate in condiţii de legalitate si cu respectarea interesului primordial al salariaţilor protejaţi de subscrisa, contrar celor reţinute de către prima instanţa de judecata.

Oricum, atât in anularea Hotărârii .., cat si in anularea hotărârilor CA ulterioare, consideram ca primordiala este analiza interesului .., ca nu cumva prin anularea oricăreia dintre ele sa nu fie mult mai afectat interesul sau in comparaţie cu interesul ...

In consecinţa, consideră ca … nu are si nu a avut un interes legitim nici in susţinerea cererii de anularea a hotărârii .. din .., cu atât mai puţin in anularea hotărârilor .. ulterioare. Astfel ca se impune modificarea încheierii din … cu consecinţa admiterii excepţiei invocate de către Subscrisa si respingerea cererii de chemare in judecata ca lipsita de interes legitim.

Cu referire la sentinţa civilă prin care prima instanţa de judecata a dispus atat  anularea Hotărârii ….. cat si  anularea tuturor hotărârilor … adoptate ulterior se arată următoarele:

Cu privire la soluţia de anulare a Hotărârii …., criticile apelantei sunt structurate pe trei paliere: lipsa reprezentativităţii …. şi întinderea efectelor Deciziei …, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, aspecte privind pretinsa nelegalitate a convocării şedinţei Consiliului de Administraţie al ..şi aspecte privind legalitatea hotărârii … din perspectiva respectării condiţiilor de cvorum la adoptarea sa.

Referitor la  lipsa  reprezentativității ….  si  întinderea  efectelor  Deciziei nr…. pronunţata de către Curtea de Apel Bucureşti:

Instanţa de fond s-a prevalat în totalitate de considerentele Deciziei nr. … a Curţii de Apel Bucureşti, fără a argumenta de ce a considerat că această decizie produce efecte şi după data de …. Instanţa ar fi trebuit să observe relevanta temeiului de drept pe baza căruia s-a analizat cauza de către Curtea de Apel Bucuresti (art. 72 sau art. 223 din legea 62/2011) şi, faţă de obiectul prezentului dosar, era important ca prima instanţă să evalueze corect efectele acestei decizii.

Apelanta susţine că Decizia .. are doar efecte declarative, constatând doar faptul ca … îndeplinea, la data pronunţării Deciziei, condiţiile reprezentativității, in contextul noilor cerinţe impuse de Legea nr.62/2011.

Drept urmare, prin Decizia nr…., instanţa de judecata a dispus menţinerea reprezentativității, in contextul art.m223 pana la împlinirea celor 4 ani calculaţi începând cu data pronunţării Sentinţei nr. ...

Verificarea îndeplinirii condiţiilor legale pentru menţinerea reprezentativității dobândite anterior, in lumina art.223, nu echivalează cu atribuirea reprezentativității in lumina art.72, pentru încă 4 ani de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti, investite prin efectul apariţiei Legii nr.62/2011.

La data la care … a depus cererea ce a format obiectul dosarului nr. …, in cadrul căruia instanţa de apel a pronunţat Decizia nr. …, existau doua situaţii in care instanţele de judecata erau chemate sa constate prin hotărâre judecătoreasca îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate la nivel de sector de activitate cerute de lege, pronunţând, astfel cum deja am arătat, hotărâri cu semnificaţie juridica diferite sub aspectul întinderii si naturii efectelor generate:

a.cu efect declarativ al existentei dreptului pentru federaţiile patronale sau sindicale care, la data intrării in vigoare a Legii nr. 62/2011, obţinuseră reprezentativitatea in temeiul condiţiilor prevăzute de legea vechi (Legea nr. 130/1996) situaţie vizata de art.223 din Legea nr.62/2011.

b.cu efect constitutiv de drepturi, pentru federaţiile patronale sau sindicale care, la data intrării in vigoare a Legii nr. 62/2011, nu aveau reprezentativitate obţinută in condiţiile legii vechi, situaţie evidenţiata la art. 72 din Legea nr. 62/2011.

….. este in prima situaţie vizata de legiuitor, la momentul apariţiei Legii nr.62/2011, aceasta deţinând reprezentativitate ca efect al Sentinţei nr. …. pronunţate de Tribunalul Bucureşti sub vechea reglementare. Astfel ca efectul hotărârilor pronunţate de către instanţele de judecata, privind constatarea întrunirii criteriilor de reprezentativitate, prin Decizia nr. …, este acela de a menţine valabilitatea reprezentativității sectoriale obţinute in baza legii vechi, pana la expirarea duratei sale de valabilitate, si nicidecum prelungirea reprezentativității cu inca 4 ani.

De altfel, este evident ca din considerentele Deciziei nr. ….. nu rezulta nicidecum ca aceasta ar prelungi validitatea reprezentativității cu înca 4 ani, Curtea nefăcând altceva decât sa verifice îndeplinirea in continuare a condiţiilor de reprezentativitate, in contextul modificării acestora in cadrul noii legislaţii. Prin urmare, rolul acestei hotărâri judecătoreşti a fost doar de constatare a întrunirii condiţiilor de reprezentativitate si potrivit legii noi, cu consecinţa menţinerii reprezentativității pana la data expirării, in cazul …... De altfel, Decizia nr. …. menţionează acest aspect, împrejurare ce face si mai greu de înţeles interpretarea contrara pe care prima instanţa de judecata a atribuit-o acestei hotărâri.

Totodată, solicită a se observa elementele probante concrete si esenţiale furnizate chiar de către ….. prin actele de procedura efectuate in Dosarul nr. …. (ataşat ca proba in prezentul dosar).

Deși din cererea iniţiala, depusa la Tribunalul Bucureşti, nu reiese in mod clar daca …. a solicitat constatarea faptului ca îndeplineşte criteriile de reprezentativitate inclusiv in temeiul noii reglementari sau solicita recunoaşterea reprezentativității sale după data de …., Sentinţa Tribunalului Bucureşti nr. …., precum si cererea de recurs formulata de ….. sunt elocvente in acest sens:

Prin Cererea de chemare in judecata adresata Tribunalului, …. a solicitat sa se constate „îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura de ….", indicând ca si temei de drept art.72 din Legea nr.62/2011. Întrucât la acea data, …. deţinea reprezentativitate, încadrându-se in categoria asociaţiilor obligate la parcurgerea procedurilor judiciare de reconfirmare a acestei situaţii, Tribunalul Bucureşti a considerat cererea … ca fiind greşit întemeiata, reţinând următoarea situaţie: „Cum reclamanta, s-a constatat deja prin hotărâre judecătoreasca irevocabila, emisa in anul …, ca este reprezentativa la nivel de ramura construcţii, aceasta calitate isi produce efectele si sub imperiul_Legii nr. 62/2011, dupa intrarea ei in vigoare, timp de 4 ani, nefiind necesara o noua hotărâre de constatare a acestei reprezentativități. In raport de disp. art. 221 alin. 2 din Legea nr. 62/2011, urmează ca aceasta reprezentativitate sa fie verificata ulterior expirării termenului de 4 ani, de la constatarea intervenita in anul ….".

 Fata de aceste motive reţinute de Tribunal, …. a formulat Recurs, prin care, criticând soluţia instanţei de respingere a cererii de chemare in judecata, si-a nuanţat solicitarea, arătând ca isi întemeiază cererea pe art. 223 din Legea nr. 62/2011, care face referire exact la întrunirea criteriilor de reprezentativitate dupa intrarea sa in vigoare, in continuare, pana la expirarea termenului pentru care a fost recunoscuta.

In motivarea recursului, …. insasi arata ca menţinerea reprezentativității este „condiţionata de verificarea întrunirii criteriilor de reprezentativitate prevăzute de noua lege, si nu doar „ulterior expirării termenului de 4 ani de la constatarea intervenita in anul …", astfel cum retine instanţa. Totodată, tot in motivarea recursului (pg-3 din recurs), …. susţine ca „potrivit dispoziţiilor art.223 din Legea nr.62/2011 reprezentativitatea …recunoscuta prin Sentinţa nr…. anterior intrării in vigoare a Legii nr.62/2011 isi produce efecte dupa data intrării in vigoare a acesteia numai in condiţiile in care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege".

Aplicând acestei argumentaţii criteriul de interpretare logica per a contrario, si raportându-ne chiar la prevederile clare ale art.223, deducem in mod evident concluzia ca, daca se constata îndeplinirea condiţiilor impuse de Legea nr. 62/2011, se va menţine reprezentativitatea anterioara pana la expirarea termenului de 4 ani calculaţi de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care anterior ….. si-a dobândit anterior reprezentativitatea.

Acesta este, de altfel, si argumentul reţinut de Curtea de Apel Bucureşti in Decizia nr. …, in care se arata ca „[...] sentinţa civila nr. … continuând sa producă efecte pana la împlinirea termenului de 4 ani, desigur cu condiţia îndeplinirii noilor criterii".

Se mai arata in Decizia …., facondu-se referire la dispoziţiile art. 223 din Legea nr. 62/2011, ca „reprezentativitatea recunoscuta prin sentinţa civila nr. …. produce efecte numai daca întruneşte condiţiile de reprezentativitate din noua lege". Este astfel evident ca însăși Curtea de Apel Bucureşti considera ca, odată îndeplinite criteriile din noua lege, vechea sentinţa continua sa isi producă efectele timp de 4 ani, calculaţi insa de la pronunţarea sa. Prin urmare, efectele sentinţei din 2010 nu încetează la pronunţarea Deciziei nr. …., aceasta din urma constatând doar perpetuarea lor pana la expirarea celor 4 ani, calculaţi de la data pronunţării Sentinţei nr. ….

Astfel, instanţa este rugata sa constate ca, in condiţiile in care sentinţa civila nr. ….. a continuat sa isi producă efectele, prin recunoaşterea acestora de către Curtea de Apel pana la expirarea celor 4 ani, dupa expirarea acestora, adică Ia data de ….., reprezentativitatea ARACO a încetat.

Din aceeaşi perspectiva, apelanta apreciază ca fiind importantă evaluarea preliminară, dar definitiva efectuata deja de către Tribunalul Bucureşti in prezenta cauza, pe calea ordonanţei președințiale iniţiate de către … (vizând suspendarea efectelor Hotărârii … contestate) si care a făcut obiectul Dosarului nr. …...

Astfel, chiar daca nu au putere de lucru judecat, consideră ca fiind relevante constatările Tribunalului Bucureşti, in sensul ca aparenta dreptului nu poate sta in favoarea reclamantei (n.n. ….) date fiind efectele pe care le produce aceasta hotărâre judecătoreasca (n.n. Decizia nr. ….), neputându-se interpreta in sensul ca, de la data pronunţării acestei decizii ar începe sa curgă un nou termen de 4 ani sub imperiul Legii nr.62/20iia dialogului social. Astfel, chiar considerentele deciziei menţionate, fundamentează o concluzie contrara celor susţinute de către reclamanta, Curtea de Apel examinând problema reprezentativității … conferita de sentinţa civila nr….. din perspectiva aplicării in timp a dispoziţiilor art.223 din legea dialogului social nr.62/2011 [...] Altfel spus, la data de …., Curtea de Apel retine fara echivoc faptul ca sentinţa prin care s-a constatat reprezentativitatea la nivel de ramura construcţii a …, sub imperiul Legii nr. 130/1996 s-a pronunţat la …, iar termenul de 4 ani urmează a se împlini la data de …. f...l. „

Intr-un mod inexplicabil insa, prima instanţa de judecata nu s-a aplecat asupra acestor aprecieri exprimate chiar prin acte de procedura oficiale si analize de legalitate efectuate de către instanţele de judecata, preferând sa îmbrățișeze intr-un mod absolut, argumentele contrare prezentate de către …..

Cu referire la Adresa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice nr. …., va rugam sa aveţi in vedere ca acest document nu are puterea de a clarifica situaţia, întrucât, conform art. 221 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, numai instanţa de judecata poate sa constate deţinerea reprezentativității la nivelul unui sector de activitate, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, iar potrivit art. 124 alin.3 din Constituţie si art.2 alin.3 din Legea nr.303/2004, instanţele de judecata se supun numai legii (nu si adreselor de interpretare a legii, emise de către o autoritate publica, fie ea si centrala)

Singura atribuţie pe care Ministerul Muncii o are potrivit art. 221 alin. (3) din Legea nr.62/2011, este aceea de a tine evidenta hotărârilor judecătoreşti prin care se constata îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate, neavând abilitarea sa emită adrese de interpretare a hotărârilor judecătoreşti, in sensul celei depuse la dosar, de care prima instanţa de judecata s-a prevalat fara rezerve, in motivarea sentinţei pronunţate.

Doar cu titlu exemplificativ, se arată ca defectuozitatea modului de interpretare dat legii de către Minister, prin adresa referita, rezulta chiar din conţinutul sau. Se menţionează astfel ca …. are reprezentativitate pana in data de …... Or, prin raportare la Decizia nr…… invocata prin adresa, este simplu de observat ca, chiar daca ar fi sa îmbrățișam teza …. in sensul ca Decizia nr….. ar avea caracter constitutiv, data de …. corespunde încheierii unui interval de 4 ani calculat cu începere din data de …., data la care Decizia nr…. a fost de fapt legalizata de către … (moment care știm ca nu poate avea nicio relevanta juridica in a determina masuri si efecte pe care doar o instanţa de judecata le poate stabili, in mod coroborat cu prevederile legale ce stabilesc întinderea consecinţelor juridice generate de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti).

Prin urmare, este total greşita concluzia primei instanţe de judecata in sensul ca prin Decizia nr…. s-ar fi produs o prorogare a intervalului pentru care a fost recunoscuta reprezentativitatea, in realitatea juridica aceasta reprezentativitate fiind mărginită in timp la data de ….

Sub un al doilea aspect, Tribunalul urmează oricum sa constate faptul ca sentinţa atacata este nemotivata din perspectiva argumentaţiei ce a determinat instanţa de fond sa considere ca Decizia nr. …. a Curţii de Apel Bucureşti are ca efect prelungirea reprezentativității cu inca 4 ani începând de la momentul pronunţării ei.

Astfel, instanţa de fond nu a făcut decât sa preia textual argumentele reclamantei, fara a ne expune propriile raţionamente si fara a menţiona propriile argumente, cu arătarea cel puţin a motivelor pentru care a ajuns la convingerea ca verificarea îndeplinirii condiţiilor reprezentativității determina in mod automat prelungirea valabilităţii acesteia, fara a face distincţie intre cele doua ipoteze legale, generatoare de consecinţe semnificativ diferite din perspectiva întinderii acestei reprezentativități.

Or, după cum s-a stabilit in practica si argumentat in literatura de specialitate, motivarea soluţiei adoptate de instanţa trebuie sa fie pertinenta, completa, întemeiata, omogena, convingătoare si accesibila.

Acesta este de esenţa hotărârilor, reprezentând o garanţie pentru parti in sensul ca argumentele lor au fost analizate cu atenţie. Inclusiv in practica instanţei supreme s-a statuat ca inexistenta motivării sau motivarea necorespunzătoare sau lacunara in raport cu situaţia de fapt dedusa judecaţii echivalează, practic, cu inexistenta motivării insasi, consecinţa fiind casarea hotărârii atacate.

Asa cum s-a arătat anterior, verificarea de către Curtea de Apel a îndeplinirii in continuare a condiţiilor de reprezentativitate era fireasca in contextul in care aceasta era chemata sa constate daca …. este in continuare un organ reprezentativ, inclusiv prin raportare la modificările aduse legislaţiei. Din acest motiv, simpla verificare nu putea fi considerata per se o cauza de prelungire a reprezentativității - atâta vreme cat prin Legea nr.62/2011 au fost introduse distincţii sub aspectul întinderii reprezentativității - iar in cazul in care considera astfel, instanţa de fond trebuia sa motiveze soluţia adoptata.

In plus, astfel cum s-a reţinut si in doctrina, „considerentele hotărârii judecătoreşti conţin (...) motivele de fapt si de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care au fost Maturate cererile pârtilor''. La fel s-a apreciat si in jurisprudența, reținându-se ca „hotărârea judecătoreasca trebuie sa cuprindă motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanţei, precum si cele pentru care au fost Maturate cererile pârtilor, iar nerespectarea acestora face ca hotărârea sa fie nelegala si sa fie desfiinţată" .

Prima instanţa de judecata era datoare sa realizeze o evaluare temeinica, fundamentata si convingătoare sub aspectul considerentelor, a întinderii in timp a reprezentativității dobândite de … prin Sentinţa nr. …, modul in care acest interval a fost influenţat de apariţia Legii nr.62/2011 si efectele produse de Decizia nr….., urmând a fi avuta in vedere in cauza incidenţa art.223. Or, motivarea succinta si părtinitoare a primei instanţe de judecata este indiciul cel mai evident al evitării unui asemenea demers, in condiţiile ralierii integrale la opinia reclamantei si a împrumutării in totalitate a argumentelor invocate de aceasta in cuprinsul cererii de chemare in judecata.

 Obligaţia instanţei de a-si motiva hotărârea adoptata are in vedere stabilirea in considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expuse in detaliu, încadrarea in drept, examinarea argumentelor pârtilor si punctul de vedere al instanţei fata de fiecare argument relevant si, nu in ultimul rând, raţionamentul logic-juridic clar explicitat si întemeiat pe considerente de drept. (…..)

Or, in speţa de fata, motivarea instanţei de fond nu răspunde acestor exigente, deoarece nu examinează efectiv apărările si susţinerile subscrisei, reţinând in termeni generali si fara argumente dezlegarea in drept statuata in cauza. Cu alte cuvinte, concluzia instanţei nu este precedată de o examinare a chestiunilor de fapt si de drept susţinute prin punctul nostru de vedere, care vizau faptul ca efectul Deciziei nr. …. este acela de a menţine valabilitatea reprezentativității sectoriale obţinute in baza legii vechi, pana la expirarea duratei de valabilitate a respectivei reprezentativităţi.

Cu privire la pretinsa nelegalitate a convocării Consiliului de Administraţie al ….:

…. a argumentat că  şedinţa respectivă nu ar fi fost convocată de preşedintele …..

Contrar celor reţinute de către prima instanţa de judecata, un astfel de argument este lipsit de orice fundament si nu poate fi primit, din simplul motiv ca nu exista nicio prevedere - legala sau statutara - care sa susţină o astfel de procedura de convocare a …. al …. a fost convocata de către dl. …., membru … si Preşedinte …, pentru data de …, prin Adresa nr…..

Nu poate fi invocata ideea vreunei uzanţe in ceea ce priveşte convocarea CA, in sensul ca pentru convocarea … au fost avute in vedere si aplicate dispoziţiile de la convocarea Adunării Generale. Dimpotrivă, potrivit art. 16.7 din Statutul …., „consiliul de administraţie se întruneşte o data pe luna sau de cate ori este nevoie", iar din conţinutul hotărârilor … depuse rezulta si uzanţa ca data şedinţelor …. ulterioare era stabilita chiar de către …, in şedinţa anterioara.

După cum se poate observa, singura prevedere statutara cu privire la convocarea … al ….. priveşte regularitatea cu care acest organ executiv se întrunește. Din textul anterior citat reiese ca o astfel de întrunire se efectuează lunar sau ori de cate ori se considera necesar, fara ca o astfel de prerogativa sa fie atribuita in competenta exclusiva a unei persoane, cu atat mai puţin al preşedintelui …. - membru … desemnat de către …, care in situaţia data era evident in conflict de interese in condiţiile in care interesele … erau in sensul contrar convocării …. Astfel ca, in lipsa unei prevederi exprese, oricare dintre membrii …., poate convoca … ori de cate ori apreciază ca este necesar. Iar, din perspectiva interesului .., convocarea … in data de … era imperios necesara.

Cat priveşte aprecierea in sensul ca membrii desemnaţi de … nu au fost lăsați sa participe la adoptarea Hotărârii nr. …, menţionam faptul ca aceştia au fost invitaţi si au participat la şedinţa … Aceştia insa nu mai aveau drept de vot, nemaiavând calitatea de membrii CA, calitate pierduta in consecinţa lipsei reprezentativității …..

Cu privire la legalitatea Hotărârii …. din perspectiva respectării condiţiilor de cvorum la adoptarea sa:

In ceea ce priveşte întrunirea condiţiilor de cvorum, contrar celor reţinute prin sentinţa apelata, apreciem ca acestea au fost respectate in totalitate. Potrivit art.16.7 din Statut: „pentru valabilitatea deliberărilor Consiliului de Administraţie este necesara prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul total de membri."

Dupa cum rezulta din chiar cuprinsul Hotărârii nr. …. aceasta a fost adoptata de către toti cei 8 membri ai Consiliului de Administraţie, desemnaţi de organizaţiile patronale si sindicale ce si-au dovedit reprezentativitatea.

Având in vedere prevederile art.16 din Statutul … si art.8 din Legea nr. 215/1997, potrivit cărora doar organizaţiile patronale sau sindicale reprezentative pot propune membrii in cadrul …, precum si faptul ca la momentul tinerii şedinţei …. din data de …. doar  …. erau organizaţiile care făcuseră dovada reprezentativității lor si prezentaseră membrii desemnaţi in .., solicita să se înlăture susţinerile .. sub acest aspect ca nefiind Întemeiate.

Iar prin raportarea stricta la aprecierile primei instanţe de judecata in sensul ca in contextul constatării reprezentativității …. coroborat cu lipsa reprezentaţilor acestora la …, nu ar fi fost întrunit cvorumul legal, se cuvin următoarele precizări:

În condiţiile in care este indubitabil faptul ca …deţinea reprezentativitatea in acel moment, este clar ca … avea vocaţia categorica de a-si desemna membrii in …. Deci, dintre cele patru poziţii de reprezentanţi in …, de care beneficiau asociaţiile patronale, in condiţiile in care doar … deţinea reprezentativitate, chiar acceptând existenta reprezentativității si cat priveşte .., este evident ca …, in baza unui eventual acord cu … si-ar fi desemnat cel puţin un reprezentant in …. Or, condiţiile de cvorum impunea prezenta a jumătate + unu dintre membrii …. Astfel ca, întrucât au fost prezenţi toti cei opt membrii ai …, chiar si negând eventuala valabilitate a prezentei a patru dintre reprezentaţii …, in contextul in care cel puţin unul dintre locurile din … ar fi aparţinut oricum …, este evident ca nu putem considera decât ca inclusiv condiţiile de cvorum au fost îndeplinite la şedinţa din ….

Prevalându-ne de regula de drept care impune interpretarea legii in sensul in care poate produce efecte, este evident ca pentru a putea da plenitudine prevederilor sale, in condiţiile in care … avea reprezentativitate dobândita in condiţii legale, prin efectul legii, de drept, aceasta a dobândit si vocaţia de a-si desemna reprezentanţi in …. Simplul refuz, abuziv si constant, al … de a încheia un acord in acest sens cu …, nu ar putea constitui in nicio împrejurare premisa confirmării acestui abuz de drept prin negarea valabilităţii prezentei tuturor reprezentanţilor …... Cu alte cuvinte, invocarea propriei turpitudini nu poate fi generatoare de drepturi si/sau beneficii procesuale si/sau materiale.

Cu privire la soluţia de anulare a tuturor hotărârilor …. adoptate ulterior:

Sub un prim aspect, solicită a se constata ca nici aceasta decizie a instanţei de fond nu este motivata. Tribunalul este rugat sa constate ca instanţa nu arata care este raţionamentul logic-juridic care a condus la formarea convingerii ca si aceste hotărâri trebuie anulate, limitându-se la a menţiona ca „in baza principiului resolute iure dantis, resolvitur ius accipientis, prevăzut de art. 1254 alin. 2 C. civ., va dispune anularea tuturor hotărârilor Consiliului de Administraţie …., constituit prin Hotărârea nr. …., adoptate începând cu …".

In mod evident, din enunţarea principiului nu rezulta de ce anularea Hotărârii nr. … ar trebui sa determine si anularea tuturor hotărârilor Consiliului de Administraţie al …. adoptate începând cu ...

Sub un al doilea aspect, considerând ca, probabil, instanţa a avut in vedere, la adoptarea deciziei de a anula si hotărârile ulterioare Hotărârii nr…., faptul ca ele au fost adoptate de un Consiliu de Administraţie pe care 1-a considerat nelegal constituit, va rugam sa observaţi ca, având in vedere motivele anterior expuse, Consiliul de Administraţie a fost legal constituit. Ca urmare, toate hotărârile pe care acesta le-a adoptat sunt legale din perspectiva constituirii legale a organului care le-a adoptat.

Cu alte cuvinte, daca raţiunea ce a stat la baza adoptării hotărârilor ulterioare datei de …. a fost constituirea nelegala a Consiliului de Administraţie care le-a adoptat, Tribunalul va retine ca, in condiţiile in care am dovedit ca acesta a fost legal constituit, motivul anularii lor dispare, prin urmare urmează a constata ca respectivele hotărâri sunt legale si a desfiinţa sentinţa prin care acestea au fost anulate.

Desigur, raţionamentul anterior expus porneşte de la presupunerea subscrisei asupra motivului ce a stat la baza adoptării de către instanţa de fond a deciziei anularii, insa, cum hotărârea nu este absolut deloc motivata sub acest aspect, ne rezervam dreptul de a ne completa argumentaţia in cazul in care alte posibile motive de nulitate se vor desprinde din administrarea probelor in cursul judecării apelului.

Sub un al treilea aspect, Tribunalul urmează sa observe ca instanţa de fond si-a întemeiat decizia de a anula hotărârile emise dupa data de … pe teza principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal, susținându-se astfel ca s-ar impune anularea acestora ca urmare a anularii … din ….

Contrar celor susţinute de către prima instanţa, astfel cum urmează sa se observe că acest pretins motiv de nulitate al hotărârilor ulterioare datei de … este neîntemeiat, întrucât cerinţa premisa a aplicării principiului anularii actului subsecvent este aceea a existentei unei subsidiarităţii  intre actul juridic principal si cel adoptat ulterior.

Apelanta apreciază că „actul subsecvent" nu poate fi determinat exclusiv printr-un criteriu cronologic, considerându-se subsecvent orice act ulterior celui anulat, astfel cum acreditează prima instanţa de judecata.

Cerinţa esenţiala a caracterului subsecvent al actului, nu este îndeplinita in prezenta cauza deoarece hotărârile adoptate ulterior datei de … nu reprezintă acte juridice subsecvente, accesorii sau dependente de Hotărârea nr. …, neexistând nicio legătura de interdependenta sau de cauzalitate intre aceste hotărâri. Oricum o astfel de interdependenta nu a fost probata si justificata in acest dosar.

Hotărârile adoptate de Consiliul de Administraţie ulterior datei de …. îndeplinesc toate condiţiile de validitate prevăzute de lege. Exclusiva împrejurare constând in faptul ca au fost adoptate de un consiliu de administraţie ce ulterior a fost invalidat, nu este de natura in sine de a conferi caracter subsidiar actelor semnate si/sau adoptate de către acesta.

Solicită a se avea în vedere jurisprudența instanţelor de judecata, inclusiv a Instanţei Supreme, in materia aplicării principiului anularii actelor subsecvente, ca efect al anularii actului principal, este unanima in a recunoaşte si păstra valabilitatea actelor juridice având o existenta de sine stătătoare, dând prevalenta principiului păstrării si salvării efectelor actelor juridice, respectiv al asigurării stabilităţii circuitului juridic civil.

In acest sens, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a decis ca „Actul de cesiune încheiat ca urmare a unei hotărâri a Adunării Generale a Asociaţilor anulata pentru vicii deforma, act cu titlu oneros cu o configuraţie independenta de sine stătătoare, care si-a produs efectele de la data consimţirii lui prin reprezentanţii legali ai celor doua societăţi contractante, isi va păstra valabilitatea, efectele nulităţii hotărârii AGA neretroactivand" (Decizia nr. …, înalta Curte de Casaţie si Justiţie).

Apelanta apreciază ca cele reţinute de către instanţa suprema in jurisprudența menţionata, sunt aplicabile mutatis mutandis si in prezenta cauza unde, astfel cum se poate observa, hotărârile adoptate de Consiliul de Administraţie dupa data de … reprezintă acte juridice distincte si independente fata de Hotărârea nr. …., având o existenta de sine stătătoare.

Într-o cauza similara, in care instanţa a fost investita cu cererea de anulare a unei Hotărâri … convocata de administratorii numiţi printr-o … ulterior anulata, in prima instanţa s-a decis dupa cum urmează:

In plus, pentru aprecierea legalităţii … trebuie sa se tina seama de principiul tempus regit actum si de faptul ca, la data respectiva, hotărârea … nu fusese desfiinţată. Anticiparea schimbării situaţiei de fapt in funcţie de rămânerea irevocabila a sentinţei este defavorabila securităţii circuitului civil" (Tribunalul …, pag. 3).

Curtea de Apel Piteşti, investita cu soluţionarea apelului, a menţinut soluţia primei instanţe .

Situaţia este însa identica si in cazul hotărârilor adoptate de consiliul de administraţie, mecanismul juridic, ca si raţiunea menţinerii hotărârilor adoptate ulterior celei prin care au fost numit un nou consiliu de administraţie, rămânând aceleaşi.

În drept: art. 466 şi urm. Cod pr. civ.

Probe: înscrisuri, interogatoriul …..

Prin apelul declarat de .. împotriva încheierii din … (f. 175 şi urm.) şi sentinţei civile, se solicită admiterea excepţiei lipsei de interes şi schimbarea în tot a sentinţei de primă instanţă şi respingerea acţiunii în principal ca lipsită de interes, iar în subsidiar, ca nefondată. Cheltuieli de judecată pe cale separată. (f. 28 şi urm.)

Cu referire la apelul declarat împotriva încheierii din … prin care s-a respins excepţia lipsei de interes, se arată că hotărârea primei instanţe este nemotivată şi că soluţia dată excepţiei este netemeinică.

Lipsa de interes apreciata de apelantă si de …… la momentul formulării acţiunii:

Intimata-reclamanta nu are un folos actual, practic si imediat in măsura sa justifice acţiunea de fata.

Nu a fost indicat de intimata-reclamanta un folos (actual, practic si imediat) in măsura sa probeze o vătămare in lipsa exercitării acţiunii de fata, conform dispoziţiilor art. 32, 33, 40 C.pr.civ., astfel ca nu se justifica soluţia de respingere in prima instanţa a exceptai lipsei de interes.

In urma Hotărârii nr. ….a Consiliului de Administraţie al  …si in perioada in care nu face parte din acest …, intimatei-reclamante …. nu ii este afectata calitatea de membru …. si in considerarea acestei calităţi, membrii sai beneficiază in continuare si in acelaşi mod cu toti ceilalţi membri de indemnizaţia / sprijinul pe care il poate acorda ….

Nu sunt consecinţe fata de aceştia sau de … generate de modificarea componentei …, astfel ca nu se justifica un interes in promovarea acţiunii de fata, cu atat mai puţin unul in acord cu scopul Legii nr. 215/1997 privind activitatea paratei ..:

Scopul … si modalitatea de îndeplinire a acestuia fata de toti membrii asa cum s-a stabilit prin Legea nr. 215/1997 si Statut, arata ca nu poate exista un astfel de folos; potrivit art. 12, art. 13 si art. 171 din Legea nr. 215/1997 si potrivit Statutului, fondurile de protecţie sociala administrate de …. au o destinaţie unica, iar accesul la acestea se realizează pentru toți membrii …, ne discriminatoriu si transparent, predictibil.

Mai mult decât atât, prin Hotărârea nr. …a luat o măsura reversibila: oricând, odată cu clarificarea reprezentativității …., aceasta va putea sa revină in componenta Consiliului de Administraţie al ….

Interesul general ocrotit de legiuitor prin înființarea … si prin instituirea sistemului bipartit, indiferent cine ar reprezenta părţile (patronala si sindicala) si indiferent de cuantumul cotizaţiilor membrilor …., potrivit art 3, art. 12 si art. 13 din Legea nr. 2f5/1997 priveşte fara diferenţieri salariaţii din sectorul de construcţii si din cel de producere a materialelor de construcţii, prin acordarea de indemnizaţii de protecţie sociala in perioada noiembrie - martie, cand timpul nefavorabil împiedica desfăşurarea activităţii in construcţii generând repercusiuni asupra tuturor participanţilor din sector.

In acţiunea de fata nu pot fi confundate interesele personale ale membrilor …. in …., cu interesele … ca membru …, care trebuie analizate, doar prin raportare la beneficiile entităţii … atrase in contextul cadrului legal al …., respectiv al Legii nr. 215/1997.

Drept urmare, Hotărârea nr. …. contestata de intimata-reclamanta, fiind adoptata de entităţi cu reprezentativitate in acord cu scopul Legii nr. 215/1997 si cu respectarea prevederilor Statutului, este legala si serveşte interesului … in calitatea sa de membru …..

Dar cel mai important, hotărârea nr. ….. contestata de intimata, nu infirma calitatea ….de membru al …, astfel încât sa poată susţine cu temei o posibila vătămare a intereselor membrilor săi in contextul …..

Lipsa menţinerii interesului pe tot parcursul soluţionării litigiului:

Interesul actual, direct şi legitim cerut de legiuitor pentru formularea unei acţiuni potrivit dispoziţiilor coroborate ale art. 32, art. 33 si art. 40 din C.pr.civ., trebuie să se menţină pe tot parcursul procesului, respectiv să se urmărească afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege şi potrivit scopului economic şi social pentru care a fost cunoscut, drept (interes) in a cărui lipsa reclamantul ar suferi.

Un interes care a trecut, a fost depăşit, nu poate fi luat în considerare.

Această  cerinţă trebuie să  fie dovedită ori de câte ori pe  parcursul procesului oricare dintre participanţii la judecată apelează la una sau alta din formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii.

Interesul este actual în sensul că dacă cel interesat nu ar recurge la acţiune în momentul respectiv, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu.

Drept urmare, in cauza de fata, intimatei - reclamante … i-a expirat pretinsa reprezentativitate reclamata in cauza de fata ca valabila la data de … (data hotărârii a cărei anulare o cere).

Daca ar fi sa urmam teoria acesteia, cum ca reprezentativitatea i-a fost acordata pe o noua perioada de 4 ani prin hotărârea civila a Curţii de Apel Bucureşti nr. .., rezulta ca termenul/reprezentativitatea a expirat la data de ... Pana la data prezentei reclamanta …. nu are înregistrata cerere pentru o noua reprezentativitate pe rolul instanţei, nu a făcut către …. dovada reprezentativității.

Pentru aceste argumente legale statuate de dispoziţiile art. 32, art. 33 si art. 40 din C.prciv., se impune respingerea acţiunii ca lipsita de interes.

Fata de aspectul reprezentativității valabile a reclamantei …. la data de … (data hotărârii … contestate in cauza de fata), ce sta la baza soluţiei primei instanţe:

(i) In esenţa, din analiza considerentelor primei instanţe pe problema reprezentativității, se constata ca aceasta a pronunţat o soluţie întemeindu-se pe unele fragmente din Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti nr. …, însa privite izolat, extrase din contextul integral al respectivei hotărâri si al dispoziţiilor Legii nr. 62/2011 privind dialogul social.

In susţinerea soluţiei, prima instanţa nu analizează vreun text de lege dintre cele invocate de subscrisa si părţile parate/interveniente, nu isi fundamentează aprecierea pe o dispoziţie legala si motive concrete, ci pe simple afirmaţii: „instanţa nu poate achiesa acestei opinii„instanţa retine ca reclamanta îndeplinea condiţiile de reprezentativitate... in acest sens este si opinia Ministerului..." etc.

Soluţia data prin decizia apelata nu rezulta din probele administrate, nu se sprijină pe aprecieri directe si fundamentate, astfel ca motivarea formala a deciziei demonstrează ca lipseşte cercetarea efectiva2 asupra acestei chestiuni a reprezentativității.

Aceasta apreciere eronata a primei instanţe, privitoare la reprezentativitatea valabila a ARACO este preluata si se regăseşte in sentinţa civila nr. … pronunţata de Judecătoria Sector …. in dosarul nr. … privind suspendarea efectelor hotărârii … nr. …., sentinţa care insa a fost contrazisa si demontata de instanţa de control Tribunalul Bucureşti prin Decizia definitiva nr. …. pronunţata in acelaşi dosar de suspendare. Tribunalul Bucureşti - instanţa de control autorizata legal sa efectueze o analiza sumara asupra unei chestiuni esenţiale de fond, a concluzionat motivat ca Decizia CAB nr. … din martie … nu constata o reprezentativitate noua pe un alt termen de 4 ani de la aceasta din urma data, astfel ca .. nu poate pretinde drepturi in acest sens:

„...date fiind efectele pe care le produce aceasta hotărâre judecătoreasca, neputându-se interpreta in sensul ca, de la data pronunţării acestei decizii începe sa curgă un nou termen de 4 ani sub imperiul Legii nr. 62/2011 a dialogului social (care abroga Legea nr. 136/1996). Astfel, chiar considerentele deciziei evocate in sentinţa apelata in cauza, fundamentează o concluzie contrara celor susţinute de reclamanta, Curtea de Apel examinând problema reprezentativității … conferita de sentinţa civila nr. …, din perspectiva aplicării in timp a dispoziţiilor art. 223 din legea dialogului social nr. 62/2011 conform cărora reprezentativitatea organizaţiilor patronale si sindicale constatata pana la data intrării in vigoare a prezentei legi produce efecte dupa data intrării in vigoare a acesteia numai in condiţiile in care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de lege.

Altfel spus, la data de …, Curtea de Apel retine fara echivoc faptul ca sentinţa prin care s-a constatat reprezentativitatea la nivel de ramura construcţii a …., sub imperiul Legii 130/1996 s-a pronunţat la …, iar termenul de 4 ani urmează a se împlini la …, continuând sa producă efecte pana la împlinirea acestui termen numai daca se constata îndeplinite criteriile de reprezentativitate din noua lege, criterii pe care Tribunalul nu le examinase in prima instanţa, apreciind ca aceasta calitate  urma sa fie verificata ulterior expirării termenului de 4 ani de la constatarea intervenita in 2010, dar care sunt examinate de CAB, tocmai in virtutea celor reţinute.

Prin decizia nr. … se consolidează aşadar efectele juridice unei hotărâri anterioare de constatare a reprezentativității, limitata însa in timp, conform legii, la patru ani, considerentele deciziei pe care se sprijină dispozitivul acesteia si prin care se dezleagă practic chestiunea litigioasa privind reprezentativitatea reclamantei urmând a fi avute in vedere in cauza pendinte, in sensul ca decizia antemenţionata nu poate fi considerata ca acordând beneficiul reprezentativității pentru alti patru ani de la data pronunţării sale."

Deși intimata-reclamanta va afirma ca nu reprezintă autoritate de lucru judecat, totuşi nu poate fi absolut ignorata aprecierea fundamentata a unei instanţe ierarhice - Tribunalul Bucureşti, descrisa mai sus, care a avut la indemna toate elementele necesare aprecierii. Instanţa de fond in soluţia data in litigiul de fata, nr. …. nu a avut in vedere si nu a invocat alte elemente, suplimentare, care sa contrazică punctul de vedere al Tribunalului Bucureşti. Doar intr-o asemenea situaţie, am putea primi o părere contrara a Judecătoriei.

Prin sentinţa apelata, prima instanţa a interpretat greşit dispoziţiile art. 223 din Legea nr. 62/2011 si conţinutul Deciziei nr. ….. a Curţii de Apel Bucureşti, apreciind ca efectele acesteia din urma se produc pentru viitor pe o perioada de 4 ani începând de la data de … si astfel ca .. avea dreptul de a desemna membri in CA in anul 2016 in conformitate cu art. 8 din Legea nr. 215/1997 si art. 16 din Statutul …..

Aceasta din urma hotărâre insa, nr. …. a Curţii de Apel Bucureşti, nu constata reprezentativitatea necesara pentru perioada …, ci recunoaşte efectele Sentinţei civile nr. …. prin verificarea criteriilor impuse de Legea nr. 62/2011, conform celor stabilite de art. 223 coroborat cu art. 221 si raportat la art. 72 din Legea nr. 62/2011, care a intervenit la scurt timp dupa sentinţa din 2010 sus menţionata.

Menţiunile regăsite in tot conţinutul Deciziei nr. ….: "Apelanta arata ca prezenta acţiune are ca scop verificarea îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate verificare care se constata prin hotărâre, potrivit art. 223 din Legea nr. 62/2011. Printr-un al doilea motiv s-a susţinut ca sentinţa apelata a fost data cu încălcarea si aplicarea greşita a dispoziţiilor art. 72 alin. 2, art. 221 alin. 1 si art. 223 din Legea nr. 62/2011. In dezvoltarea motivului s-a arătat ca textul art. 223 din Legea nr. 62/2011 obliga organizaţia patronala sa-si verifice criteriile de reprezentativitate, avându-se in vedere adoptarea Legii nr. 62/2011..." .

"Art. 223 din Legea nr. 62/2011 arata ca reprezentativitatea este recunoscuta de noua lege numai daca sunt întrunite criteriile de reprezentativitate din noua lege. Rezulta din acest text ca reprezentativitatea recunoscuta prin sentinţa civila nr. …. produce efecte numai daca întrunește criteriile de reprezentativitate din noua lege. Or, pentru aceasta se impune sa se verifice daca  sunt întrunite noile condiţii de reprezentativitate prin hotărâre judecătoreasca, potrivit art. 221 din Legea nr. 62/2011."

"Astfel, sentinţa la care face referire instanţa de fond a fost pronunţata la …. iar termenul de 4 ani urmează a se împlini la …, pana la împlinirea termenului sentinţei civile nr. … continuând sa producă efecte pana la împlinirea termenului de 4 ani, desigur cu condiţia îndeplinirii noilor criterii".

"Reţinând obligaţia …. de a supune instanţei verificarea existentei criteriilor de reprezentativitate prevăzute de noua lege nr. 62/2011..."

Dispoziţiile Legii nr. 62/2011, care prin art. 223 stabileşte cu claritate care este situaţia entităţilor cu reprezentativitate constata înainte de intrarea in vigoare a acestei noi legi, aflate in desfăşurarea perioadei de 4 ani de valabilitate aferenta.

In interpretarea textului de lege, logico-juridic si sistematic, observând înțelesul cuvintelor, scopul normei care se refera expres la o categorie de entităţi din care făcea parte si intimata-reclamanta, precum si succesiunea prevederilor in actul normativ, rezulta ca o reprezentativitate deja "constatata" nu putea "produce efecte" decât in continuare, pana la expirarea termenului pentru care a fost iniţial recunoscuta: „Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege."

Data fiind si analiza regăsita in Decizia …. a Curţii de Apel potrivit pasajelor redate mai sus, se observa ca o alta interpretare ar goli de conţinut noţiunile implicate si ar lipsi de utilitate distincţia reglementata de legiuitor prin art. 223 din cadrul Legii nr. 62/2011.

Faptul ca aplicarea art. 223 se realizează in mod necesar cu ajutorul art. 72 regăsit in cererea reclamantei, care enumera condiţiile ce trebuie verificate (necesar a fi întrunite si in cazul organizaţiilor care procedează pentru prima data la obţinerea/constatarea reprezentativității) si cu ajutorul art. 221 care da in competenta instanţei ambele feluri de demersuri (constatare iniţiala pentru o perioada întreaga de 4 ani sau confirmare a continuării producerii efectelor reprezentativității pentru organizaţiile deja aflate in derularea termenului de 4 ani potrivit legii vechi), nu schimba situaţia intimatei-reclamante si modul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 62/2011. Art. 72 din lege, pretins de intimate-reclamanta ca temei al Deciziei civile nr. …, nu este in măsura sa demonstreze reprezentativitatea acesteia pentru perioada …. Textul art. 72 nu poate fi privit izolat ori scos din contextul actului normativ si al situaţiei in care se găsea reclamanta.

Nu sunt argumente juridice care sa lipsească de efecte Sentinţa privind reprezentativitatea obţinută de … in iulie … si sa reducă termenul de 4 ani, cu atat mai mult cu cat Curtea de Apel a concluzionat in Decizia nr. …. ca îndeplinește criteriile asa cum se regăsesc in legea nou introdusa nr. 62/2011.

Cererea … de verificare a reprezentativității a fost promovata la …, cu mult înainte de împlinirea termenului de 4 ani si, din moment ce nu s-a impus verificarea reprezentativității ca urmare a vreunei contestări a acestui statut de "reprezentativ", rezulta ca nu se justifica un interes in "scurtarea" perioadei de reprezentativitate de care beneficia deja …, demersul din ….fiind cu evidenta, asa cum retine instanţa in Decizia nr. …, consecinţa obligaţiei generate de art. 223 prevăzute in Titlul - dispoziţii tranzitorii si finale din Legea nr. 62/2011.

Adresa sumara a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice nr. …, prin care se emit aprecieri privind reprezentativitatea ce face obiectul Deciziei nr. …, pe langa faptul ca excede atribuţiilor cu care acesta este abilitat (de a tine evidenta  deciziilor instanţelor, nefiind in măsura sa consacre efecte juridice in plus fata de o hotărâre judecătoreasca), conţine si erori: reprezentativitatea ar fi valabila începând cu martie …si pana la …, insa intervalul este corespunzător in realitate termenului de 4 ani de la data legalizării deciziei, iar nu de la data pronunţării instanţei asa cum este corect si legal; se "pronunţa" pentru ramura construcții-montaj reglementata de vechea lege a dialogului social, iar nu pentru sectorul construcţii civile si industriale corespunzător noilor dispoziţii ale Legii nr. 62/2011.

Natura Adresei Ministerului este de "punct de vedere" nefundamentat si formulat cu depăşirea competentelor.

Este de reţinut ca, pana la adoptarea Hotărârii … criticate de intimata, desi i s-a cerut in mai multe rânduri si a avut la dispoziţie suficient timp, .. nu a clarificat aspectul reprezentativității si nu a contrazis concluziile partenerilor sociali formate in sensul celor de mai sus, refuzând nejustificat, cu vădita rea credinţa, sa aducă orice alt înscris care sa demonstreze, chiar si intr-o oarecare măsura, contrariul. Abia ulterior Hotărârii nr. …, respectiv in … a solicitat, iar o zi mai târziu -… a obţinut de la Ministerul …. adresa sumara si eronata nr. ….

Nu a arătat preocupare ori intenţia de a întreprinde vreun demers pentru a lamuri situaţia ori pentru a amâna luarea unei astfel de hotărâri (nr. …) de către …, astfel ca … a cerut opinii de specialitate privind Decizia nr. … si reprezentativitatea … (cele doua memorandumuri ale caselor de avocatura precizate la pct. 1.1.3. de mai sus), iar in urma acestora, prin adoptarea Hotărârii nr. … criticate, si-a îndeplinit obligaţia de a se asigura de legalitatea Consiliului de Administraţie prin menţinerea in aceasta structura a organizaţiilor cu reprezentativitate dovedita indubitabil si valabila, …, pentru a nu afecta legalitatea activităţii Casei si destinatarii Legii nr. 215 / 1997.

Cele doua memorandumuri au fost anexate cererii de chemare in judecata de către reclamanta (…), care demonstrează in plus, in mod detaliat si susţinut legal, lipsa reprezentativității …., raportat la cele ce se desprind din Decizia … si din Legea nr. 62/2011.

De asemenea, trebuie subliniat ca nu este o situaţie noua si cu atât mai puţin nelegal felul in care s-a procedat la reconfigurarea componentei …., dovada stand si precedentul in activitatea …, respectiv cel din anul … când, potrivit Hotărârilor nr. …., nr. …, pentru membrii …, partenerii sociali au constatat si au luat act prin şedinţa … de lipsa reprezentativității si de nevoia de înlocuire a acestora.

Solicită a se observa ca, la acel moment (.. la care a luat parte, 1-a gestionat si a votat "pentru" si reprezentantul …, in aceeaşi calitate de preşedinte al …, s-a procedat la fel ca in cazul Hotărârii nr. …: s-a luat act de situaţie de către partenerii sociali si s-a votat pentru înlocuirea acestora, fara sa solicite ca instanţa "sa constate nereprezentativitatea" așa cum sugerează in acţiunea sa intimate-reclamanta …..

Acum când intimata-reclamanta … se afla in aceeaşi situaţie, nu se poate adopta o alta atitudine, nu se pot nega dispoziţiile specifice si procedurile .., mai mult decât atat, nu se poate ignora faptul ca obligaţia comuna a reclamantei, a celorlalţi parteneri sociali si in final a ..este de a lua toate masurile necesare pentru ca … sa funcţioneze legal, printr-un … la randu-i legal, pentru a nu afecta legalitatea programului acordat de … si scopul pentru care a fost înființata.

Fata de aspectul încălcării art. 8 din Legea nr. 215/1997 si art. 16 din Statutul …., apreciat in mod greşit de prima instanţa in cauza de fata:

În condiţiile in care … nu si-a dovedit reprezentativitatea valabila la momentul adoptării hotărârii nr. … a fost singurul partener social patronal cu statut reprezentativ probat si necontestat, se constata ca nu era permisa legal încheierea unui acord conform art. 16 din Statut, … nu putea proceda la desemnarea de membri in …, votul sau nu putea produce efecte in măsura sa fundamenteze valabil decizia privind ….

Drept urmare, decizia nr. … a fost adoptata in condiţii legale de cvorum de către toti membrii desemnaţi de organizaţiile patronale si sindicale reprezentative si care puteau forma valabil ….

Prevederile art. 8 din Legea nr. 215/1997 si art. 16 din Statutul …., nu au eficienta in situaţia de fata, nu se putea uza de art. 16.1.2 din Statut, întrucât nu erau îndeplinite condiţiile excepţiei pe care o reglementează aceasta prevedere si de la care nu se poate deroga (excepţiile fiind de stricta interpretare si aplicare):

… nu a dovedit ca deţine reprezentativitate ca organizaţie patronala (Decizia … nu este concludenta, nu a depus documente in plus care sa se refere la perioada …, nu a venit cu propuneri in acest sens); partenerii sociali au luat act si au dispus fata de aceasta situaţie asa cum au procedat si in alte asemenea cazuri cu care s-a confruntat … de-a lungul timpului (situaţia hotărârilor din .. mai sus exemplificata, probata cu înscrisuri in cauza), astfel ca art. 8 din Legea nr. 215/1997 si art. 16 din Statutul … nu au fost încălcate la adoptarea Hotărârii nr. … si nu pot conduce la anularea actului. … a fost singura organizaţie patronala cu statut dovedit conform celor impuse de Legea nr. 215/1997.

In acest context, nu poate fi primita opinia ca motiv de nelegalitate susţinerea potrivit căreia "in lipsa acestui acord nu era posibila formarea unui nou Consiliu de Administraţie, prevederile art. 16.1.2 stabilind in mod clar .. va funcţiona cu membrii Consiliului desemnaţi anterior, de unde rezulta ca nu a fost îndeplinit cvorumul stabilit de art. 16.7 din Statut" (penultima pagina din hotărârea apelata).

Fata de aspectul persoanei care a convocat şedinţa .. aferenta Hotărârii .. nr. … a cărei anulare o cere intimata - reclamanta ..:

Cu referire la convocarea ..:

In mod greşit afirma prima instanţa ca, nu s-a realizat convocarea .. in acord cu Legea nr. 215/ 1997 si Statutul ..: nu exista o dispoziţie in Statut sau in Legea nr.215/1997 care sa ii acorde Preşedintelui dreptul exclusiv de convocare a .. sau care sa interzică unui membru interesat convocarea ...

Analogia cu modul de convocare a celeilalte structuri a …. - Adunarea Generala, nu este relevanta: acolo unde legiuitorul a dorit sa stabilească imperativ un lucru, cum este cazul Adunării generale, a facut-o; insa, in ceea ce priveşte modul de convocare a …., devine aplicabil principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus - unde legea nu distinge nici noua nu ne este permis.

Art. 16.7 (primul alineat) din Statutul …., respectiv singura dispoziţie care se refera la întrunirea …, permite ca aceasta sa se efectueze "ori de cate ori este nevoie", fara a impune alte criterii, fara a restrânge aceasta posibilitate prin nominalizarea unei singure persoane si lăsarea la latitudinea acesteia a iniţierii convocării/a acordării permisiunii de a se tine şedinţa.

Apelanta arată că nu ne găsim in situaţia unor hotărâri de …. nelegale care sa necesite a fi anulate, deoarece au fost votate de parteneri sociali cu statut legal si dovedit care respecta sistemul bipartit impus de legiuitor …..

Fata de soluţia de anulare a tuturor hotărârilor Consiliului de Administraţie al … adoptate de începând cu data de ….:

Simpla invocare a principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis nu poate fundamenta cu suficienta o astfel de soluţie, fara a tine seama de consecinţele efective ale anularii Kin bloc" a unor hotărâri neindicate in concret (prin referire doar la data de …).

Prima instanţa nu identifica, nu menţionează si nu analizează vreun moment de ce hotărârile (nenumite) ar fi vătămătoare pentru interesele intimate - reclamante pentru ca si in aceasta privinţa trebuie justificat interesul anularii, iar nu doar prezumat.

Prima instanţa ignora in totalitate principii precum cel al ocrotirii bunei-credinţe a necesitaţii de a asigura securitatea şi stabilitatea operaţiunilor si reporturilor juridice civile, precum si toate apărările si aspectele invocate de subscris;] si parata …. in acest sens.

Părţile au arătat ca urmările unei astfel de desfiinţări sunt de diferite feluri si asupra unul număr incert de persoane/terţi, cum ar fi .. care isi desfăşoară activitatea pe baza unor hotărâri ale fondatoarei parata - …..

Date fiind predictibilitatea si transparenta totala in colectarea si gestionarea fondurilor …. (art. 16 din Legea nr. 215/1997), precum si regimul special al finanţărilor din fonduri publice si fonduri europene, care impun reguli speciale (oricând verificabile) de respectare stricta a destinaţiei si aci nurilor, se constata ca … nu poate adopta hotărâri nelegale si, prin urmai'!.1. …. nu poate fi prejudiciat in acest sens prin neparticiparea in …, pentru o perioada, pana îsi clarifica/obţine reprezentativitatea.

O astfel de soluţie de anulare a Hotărârii nr. 174/23.05.2016, dar mai ales de anulare a tuturor hotărârilor ulterioare adoptate pe o perioada de 2 ani (pana :u 2018), face sa prevaleze interesele unor membri ai ….-ului, cei ai …., iar nu interesul …., a cărui obligaţie si interes este de a se asigura ca funcţionează legai prin participarea unor parteneri sociali reprezentativi indubitabil (cazul subscrisei . …), conform art. 8 din Legea nr. 215/1 «97 si art. 16 din Statut.

Daca s-ar ipoteza revenirii la vechiul … asa cum a dispus prima instanţă in acest moment acest lucru nu este posibil si nu face decât sa perpetueze conflictul intre partenerii sociali:

•…. nu deţine la acest moment, .., dovada reprezentativității;

•anterior Hotărârii nr.  …. ce face obiectul cauzei, prin Hotărârea nr. … a fost revocat Preşedintele …-ului dl. …., membru desemnat  din  partea  …. Hotărârea  nr. …. produce efecte, iar completarea ..-ului si înlocuirea Preşedintelui poate avea loc doar in situaţia in care aceasta structura se întruneşte legal si funcţional.

•… membru in .., singurul partener sindical cu vocaţie legala si statutara, ca expresie a dreptului la libera asociere, potrivit celor consemnate in Hotărârea nr. …, comunicat ca nu accepta sa ia parte la …-ul nelegal in care participa …nereprezentativ (lucru reiterat si confirmat si prin Adresa nr. ….}.

Nu se va întruni in niciun caz cvorumul legal, ar lipsi in mod nelegal partenerul social ….. de posibilitatea de a beneficia de prerogativa reprezentativității obţinută in anul …., necontestata de intimata - reclamanta.

Prin apelul declarat de Federaţia Patronatelor Societăţilor din ……. se solicită schimbarea în tot a sentinţei atacate şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată. (f. 44 şi urm.)

Prin sentinţa apelată, instanţa de fond face o interpretare total eronată a Deciziei civile nr. ….. a Curţii de Apel Bucureşti şi în contradicţie totală cu scopul acesteia.

Astfel, în susţinerea soluţiei, Judecătoria Sectorului …. Bucureşti, reţine că "reclamanta îndeplinea condiţiile de reprezentativitate la momentul luării hotărârii, a cărei anulare se solicită căci din interpretarea dispoziţiilor Curţii de Apel, în sensul scopului urmărit de instanţă şi în sensul producerii de efecte ale hotărârii judecătoreşti, rezulta că instanţa de control judiciar, Curtea de Apel Bucureşti (...), la data de …., judecând cererea de reprezentativitate sindicală, alături de înscrisurile aflate de dosar a constatat cererea admisibilă şi a constatat că …. îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii montaj, iar "efectele acestei hotărâri se vor produce pentru viitor, de la momentul pronunţării sale, raportat la caracterul său definitiv, Curtea de Apel neconfirmând nicio decizie anterioară luată de altă instanţa judecătorească, ci statuând cu autoritate de lucru judecat că reclamanta are reprezentativitate sindicală la momentul …., momentul pronunţării Deciziei".

Această motivare a instanţei de fond nu poate fi reţinută ca fiind una legală şi temeinică, instanţa făcând o interpretare total eronată a Deciziei civile nr. …. a Curţii de Apel Bucureşti, atât sub aspectul temeiului juridic avut în vedere de această instanţă, cât mai ales sub aspectul întinderii dispozitivului hotărârii.

Astfel, în ceea ce priveşte Decizia civilă nr. … a Curţii de Apel Bucureşti, arătăm următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de …, sub nr. … pe rolul Tribunalului Bucureşti (Anexa 14 la cererea introductivă de instanţă din prezenta cauză), … solicită instanţei ca, în temeiul art. 72 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, să constate "îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura de construcţii - montaj. In motivarea cererii, se arată, printre altele, că "prin Sentinţa civilă nr. .. din … Tribunalul Bucureşti, Secţia a V-a Civilă a admis cererea şi a constatat că … îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivelul ramurii construcţii'.

Prin Sentinţa civilă nr. …, Tribunalul Bucureşti a respins cererea formulată de …. In motivarea soluţiei adoptate, "Tribunalul apreciază că aceasta (… — n.n.) nu dovedeşte justeţea pretenţiilor referitoare la constatarea reprezentativității sale, la nivel de ramură, construcţii montaj, Legea nr. 62f 2011 reglementând expres reprezentativitatea la nivel naţional, de sector de activitate, grup de unităţi sau unităţi. Or, reclamanta, prin sentinţa civilă nr. 30f01.07.2010 a fost, conform dispoziţiilor legii vechi aplicabile, consacrată ca reprezentativă la nivelul ramurii construcţii, aşa cum era definită de această lege", iar "Legea nr. 62/2011 recunoaşte efectele reprezentativității, dobândite anterior intrării sale în vigoare, statuând că aceasta produce efecte în continuare, cu condiţia să îndeplinească prevederile acestei legi şi mai prevede necesitatea verificării din 4 în 4 ani a îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate". Or, câtă vreme "s-a constatat deja prin hotărâre judecătorească irevocabilă, emisă în anul 2010, că (….. — c.n.) este reprezentativă la nivel de ramură construcţii, această calitate îşi produce efectele şi sub imperiul Legii nr. 62/2011, după intrarea ei în vigoare, timp de 4 ani, nefiind necesară o nouă hotărâre de constatare a acestei reprezentativități, urmând ca "această reprezentativitate să fie verificată ulterior expirării termenului de 4 ani, de la constatarea intervenită în anul 2010", deci, după data de 01.07.2014.

Împotriva Sentinţei civile nr. .. a Tribunalului Bucureşti, … a formulat apel, prin care solicită casarea cu reţinere, iar, pe fond, admiterea acţiunii. In motivarea apelului, se arată, în principal, că „acţiunea care face obiectul prezentului dosar  este întemeiată, „raportat la dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, care reglementează în mod expres că îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate prevăzute la alin. (1) se constată, prin hotărâre de către Tribunalul Municipiului Bucureşti, la cererea organizaţiei patronale, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 7" coroborate cu dispoziţiile art 223 din Legea nr. 62/2011, potrivit cu care "Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege"". Astfel, „având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 223 din Legea nr. 62/2011 reprezentativitatea …. recunoscută prin Sentinţa nr. 30/01.07.2010, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 62/2011 îşi .produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege", şi cum potrivit dispoziţiilor art. 221 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească", a fost formulată în mod întemeiat cererea care a făcut obiectul dosarului de fond, nefiind reglementată o altă modalitate de constatare a îndeplinirii criteriilor de reprezentativitate prevăzute de noua lege";

Prin Decizia civilă nr. …, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul formulat de …., a schimbat în tot sentinţa nr. … a Tribunalului Bucureşti şi, pe fond, a admis cererea şi a constatat că …. îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii-montaj. In motivarea soluţiei, instanţa de apel a reţinut că "art. 223 din Legea nr. 62/2011 arată că reprezentativitatea este recunoscută de noua lege numai dacă sunt întrunite criteriile de reprezentativitate din noua lege" (fila 3, penultimul alineat), astfel încât "reprezentativitatea recunoscută prin sentinţa civilă nr. 30/01.07.2010produce efecte numai dacă întruneşte criteriile de reprezentativitate din noua lege", iar "pentru aceasta se impune să se verifice dacă sunt întrunite noile condiţii de reprezentativitate, prin hotărâre judecătorească, potrivit art. 221 din Legea nr. 62/2011".

Astfel, din observarea atentă atât a dispozitivului Deciziei chile nr. …. a Curţii de Apel Bucureşti, cât mai ales a considerentelor acesteia, care vin să expliciteze întinderea dispozitivului, rezultă în mod indubitabil că instanţa de apel a verificat îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate, prevăzute de art. 72 alin. 1 lit. B din Legea nr. 62/2011, exclusiv pentru confirmarea reprezentativitatii recunoscute prin Sentinţa civilă nr. 30/01.07.2010 a Tribunalului Bucureşti, fără ca prin asta să prelungească efectele Sentinţeii civile nr. … după data de …, astfel încât după această dată … nu mai este reprezentativă.

De altfel, susţinerea instanţei de fond potrivit căreia, prin Decizia civilă nr. ..…, Curtea de Apel Bucureşti nu a confirmat "nicio decizie anterioară luată de altă instanţă judecătoreasca', ci a statuat "cu autoritate de lucru judecat că reclamanta are reprezentativitate sindicală la momentul …, momentul pronunţării Deciziei" este contrară reţinerile aceleiaşi instanţe, care, anterior, în aceeaşi hotărâre, arată că, "Curtea de Apel Bucureşti a statuat cu autoritate de lucru judecat că "art. 223 din Legea nr. 62/2011 arată că reprezentativitatea este recunoscută de noua lege numai dacă sunt întrunite criteriile de reprezentativitate de noua lege. (...) reprezentativitatea recunoscută prin Sentinţa civilă nr. …. PRODUCE EFECTE numai dacă întruneşte criteriile de reprezentativitate de noua lege. Or, pentru aceasta (adică, pentru ca reprezentativitatea recunoscută prin Sentinţa civilă nr. 30/01.07.2010 să producă efecte dupa intrarea în vigoare a Legii nr. 62/2011 — n.n.) se impune să se verifice dacă sunt întrunite noile condiţii de reprezentativitate prin hotărâre judecătorească"".

În final, se arată că prin Decizia civilă nr. …, pronunţată în dosarul nr. …, Tribunalul Bucureşti a reţinut în considerente că "prin decizia nr. … se consolidează aşadar efectele juridice ale unei hotărâri anterioare de constatare a reprezentativității, limitată însă în timp, conform legii, la patru ani, considerentele deciziei pe care se sprijină dispozitivul acesteia şi prin care se dezleagă practic chestiunea litigioasă privind reprezentativitatea reclamantei urmând a fi avute în vedere în cauza pendinte, în sensul că decizia antemenţionată nu poate fi considerată ca acordând beneficiul reprezentativității pentru alţi patru ani de la data pronunţării sale" (fila 24 ultimul alineat). Or, chiar dacă, potrivit art. 1.002 alin. (2) C.pr.civ., ordonanţa preşedinţială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului, totuşi se poate retine puterea de lucru judecat a dezlegării date de instanţa anterior investită asupra aceleiaşi probleme supuse judecăţii, respectiv interpretarea Deciziei chile nr. … a Curţii de Apel Bucureşti, prezumţie care impune consecvenţa în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre.

In plus, în sprijinul susţinerii potrivit căreia, prin Decizia civilă nr. …, Curtea de Apel Bucureşti constatase că … îndeplineşte criteriile avute în vedere de Tribunalul Bucureşti la pronunţarea Sentinţei chile nr. … şi sub imperiul Legii nr. 62/2011, vin şi argumente extrinseci deciziei civile analizate de instanţa de fond şi care au fost ignorate de aceasta.

Astfel, reprezentativitatea …. s-a analizat în raport de prevederile legale existente la data de …, data Sentinţei chile nr. … a Tribunalului Bucureşti.

Or, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 130/1996, în vigoare la data menţionată, 'La negocierea contractului colectiv de muncă la nivel naţional, de ramură sau de grup de unităţi participă asociaţiile patronale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: (...) b) la nivel de ramură: au independenţă organizatorică şi patrimonială; reprezintă patroni ale căror unităţi cuprind minimum 10% din numărul salariaţilor din ramura respective".

La data de …, a intrat în vigoare Legea nr. 62/2011 a dialogului social. Potrivit art. 224 din Legea nr. 62/2011, "La data intrării în vigoare a acestei legi se abrogă (...) d) Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, cu modificările şi completările ulterioare".

Abrogându-se prevederile Legii nr. 130/1996, începând cu data de …., devin aplicabile, în materia reprezentativității organizaţiilor patronale şi sindicale, prevederile Legii nr. 62/2011.

Conform art. 72 din Legea nr. 62/2011, "(1) Sunt reprezentative la nivel naţional sau de sector de activitate organizaţiile patronale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: (...) B. la nivel de sector de activitate:

a)au statut legal de federaţie patronală;

b)au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c)au ca membri patroni ale căror unităţi cuprind cel puţin 10% din efectivul  angajaţilor sectorului de activitate, cu excepţia angajaţilor din sectorul bugetar".

Aşa fiind, se poate observa că, potrivit Legii nr. 62/2011, lege care a abrogat Legea nr. 130/1996 la data de …, pentru ca o organizaţie patronală să fie reprezentativă la nivel de sector de activitate, o primă condiţie pe care trebuie să o îndeplinească este să aibă statut legal de federaţie patronală.

Or, …, astfel cum însăşi denumirea acesteia indică, este o asociaţie patronală, fiind înscrisă în registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor, ţinut de grefa judecătoriei Sector 3 Bucureşti. Astfel, neavând statut legal de federaţie patronală, nu poate dobândi reprezentativitate la nivel de sector de activitate.

În final, în ceea ce priveşte reţinerea în cadrul hotărârii apelate a "opinie" Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice care "a afirma f că "…. este reprezentativă la nivelul de activitate pentru ramura de construcţii — montaj pentru o perioadă de 4 ani de la data rămânerii definitive, respectiv până la data de …", arătăm că, pe lângă faptul că această "opinie" nu are valoare probatorie, atributul de interpretare a unei hotărâri judecătoreşti revenind exclusiv instanţei de judecată (Ministerul …, emitent a adresei nr. .., nu are decât atribuţii de tinere a evidenţei hotărârilor judecătoreşti de constatare a reprezentativității organizaţiilor patronale şi sindicale, iar nu de interpretare şi aplicare a legii), conţine susţineri eronate, neconforme Deciziei civile nr. … a Curţii de Apel Bucureşti, iar instanţa de fond, în măsura în care a reţinut-o în sprijinul soluţiei adoptate, avea obligaţia să o cenzureze. Astfel, dincolo de întinderea dispozitivului Deciziei civile nr. …, care, aşa cum am arătat mai sus, nu face decât să confirme, în temeiul art. 223 din Legea nr. 62/2011, reprezentativitatea constatată prin Sentinţa civilă nr. … a Tribunalului Bucureşti, prelungeşte în mod nejustificat şi peste limitele hotărârilor judecătoreşti menţionate, perioada în care … ar fi reprezentativă. In concret, prin adresa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se arată că intimata-reclamanta ar fi reprezentativă "pentru o perioadă de 4 ani de la data rămânerii definitive, respectiv până la data de …". Or, pe de o parte, Sentinţa civilă nr. .. a

Tribunalului Bucureşti a rămas irevocabilă în cursul anului .., astfel încât, în temeiul acesteia, …. a fost reprezentativă la nivel de sector de activitate până în …, iar, în ceea ce priveşte Decizia civilă nr. … a Curţii de Apel Bucureşti, şi în ipoteza puţin probabilă în care, prin absurd, s-ar aprecia că instituie o nouă perioadă de 4 ani în care … este reprezentativă la nivel de sector de activitate, această perioadă nu ar putea depăşi data de …, câtă vreme hotărârea, fiind pronunţată de o instanţă de apel, este definitivă de la data pronunţării, respectiv …. Aşa fiind, a retine tale-quale "opinia" Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, fără a o trece prin filtru legal, denotă, cel puţin, o neglijenţă a instanţei de fond, aspect care, de asemenea, se impune a fi cenzurat de instanţa de control judiciar.

În mod greşit a constatat Judecătoria Sectorul … Bucureşti, că "Hotărârea nr. … a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 8 din Lg. nr. 215/1997 şi art. 16 din Statutul …., având în vedere faptul că "pentru formarea unui nou Consiliu de Administraţie era necesară încheierea de către organizaţiile patronale reprezentative … şi …., a unui acord comun privind desemnarea celor 4 membri în Consiliul de Administraţie, iar în cauză acesta nu a existat”.

Astfel, referitor la dreptul … de a desemna membri în …, arătăm că, potrivit art. 8 din Legea nr. 215/1997, "(1) Consiliul de administraţie asigură activitatea permanentă a Casei Sociale a Constructorilor şi este format din reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel de ramură, după cum urmează: 4 membri desemnaţi de comun acord de către organizaţiile patronale reprezentative la nivel de ramură;4 membri desemnaţi de comun acord de către federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură.(2) Sunt reprezentative federaţiile sindicale de ramură şi organizaţiile patronale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr.  130/1996 privind contractual colectiv de muncă, modificată prin Legea nr. 143/1997'.

Astfel, din observarea prevederilor legale citate, rezultă că, pentru a avea dreptul de a desemna membri în … trebuie să fie reprezentativă la nivel de sector de activitate construcţii-montaj. Or, la data de …, data Hotărârii .. nr. …, contestată în prezenta cauză, cum de altfel, nici la data prezentei, reclamanta nu îndeplinea şi nu îndeplineşte această condiţie sine-qua-non.

Aşa fiind, rezultă că ultima hotărâre prin care s-a constatat reprezentativitatea .. a fost Sentinţa civilă nr. … a Tribunalului Bucureşti, iar Curtea de Apel Bucureşti a confirmat doar această hotărâre, prin Decizia civilă nr. …. Or, potrivit Sentinţei civile nr. …, tribunalul a constatat reprezentativitatea .. pentru perioada  …, astfel încât, la data de .., data Hotărârii .., intimata-reclamanta nu mai era reprezentativă. Or, nefiind reprezentativă la nivel de sector de activitate, .. nu avea şi nu are dreptul de a desemna membri în .. şi nu poate pretinde şi încheia acorduri în acest sens cu subscrisa, .., singura organizaţie patronală reprezentativă la nivel de sector de activitate.

În ceea ce priveşte motivul de pretinsă nelegalitate a Hotărârii … nr…, potrivit căruia "convocarea şedinţei Consiliului de Administraţie din data de …. nu s-a realizat în conformitate cu prevederile Lg. nr. 215/1997 şi cele ale Statutului referitoare la modalitatea de convocare a CA", întrucât "nu a fost semnată de preşedintele .., ci de către un membru al CA, astfel încât nici cu privire la acest aspect nu au fost respectate dispoziţiile legale şi cele prevăzute de Statut arătăm că acesta nu este nici fondat, şi nici întemeiat.

Astfel, pe de o parte, nicăieri în cuprinsul Statutului .. nu este prevăzut dreptul exclusiv al Preşedintelui pentru convocarea şedinţelor .., astfel încât sub acest aspect motivul este nefondat. Art. 11.2 din Statut, reţinut de instanţa de fond în susţinerea nelegalităţii convocării şedinţei …, se referă, asa cum însăşi instanţa arată, la convocarea Adunării Generale şi nu a şedinţelor .., astfel încât nu se poate susţine că s-ar fi adus atingere acestei prevederi statutare cu ocazia convocării şedinţei ...

Pe de altă parte, întrucât fostul Preşedinte al … şi, implicit, al .., era un membru desemnat de .., prin pierderea reprezentativității organizaţiei patronale care 1-a desemnat, acesta şi-a pierdut de drept calitatea de membru al .., împreună cu ceilalţi trei membri desemnaţi de ... Pierzând această calitate, nu mai avea dreptul de a convoca vreo şedinţă a .. sau .., astfel încât sub acest aspect susţinerile instanţei sunt neîntemeiate.

In final, arătăm că nu se poate reţine nici încălcarea prevederilor art. 16.7 din Statutul .., coroborat cu prevederile art. 16.1.2 din acelaşi act.

Astfel, potrivit art. 16.1.1. din Statutul .., "Organizaţiile patronale, reprezentative, precum şi federaţiile sindicale reprezentative, vor depune la .. acordul comun sub forma de documente scrise, semnate legal cu cel puţin 30 zjk înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului de Administraţie", iar conform art. 16.1.2 din Statutul .., „In situaţia în care, documentele privind acordul comun, nu vor fi depuse la .. în termenul prevăzut în Statut, … va funcţiona cu membrii Consiliului de Administraţie desemnaţi anterior conform art. 8 din Legea nr. 215/1997, pană la depunerea documentelor privind acordul comun pentru Consiliul de Administraţie".

Aşa fiind, din coroborarea celor două articole, rezultă că doar organizaţiile reprezentative pot încheia acordul. Or, în cauză, aşa cum am arătat şi mai sus, .. fiind singura organizaţie patronală reprezentativă, nu avea obligaţia statutară sau legală, de a încheia vreun acord, pe care să-1 depună la .. In ceea ce priveşte art. 16.1.2. din Statutul .., arătăm că acesta porneşte de la ipoteza în care există mai multe organizaţii patronale reprezentative, care însă nu ajung la un acord, fapt ce permite funcţionarea neîntreruptă a vechiului CA CSC, tocmai pentru a nu bloca activitatea . şi scopul acesteia. Insă, acest articol trebuie coroborat cu prevederile art. 8 din Legea nr. 215/1997, în sensul că funcţionarea neîntreruptă a … ulterior expirării mandatului este condiţionată de calitatea organizaţiilor care au desemnat membrii … de organizaţii patronale şi/sau sindicale reprezentative. In caz contrar, s-ar produce o eludare a prevederilor art. 8 din Legea nr. 215/1997 şi ar permite funcţionarea unui .. cu membri reprezentanţi ai unor organizaţii nereprezentative.

Or, .. pierzând reprezentativitatea, membrii desemnaţi de aceasta în … şi-au pierdut în virtutea legii calitatea de membru, astfel încât nu sunt incidente prevederile art. 16.1.2. din Statutul …. Pierzând cei 4 membri desemnaţi de .. calitatea de membri în …, au rămas în CA doar membrii desemnaţi de partea sindicală, în număr de 4, toţi patru fiind prezenţi la şedinţa din data de …, data adoptării Hotărârii nr. ... Prin urmare, nu se poate retine vreo încălcare a prevederilor art. 16.7 din Statutul ...

Prin notele de şedinţă din …, intimata  … arată că susţine admiterea apelurilor formulate. (f. 69)

Prin întâmpinarea din …, intimata … solicită respingerea apelurilor formulate. (f. 71 şi urm.)

După prezentarea situaţiei de fapt referitoare la organizarea şi funcţionarea …., la situaţia premergătoare adoptării Hotărârii …, la adoptarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale a hotărârii contestate, a hotărârii primei instanţe, combate motivele de apel invocate de apelante, după cum urmează:

„Interesul subscrisei în formularea acţiunii

51.În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes invocată de apelante considerăm că aceasta este neîntemeiată, subscrisa având interes legitim în exercitarea prezentei acţiuni.

52.Astfel, apelantele invocă în susţinerea excepţiei însăşi lipsa reprezentativităţii ARACO ceea ce duce, în viziunea apelantelor, la lipsa interesului în promovarea acţiunii.

53.Or, argumentul este lipsită de orice logică juridică fiind ceea ce se cheamă petitio principii sau cerşirea concluziei: atât timp cât singura problemă disputată între părţi este aspectul reprezentativităţii … este evident că nu este poate invoca în susţinerea lipsei de interes tocmai lipsa reprezentativităţii.

54.Nu pot fi reţinute nici argumentele ce ţin de oportunitatea hotărârii …/avantajele pe care le prezintă aceasta pentru membrii …, acestea nefiind relevante în analizarea legalităţii hotărârii …, precum nici aspectele ce ţin de modalitatea de cheltuire a fondurilor …., aceste aspecte nefăcând obiectul prezentei cauze.

55.De altfel, considerăm că relevanţa celor invocate în susţinerea excepţiei lipsei de

interes rezidă în recunoaşterea de către … a interesului subscrisei în formularea

acţiunii, …. arătând în mod clar prin cererea de apel faptul că …. are interes însă

acesta este mai puţin important decât interesul … "Oricum, atât în anularea Hotărârii … nr. …, cât şi în anularea hotărârilor …. ulterioare, considerăm că primordială este analiza interesului …, ca nu cumva prin anularea oricăreia dintre ele să nu fie mult mai afectat interesul său în comparaţie cu interesul …". (subl. ns. - Pag. 9, penultimul paragraf din cererea de apel formulată de …]

56.Aşa-zisa lipsă a interesului … mai este motivată de apelanţi prin faptul că …. nu şi-a pierdut calitatea de membru al … iar membrii cotizanţi ai …. sunt în continuare protejaţi. Totodată consideră că nici nu ar putea să existe vreun interes de vreme ce …. este o organizaţie non-profit.

57.Or, argumentele de mai sus fie excedează obiectului prezenţei cauze (i.e. calitatea … de membru fondator al …] fie sunt lipsite de substanţă juridică.

58.Ad absurdum, dacă am accepta teza invocată de apelanţi ar însemna că niciodată nu s-ar putea invoca nulitatea unei hotărâri emise de organele [statutare sau aşa-zis statutare) unei organizaţii non-profit, această teză fiind în mod evident în contradicţie cu prevederile legale care reglementează posibilitatea de atacare a hotărârilor unei atare organizaţii.

59.In ceea ce priveşte interesul subscrisei în formularea prezenţei acţiuni, astfel cum am arătat şi prin actele procesuale depuse la dosarul cauzei, este incontestabil că subscrisa justificăm un interes legitim în constatarea nulităţii absolute a Hotărârii . câtă vreme, prin această hotărâre, toate persoanele desemnate de subscrisa au fost înlăturate din Consiliul de Administraţie al ...

60.Condiţiile interesului în formularea acţiunii se apreciază în raport de pretenţia dedusă judecăţii. Or, prin acţiunea formulată, subscrisa am contestat legalitatea Hotărârii … prin prisma faptului că a fost adoptată cu nesocotirea reprezentativităţii … la nivel de sector de activitate. în concret, reprezentativitatea subscrisei a fost constatată prin Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. …. decizie definitivă care produce efecte timp de patru ani de la data constatării.

61. În realitate, excepţia invocată nu este o veritabilă excepţie ci un argument de fond.

Practic, ceea ce susţin apelantele în sprijinul excepţiei este că subscrisa nu am justifica un interes să formulăm acţiunea pentru că această acţiune nu ar fi întemeiată.

III.2. Netemeinicia apelurilor formulate

62.în susţinerea pe fond a apelurilor, apelantele reiau practic susţinerile din faţa instanţei

de fond cu privire la lipsa reprezentativităţii … susţinută de următoarele

argumente

(i)în pronunţarea Deciziei …, instanţa nu a fost învestită cu pronunţarea asupra

îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate menţionate de art. 72 din Legea

nr. 62/2011 ci numai cu privire la recunoaşterea efectelor sentinţei civile nr.

30/2010 în lumina noilor prevederi legale, astfel că reprezentativitatea ….

a încetat din …;

(ii)Lipsa reprezentativităţii …… a fost constatată şi prin memorandumurile a

două case de avocatură la solicitarea …..

63.Apelantele critică decizia instanţei de fond şi din perspectiva faptului că aceasta nu ar fi ţinut cont de motivarea Tribunalului Bucureşti în pronunţarea hotărârii de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială (suspendarea executării Hotărârii Consiliului de Administraţie al … până la soluţionarea definitivă a litigiului ce face obiectul dosarului nr. …. aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului … Bucureşti). Totodată, critică hotărârea apelată pe considerentul că a avut în vedere adresa emisă de Ministerul Muncii cu privire la reprezentativitatea ….

64.Criticile formulate nu sunt susţinute de argumente solide, apelantele încercând să creeze aparenţa unei nelegalităţi/netemeinicii a hotărârii apelate.

65.în scopul susţinerii aşa-zisei nelegalităţi a hotărârii instanţei de fond apelantele invocă lipsa de motivare a hotărârii pe considerentul că instanţa a adoptat punctul de vedere al subscrisei şi nu pe cel al apelantelor.

66.în realitate, apelantele interpretează în mod eronat prevederile art. 425 alin. 1 lit. b din Codul de procedură civilă, instanţa de judecată neavând obligaţia de a „prefera" argumentul vreuneia dintre părţi ci de a efectua propriul său demers de interpretare şi aplicare a legii la situaţia de fapt, prin prisma susţinerilor părţilor, ceea ce de altfel a şi aplicat instanţa de fond.

67.în acelaşi sens este şi jurisprudenţa înaltei Curţi

"Referitor la calitatea motivării sentinţei

în această privinţă, recurenta formulează, în esenţă, două critici: că nu i s-au examinat toate apărările şi că a fost adoptat punctul de vedere al fiscului.

înalta Curte constată că sentinţa atacată răspunde exigenţelor cuprinse în art 261 alin. (1) pct.5 din Codul de procedură civilă dar şi în art. 6 din Convenţia Europeană, din perspectiva dreptului la un proces echitabil. (...)

Faptul că raţionamentul judiciar l-a condus pe judecător la concluzia că punctul de vedere exprimat de organul fiscal este corect, justifică preluarea unora dintre argumentele acestuia. Câtă vreme această „preluare" nu s-a realizat automat, ci este rodul propriului demers de interpretare şi aplicare a legii la situaţia de fapt, prin prisma susţinerilor părţilor, nu există suport pentru afirmaţia că argumentele reclamantei arfifost ignorate."-Decizia nr. … pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (subl. ns.]

68.Totodată aşa cum s-a exprimat în nenumărate rânduri înalta Curte cerinţa motivării

hotărârii nu impune ca instanţa să răspundă la toate argumentele invocate de părţi

(deşi, în cazul de faţă, instanţa a analizat toate argumentele susţinute de ambele părţi].

"Prin urmare, nu se poate reţine absenţa unei motivări care să susţină soluţia pronunţată, în condiţiile în care instanţa şi-a prezentat argumentele pentru care a considerat că nu există o faptă ilicită.

Interpretarea într-o altă modalitate, decât cea agreată de parte, a elementelor bazei factuale, relevanţa acestora nu echivalează cu o nemotivare în sensul prevăzut de art. 304 pct 7 C. proc. civ.

De altfel, judecătorul nu trebuie să răspundă în mod separat fiecărui argument, fiecărei nuanţe date de părţi textelor pe care şi-au întemeiat cererile.

Deşi Curtea Europeană acordă o atenţie deosebită respectării de către instanţe a obligaţiei de a examina problemele ridicate de către părţi ca o garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil, totuşi în jurisprudenţa sa, s-a reţinut în mod constant faptul că; „Art 6 parag. 1 din Convenţie, obligă tribunalele să-şi motiveze deciziile, dar nu se poate cere să dea un răspuns detaliat la fiecare argument" - Hotărârea Ruiza Torija c. Spaniei.

Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă.

întinderea obligaţiei de motivare trebuie apreciată prin raportare la natura şi circumstanţele specifice fiecărei cauze." - Decizia nr. ….. pronunţată în recurs de Secţia I civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (subl. ns.)

69.Arătăm că, cel puţin în ceea ce priveşte …., invocarea lipsei motivării hotărârii este cu atât mai puţin lipsită de substanţă cu cât afirmă că nu i-ar fi fost comunicată hotărârea, rezervându-şi dreptul de a completa motivele de apel ulterior comunicării.

70.în aceeaşi linie arătăm că în condiţiile cunoaşterii de către …. în detaliu a conţinutului hotărârii, aceasta nu se mai poate prevala de lipsa comunicării hotărârii opunându-se principiul exercitării drepturilor procesuale cu bună-credinţă precum şi principiul echipolentei (cunoscut fiind că limitările asimilării actelor procesuale prin echipolentă sunt date de cunoaşterea dispoziţiilor luate prin hotărârea atacată - or, …. nu se mai poate prevala de necunoaşterea hotărârii al cărui conţinut este redat cu atâta exactitate).

71.Pe de altă parte, criticile apelanţilor privind neluarea în considerare de către instanţa de fond a memorandumurilor emise de casele de avocatură, a situaţiei de fapt reţinută de Tribunalul Bucureşti în soluţionarea cererii de ordonanţă preşedinţială cu contraponderea luării în considerare a adresei emise de Ministerul Muncii nu sunt de natura a afecta nici legalitatea hotărârii (prin lipsa vreunei motivări) şi nici temeinica acesteia.

72.în realitatea, prima instanţă a analizat toate argumentele susţinute de părţi şi, în mod întemeiat, a considerat că prin Decizia emisă Curtea de Apel Bucureşti a constatat îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a …, decizia producând efecte timp de 4 ani, potrivit prevederilor Legii nr. 62/2011.

73.Sigur că instanţa nu ar fi putut avea în vedere în pronunţarea soluţiei

a) Considerentele reţinute de Tribunalul Bucureşti în soluţionarea ordonanţei preşedinţiale (suspendarea executării Hotărârii Consiliului de Administraţie al … nr. … până la soluţionarea definitivă a litigiului ce face obiectul dosarului nr. …. aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului … Bucureşti).

Ordonanţa preşedinţială nu are putere de lucru judecat, cum eronat invocă apelante, art. 1002 alin. 2 din Codul de procedură civilă statuând în mod expres în acest sens;

Este de esenţa instituţiei autorităţii de lucru judecat (fie pozitivă sau negativă) că hotărârea a cărei autoritate se invocă să fi soluţionat litigiul, în tot sau în parte, pe fondul procesului - art. 430 din Codul de procedură civil;

Or, prin cererea de ordonanţa preşedinţială instanţa analizează problema disputată din perspectiva pipăirii fondului cauzei, una dintre condiţiile de admisibilitate fiind tocmai neprejudecarea fondului.

b) memorandumurile emanate de la casele de avocatură

În acest sens arătăm că dreptul românesc nu recunoaşte ca mijloc probatoriu expertiza extrajudiciară legală, aplicarea legii la situaţia de fapt prezentată de părţi fiind atributul exclusiv al instanţei;

De altfel, chiar dacă instanţa ar fi avut în vedere lucrările prezentate (deşi nu există niciun temei legal în acest sens) ar fi trebuit să aibă în vedere faptul că:

Niciunul dintre acestea nu impune soluţia aleasă de apelanţi, astfel cum pretind aceştia, fiind menţionat în mod expres în conţinutul memorandumurilor faptul că acestea nu pot fi interpretate în sensul în care instanţele de judecată sau arbitrale care ar urma să dezbată această problemă a reprezentativităţii …. vor dezbate/statua problematica similar concluziilor prezentate.

Mai mult, într-unui dintre memorandumuri se menţionează că, opinia casei de avocatură este în sensul că niciuna dintre organizaţiile patronale sau sindicale (i.e. .... ….) nu întruneşte cerinţele de reprezentativitate cerute de lege.

Aşadar, se pare că ceea ce solicită apelanţii nu este să fie avute în vedere memorandumurile caselor de avocatură ci să fie avute în vedere numai acele fragmente, părţi din memorandum/jumătăţi de fraze care să susţină opinia antamată de apelante.

Totodată arătăm că apelantele critica soluţia instanţei de fond pe considerentul că aceasta a făcut referire la adresa emisă de …., adresă care, în opinia apelantelor "nu are valoare probatorie"/"nu are puterea de a clarifica situaţia"

Or, în pronunţarea soluţiei instanţa a avut în vedere toate înscrisurile aflate la dosarul cauzei, soluţia fiind emisă în urma unei judecăţi proprii şi fără a da vreunei probe/adresei emise de minister vreo valoare absolută.

Instanţa nu a făcut altceva decât să menţioneze opinia Ministerului care este tot în sensul recunoaşterii reprezentativităţii …., şi asta după ce a analizat şi interpretat toate celelalte mijloace probatorii şi a concluzionat în sensul existenţei reprezentativităţii …. "în raport de toate acestea aspect [n. ns. altele decât adresa ministerului] instanţa reţine că reclamanta îndeplinea condiţiile de reprezentativitate lamomentul luării hotărârii a cărei anulare se solicită (...)în acest sens este şi opinia Ministerului Muncii (...)"

74.Tot fragmentar interpretează apelanţii şi Decizia CAB arătând în esenţă că instanţa nu a avut în vedere constatarea îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate (prin considerarea art. 72 din Legea 62/2011) ci numai a confirmării Sentinţei din ….0.

75.Or, o astfel de soluţie nu este susţinută nici de considerentele şi nici de dispozitivul deciziei CAB. Curtea de Apel Bucureşti admiţând apelul a analizat întrunirea condiţiilor de reprezentativitate prevăzute de art. 72 litera b) din Legea nr. 62/2011 şi observând că …. a depus toate documentele prevăzute de art. 73 litera b) din lege a constatat că subscrisa îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii montaj.

De altfel, printre motivele de apel invocate au fost tocmai aplicarea greşită de prima instanţă a prevederilor art. 72 şi art. 221 din Legea nr. 62/2011.

76.Apelantele arată că relevant pentru aprecierea întinderii efectelor Deciziei CAB este temeiul de drept din perspectiva căruia s-au făcut verificările - art 72 sau art. 223 din Legea nr. 62/2011 iar instanţa de fond nu a motivat de ce a considerat că decizia CAB îşi produce efecte şi ulterior datei de …. (adică a considerat că a făcut aplicarea prevederilor art. 72 din Legea nr. 62/2011).

77.Ne întrebăm retoric care parte a Deciziei CAB este considerată neclară de apelanţi din moment ce Curtea de Apel arată "Curtea constată că petenta … îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector prevăzute de art. 72 litera B din Legea n. 62/2011, în sensul existenţei unui statut legal de federaţie patronală, independenţă organizatorică şi patrimonială, are un număr de salariaţi de [51.902] persoane, depăşind procentul de 10% din numărul salariaţilor din sectorul de activitate construcţii-montaj."

78.Nu considerăm că această parte din decizia CAB ar fi susceptibilă de interpretare ştiut fiind că numai actele/dispoziţiile neclare sunt susceptibile de interpretare. Or, Curtea de Apel Bucureşti a arătat fără echivoc că a constatat reprezentativitatea … analizând toate cerinţele legale şi toate documentele stabilite prin art. 72 şi art. 73 din Legea nr. 62/2011.

79.Aşadar, critica soluţiei primei instanţe pe considerentul că aceasta nu a argumentat motivarea că prin Decizia CAB au fost făcute verificările în considerare prevederile art. 72 din Legea nr. 62/2011 în condiţiile în care prin Decizia CAB se arată în mod clar că …. îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 72 litera B din Legea n. 62/2011 este lipsită de substanţă juridică şi oricum neîntemeiată.

80.Pe de altă parte, faptul că în dispozitivul Decizie CAB nu se face menţiune expresă la termenul de 4 ani este irelevant din moment ce din considerente reiese că a analizat întrunirea condiţiilor de reprezentativitate din perspectiva art. 72 şi 221 din Legea 62/2011.

81.De altfel, prin Sentinţa nr. …. din 19.07.2012 emisă de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. …. prin care s-a constat reprezentativitatea … instanţa statuează în mod identic Constată că petenta (n.ns. FGS Familia) îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate Ia nivel de sector de activitate Industria sticlăriei şi ceramicii fine. Similar, în cazul Sentinţei nr. … emisă de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 27884/3/2013 prin care s-a constat reprezentativitatea FGS Familia  Constată că petenta Federaţia …îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sectorului construcţii. Prin sentinţa nr…. emisă de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. …. prin care s-a constat reprezentativitatea …, în minută se consemnează Constată că petenta … este reprezentativă la nivel de sector de activitate „construcţii civile şi industriale"

82.În mod asemănător, prin Decizia CAB prin care s-a constat reprezentativitatea ARACO

se arată (...) constată că … îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii montaj.

83.Este lesne de observat că, la nivel conceptual precum şi din perspectiva menţionării

limitării în timp nu există nici o diferenţă între dispozitivul hotărârilor prin care FGS

Familia sau … sau … a dobândit reprezentativitate, criticile aduse de apelanţi

nefiind întemeiate.

III.3. Legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de fond

III.3.1. Hotărârea … a fost adoptată cu încălcarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. Efectele Deciziei CAB de constatare a reprezentativităţii … se întind pe perioada ..

84.Dispozitivul Deciziei CAB nu lasă loc de interpretări în sensul efectelor pe care le produce: prin această hotărâre, instanţa „constată că … îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii-montaj".

85.Dispoziţiile legale pe care se întemeiază Decizia CAB sunt, potrivit considerentelor, cele ale art. 72 alin. 2 şi art. 221 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, care stabilesc că verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face de către instanţa de judecată din patru în patru ani.

86.Aşadar, prin intermediul art. 221 alin. (2), legiuitorul instituie o prezumţie a menţinerii reprezentativităţii constatate printr-o hotărâre judecătorească definitivă pe parcursul celor patru ani ulteriori pronunţării hotărârii.

87.în aceste condiţii, în speţa de faţă este incontestabilă reprezentativitatea ARACO atât în momentul adoptării Hotărârii CA cât şi în prezent, câtă vreme:

-reprezentativitatea … a fost constatată prin Decizia CAB în anul …

-de la data pronunţării Deciziei CAB au trecut mai puţin de patru ani.

88.în opinia noastră, faptul că Decizia CAB prin care se constată reprezentativitatea … produce efecte în cei patru ani de după pronunţarea acesteia - .. -rezultă fără echivoc chiar din hotărâre, coroborată cu dispoziţiile legale anterior menţionate.

89.Dacă, însă, instanţa nu se va considera lămurită în privinţa întinderii în timp a efectelor Deciziei CAB, solicităm acesteia să cerceteze ceea ce s-a solicitat, în concret, prin acţiunea introductivă şi temeiul de drept invocat în cuprinsul acestei acţiuni.

90.Astfel, prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului în care s-a pronunţat Decizia CAB, .. a solicitat constatarea reprezentativităţii sale la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii-montaj în temeiul art. 72 alin. (2) din Legea dialogului social.

91.Aşadar, … nu a formulat o acţiune în scopul confirmării reprezentativităţii obţinute prin hotărârea anterioară, întrucât o atare acţiune ar fi trebuit întemeiată pe dispoziţiile art. 223 din Legea dialogului social.

92.De altfel, şi din perspectiva unei logici simple, non-juridice, este dificil de conceput că .. ar fi aşteptat până la expirarea reprezentativităţii anterioare, deci mai mult de 2 ani de la data intrării în vigoare a Legii dialogului social, pentru a obţine o aşa-zisă validare a acesteia în baza legii noi, validare care oricum ar fi expirat în câteva luni de la obţinerea acesteia.

93.Deci .. a formulat acţiune pentru obţinerea unei noi reprezentativităţi care să producă efecte timp de patru ani de la data hotărârii ce urma a fi pronunţată, întrucât s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 72 alin. (2} care reglementează tocmai o astfel de acţiune.

94... a întreprins acest demers anticipând momentul expirării reprezentativităţii iniţiale şi nedorind să existe o perioadă neacoperită în care să nu deţină acest statut.

95.Or. este incontestabil că instanţa de apel nu ar fi putut acorda .. altceva decât s-a solicitat prin acţiunea introductivă, întrucât o asemenea soluţie ar fi fost rezultatul modificării, de către instanţa de control judiciar, a înseşi cauzei acţiunii.

96.Aceasta este şi interpretarea Ministerului Muncii care, prin Adresa nr. ., a confirmat în mod expres că, faţă de conţinutul Deciziei CAB, .. „este reprezentativă la nivelul sectorului de activitate pentru ramura construcţii-montaj [...] respectiv până la …".

97.De altfel, o soluţie de confirmare a reprezentativităţii anterioare nici nu ar fi fost necesară faţă de dispoziţiile art. 223 din Legea dialogului social.

98.Aşa cum instanţa de fond a stabilit în acelaşi litigiu în care a fost pronunţată Decizia CAB, reprezentativitatea dobândită sub imperiul vechii legi „îşi produce efectele sub imperiul Legii nr. 62/2011, după intrarea în vigoare timp de 4 ani nefiind necesară o nouă hotărâre de constatare a acestei reprezentativităţi".

99.în concluzie, Decizia CAB constată că … este reprezentativă la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii montaj, reprezentativitatea acesteia fiind pe deplin validă până în …, aşa cum confirmă în mod expres şi Ministerul Muncii.

100.Contestarea reprezentativităţii poate fi obţinută exclusiv prin procedura contestării reglementate de art. 222 din Legea dialogului social. Până în prezent, însă, niciuna din părţile din cauză nu a iniţiat procedura contestării reprezentativităţii împotriva ….

101.Aşa fiind, Hotărârea … este nulă în primul rând pentru că a fost adoptată cu nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, respectiv a Deciziei CAB.

III.3.2.Hotărârea … a fost adoptată cu încălcarea art. 8 din Legea nr. 215/1997 şi a art. 16 din Statutul … întrucât nu a existat un acord al .. … privind desemnarea celor 4 membri în Consiliul de Administraţie

102.în conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 215/1997 şi ale art. 16 din Statutul .., 4 din cei 8 membri ai Consiliului de Administraţie al .. sunt desemnaţi de comun acord de către toate organizaţiile patronale care îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate.

103.în lipsa unui atare acord, … funcţionează cu membrii Consiliului de Administraţie desemnaţi anterior, până la depunerea documentelor privind acordul comun pentru următorul Consiliu de Administraţie.

104.Or, în condiţiile în care aşa cum am arătat anterior, subscrisa .. întruneam - şi întrunim -condiţiile de reprezentativitate, în decembrie 2015 a dobândit reprezentativitate o nouă organizaţie patronală, …, pentru numirea noului Consiliu de Administraţie era necesară existenţa unui acord comun între subscrisa ….

105.Un atare acord nu a existat şi nu există nici în prezent, prin Hotărârea … atacată fiind desemnat un nou Consiliu de Administraţie în componenţa căruia cei 4 membri reprezentanţi ai părţii patronale au fost desemnaţi exclusiv de către ….

106.Nelegalitatea Consiliului de Administraţie constituit în … şi a deciziilor adoptate de acesta a fost constatată şi de Comisia de Cenzori a .. care a precizat expres că „desemnarea la data de .. a altor membri în Consiliul de Administraţie al .. este nelegală şi nestatutară, cu încălcarea prevederilor art. 8 şi art. 9 din legea 215/1997 coroborat cu art. 6.4.1. şi 6.4.2. din Statut".

107.Or, potrivit art. 272 lit. a) şi d) din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi art. 19.5 lit. c) şi d) din Statutul .., comisia de cenzori este tocmai acel organ societar imparţial abilitat să supravegheze ca dispoziţiile legii şi ale Statutului să fie corespunzător îndeplinite de administratori.

108.în condiţiile arătate mai sus, Hotărârea .. este nulă şi în raport de încălcarea art. 8 din Legea nr. 215/1997 şi a art. 16 din Statutul CSC..

HI.3.3. Hotărârea .. a fost adoptată cu încălcarea art. 16.7 din Statutul … întrucât a fost adoptată în prezenţa a mai puţin de jumătate plus unu membri

109. Aşa cum am arătat anterior, în lipsa acordului dintre subscrisa şi .. pentru desemnarea în Consiliul de Administraţie a celor 4 membri reprezentanţi ai părţii patronale, .. funcţionează cu membrii Consiliului de Administraţie desemnaţi anterior.

no. Componenţa anterioară a Consiliului de Administraţie este următoarea: 4 membri desemnaţi de .. (pentru partea patronală) şi 4 membri desemnaţi de .. (pentru partea sindicală).

in. Or, dintre membri Consiliului de Administraţie enumeraţi anterior, la adoptarea Hotărârii .. atacate în cauză au participat doar cei 4 membri desemnaţi de …, aşadar doar 4 din 8 membri.

112. întrucât, potrivit art 16.7 din Statutul CSC, pentru validitatea deliberărilor Consiliului de Administraţie este necesară prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul total de membri, Hotărârea CA adoptată de 4 din cei 8 membri este nulă şi în raport de neîntrunirea cvorumului minim statutar.”

În drept: dispoziţiile Legii nr. 215/1997 privind …., dispoziţiile Statutului Casei Sociale a Constructorilor, dispoziţiile art. 221 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, precum şi celelalte dispoziţii invocate în cuprinsul prezentei întâmpinări.

Probe: înscrisuri

Apelantele ……. au formulat răspuns la întâmpinare.

În  apel s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând apelurile formulate, reţinem următoarele:

Anterior analizării apelurilor formulate, pentru referinţe ulterioare, Tribunalul apreciază necesară o prezentare a situaţiei de fapt pe care se grefează susţinerile părţilor din cauza de faţă.

Potrivit art. 1-3 din Legea nr. 215/1997 pârâta … (în continuare, …) este o organizaţie nonprofit, autonomă, cu personalitate juridică şi patrimoniu propriu, cu sediul în municipiul Bucureşti, care se constituie şi funcţionează în sistem bipartit, cu participarea egală şi liberă a organizaţiilor sindicale şi a asociaţiilor patronale din ramura de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii şi care are ca obiect de activitate asigurarea protecţiei salariaţilor din activitatea de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii în perioada întreruperii activităţii datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile. 

… a dobândit personalitate juridica in anul …, obiectul sau principal de activitate constând in asigurarea protectiei salariaţilor din activitatea de constructii si de producere a materialelor de constructii in perioada întreruperii activitatii datorita condiţiilor meteorologice nefavorabile, avand ca principal organism de conducere Consiliul de Administraţie (in continuare „…").

Potrivit art. 8 din Legea nr. 215/1997, consiliul de administraţie asigura activitatea permanenta a …. si este format din reprezentanţi ai organizaţiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel de ramura, astfel: 4 membri desemnaţi de comun acord de către organizaţiile patronale reprezentative la nivel de ramura si 4 membri desemnaţi de comun acord de către federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramura.

Prin Sentinţa civilă nr. … pronunţată în dosar nr. … de Tribunalul Bucureşti – Secţia a Va Civilă,  s-a constatat că intimata …  îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivelul ramurii construcţii conform prevederilor Legii 130/1996 privind contractul colectiv de muncă (în vigoare în perioada …, când a fost abrogată şi înlocuită de Legea 62/2011 a Dialogului social). 

În perioada … a făcut parte din Consiliul de Administraţie al … compus din 4 membri desemnaţi de FGS Familia şi 4 membri desemnaţi de …, ca federaţie patronală. Această componenţă urma să fie valabilă pentru perioada …, conform Hotărârii nr. …..

La … a solicitat în instanţă să constate că îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura de construcţii-montaj, în temeiul art. 72 alin. 2 din Legea 62/2011.

Prin Decizia civilă nr. … pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosar nr. .. s-a schimbat în tot sentinţa Tribunalului Bucureşti care respinsese cererea în primă instanţă şi s-a constatat că … îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii – montaj. (f. 70-73, fond)

Ulterior pronunţării Deciziei civile …, prin Hotărârea …, s-au extins mandatele membrilor Consiliului de Administraţie care expiraseră la … în temeiul art. 16.1.2 din Statutul … potrivit căruia „în situaţia în care, documentele privind acordul comun nu vor fi depuse la .. în termenul prevăzut de Statut, .. va funcţiona cu membrii Consiliului de Administraţie desemnaţi anterior conform art. 8 din legea 215/1997, până la depunerea documentelor privind acordul comun pentru următorul Consiliu de Administraţie. (f. 41, f. 32, vol. 1, fond)

În opinia .., de la momentul pronunţării Deciziei … a început să curgă un nou termen de patru ani în care federaţia era reprezentativă la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii – montaj, şi anume pentru perioada ...

Nu aceeaşi interpretare a fost dată hotărârii judecătoreşti de ….

Din punctul acesteia de vedere, decizia Curţii de Apel Bucureşti nu a făcut decât să confirme că …. îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate şi după criteriile noi legi (Legea 62/2011), condiţii  care fuseseră verificate  anterior în contextul Legii 130/1996, aşa încât perioada pentru care … a deţinut reprezentativitate curge de la data rămânerii definitive a Sentinţei civile nr. …. pronunţată în dosar nr. … de Tribunalul Bucureşti – Secţia a Va Civilă. Pe acest raţionament, Casa Socială a Constructorilor a apreciat că în … nu mai deţinea reprezentativitatea cerută de lege şi de propriul statut pentru a face parte din Consiliul de Administraţie.

Pe fondul acestor divergenţe de interpretare, la data de … a fost adoptată Hotărârea … prin care s-a luat act că …. nu a depus documente noi din care să reiasă deţinerea reprezentativităţii şi s-a constatat că din acest motiv, persoanele desemnate de … în Consiliul de Administraţie îşi pierd calitatea de administratori. De asemenea, s-a constituit noul Consiliu de Administraţie format din reprezentanţi ai … Patronatelor Societăţilor de ... (f. 23, fond)

Hotărârea … a fost adoptată de Consiliul de Administraţie al .. format din reprezentanţi ai ... (f. 23, fond)

În prezenta cauză, .. a solicitat să se dispună anularea Hotărârii .. a Consiliului de Administraţie al … şi anularea tuturor hotărârilor adoptate începând cu această dată, în baza principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis.

Prima instanţă a admis acţiunea.

Apelul este formulat de părţile care au pierdut litigiul în primă instanţă – .. în calitate de intervenienţi forţaţi.

Revenind la apelurile formulate, cu privire la apelul formulat de .. reţinem următoarele:

Criticile prin care se susţine lipsa de interes a intimatei .. în promovarea acţiunii,  atât din perspectiva lipsei interesului legitim, aspect invocat în susţinerea excepţiei lipsei de interes în faţa primei instanţe (respinsă prin încheierea din 14.09.2017– f. 91, dosar fond, atacată de apelanta ..), cât şi din perspectiva lipsei interesului actual, sunt neîntemeiate.

Tribunalul constată că marea majoritate a acestei categorii de critici se grefează pe ipoteza că intimata .. nu deţinea reprezentativitatea cerută de lege la momentul adoptării hotărârii contestate.

Astfel, apelanta … susţine fie că … nu deţine un interes legitim deoarece hotărârea contestată a fost adoptată de singurele federaţii reprezentative la acel moment (ceea ce implică, evident, alegaţia că … nu avea reprezentativitate),  fie că la momentul adoptării hotărârii, clauza 16.1.2 din Statutul … nu era aplicabilă întrucât, prin ipoteză, clauza presupune ca federaţiile care nu ajung la acord să îndeplinească cerinţa reprezentativităţii, condiţie neîndeplinită de ….

Simplificând susţinerile apelantei, se constată că în opinia sa, acţiunea ar fi lipsită de interes pentru că este neîntemeiată.

Acest raţionament este eronat, întrucât interesul este o condiţie de exercitare a acţiunii civile, fără a se confunda cu fondul cauzei.

Nu este întemeiată  nici critica potrivit căreia, în cazul cel mai favorabil intimatei …, aceasta a pierdut reprezentativitatea la  … iar interesul şi-a pierdut caracterul actual.

Cauzele de nulitate se apreciază prin raportare la momentul la care a luat naştere actul juridic contestat, drept pentru care, situaţia juridică a intimatei ulterioară acestui moment este irelevantă.

Din aceeaşi perspectivă, în aprecierile asupra nulităţii hotărârii contestate, sunt irelevante şi efectele care, din punctul de vedere al apelantei, ar urma să se producă la nivelul funcţionării …, inclusiv asupra intenţiei celorlalte federaţii de a mai face parte din Consiliu.

Calitatea intimatei … de membru fondator al … nu are relevanţă în examinarea interesului în declanşarea prezentei acţiuni, interes ce constă în recunoaşterea calităţii sale de a avea membri în Consiliul de Administraţie.

Nici  faptul că prin includerea membrilor … în Consiliul de Administraţie, intimata nu obţine un beneficiu financiar nu prezintă relevanţă.

Prevederile art. 8 din legea 215/1997 impun ca în componenţa Consiliului de Administraţie al … să intre membri desemnaţi prin acord de către organizaţiile patronale reprezentative, condiţie neîndeplinită în cazul de faţă.

Mergând pe  raţionamentul apelantei se pot eluda cu uşurinţă cerinţele impuse de lege, dat fiind că, practic, se susţine că din Consiliul de Administraţie se pot exclude membrii numiţi de organizaţii reprezentative cu argumentul că acestea nu suferă nici un prejudiciu adică nu pierd nici o sumă de bani, conduită care, în aprecierea apelantei, nu atrage nici o sancţiune.

Tribunalul constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 33 Cod pr. civ. referitoare la interesul de a pune în mişcare o acţiune civilă: interesul este determinat  (apelarea la acest mijloc procesual este justificată de avantajul ca membrii săi să fie implicaţi în activitatea decizională a …, conform prevederilor legale), este legitim (întemeiat pe prevederile art. 8 din Legea 215/1997), este personal (este interesul …), este născut şi actual (interesul îşi păstrează caracterul actual, indiferent de faptul că în prezent … condiţia reprezentativităţii nu ar mai fi îndeplinită de …; actualitatea rezultă din aceea că la momentul iniţierii acţiunii, chestiunea legalităţii Consiliului de Administraţie din .. nu fusese clarificată).

De asemenea, se mai constată că soluţia de respingere a excepţiei lipsei de interes , chiar dacă motivată succint (se arată că interesul îndeplineşte condiţiile art. 33 Cod pr. civ, este legitim, determinat, personal, născut şi actual), permite părţilor să combată concluzia instanţei (arătând motivele pentru care interesul nu îndeplineşte fiecare din condiţiile de mai sus), aşa cum de altfel au şi procedat, iar instanţei de control judiciar să examineze criticile prin raportare la incheierea apelată.

Cu argumentele mai sus expuse, Tribunalul reţine că prin Încheierea din …, prima instanţă a respins în mod corect excepţia lipsei de interes a … în declanşarea prezentei acţiuni, reţinând că intimata deţine un interes

Tot neîntemeiate sunt şi criticile privind soluţia dată pe fondul cauzei, de anulare a Hotărârii CA nr. ...

În primul rând, apelanta susţine că în realitate, Decizia … are doar efecte declarative şi constată faptul că … îndeplinea, la data pronunţării Deciziei, condiţiile reprezentativităţii în contextul noilor cerinţe impuse de Legea 62/2011. Drept urmare, prin Decizia … instanţa de judecată a dispus menţinerea reprezentativităţii în contetul art. 223, până la împlinirea termenului de 4 ani de la pronunţarea Sentinţei civile nr. … pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a Va Civilă în dosar nr. …, şi nu atribuirea reprezentativităţii în condiţiile art. 72 din Legea 62/2011 pentru încă patru ani începând cu ….

Argumentând această susţinere, apelanta .. face referire la considerentele Deciziei …, solicită a se avea în vedere elementele probante prezentate de …. în dosarul respectiv, şi transformarea temeiului de drept invocat de … pe parcursul fazelor procesuale.

Tribunalul reţine că aspectele la care face referire apelanta conduc la interpretarea dispozitivului hotărârii Curţii de Apel, demers inadmisibil în afara procedurii de lămurire a dispozitivului reglementată de art. 443 Cod pr.

Cu alte cuvinte, în cadrul acestui litigiu, nu se poate stabili, aşa cum pretinde apelanta,  că în realitate, constatând reprezentativitatea … la nivel de sector de activitate pentru ramura construcţii – montaj prin Decizia …., Curtea de Apel Bucuresti a avut in vedere confirmarea reprezentativităţii .. pentru o perioadă de 4 ani începând cu data pronunţării Sentinţei civile nr. ...

Apelanta a mai susţinut că instanţa ar fi trebuit să aibă în vedere constatările instanţei care a soluţionat dosarul nr. .. având ca obiect suspendarea efectelor hotărârii contestate, pe calea procedurii ordonanţei preşedinţiale, cu toate că soluţia instanţei în dosarul respectiv nu se bucură, potrivit legii, de autoritate de lucru judecat, respectiv de putere de lucru judecat.

Tribunalul constată că această critică este lipsită de temei juridic.

Atâta vreme cât, potrivit art. 1002 alin. 2 Cod pr.civ., ordonanţa preşedinţială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului, instanţei care judecă cererea pe fond nu îi este nici măcar permis să îşi întemeieze raţionamentul pe autoritatea de lucru judecat, respectiv pe puterea de lucru judecat a ordonaţei preşedinţiale (procedură care presupune numai examinarea superficială a fondului), ci are obligaţia să analizeze chiar fondul cauzei.

Susţinând că instanţa de fond nu s-a aplecat asupra unor acte oficiale şi a unor analize de legalitate efectuate de către instanţele de judecată, apelanta … pretinde  instanţei de fond să adopte raţionamentul instanţei care a pronunţat ordonanţa preşedinţială, ceea ce o situează pe o poziţie contrară atât normelor de drept care reglementează procedura specială a ordonanţei preşedinţiale şi efectul hotărârilor pronunţate în această procedură asupra judecăţii cauzei pe fond, cât şi reglementărilor privind rolul judecătorului în procesul civil.

În privinţa valorificării de către prima instanţă a opiniei Ministerului Muncii, Familiei, .. exprimată prin adresa nr. … (f. 76, vol. 1, fond), potrivit căreia „… este reprezentativă pe o perioadă de 4 ani de la data rămânerii definitive, respectiv până la data de 23.07.2018”, Tribunalul constată că într-adevăr, punctul de vedere al Ministerului nu are valoare juridică din perspectiva obiectului cererii, însă prima instanţă nu şi-a întemeiat concluzia pe această opinie, ci a menţionat-o ca fiind în sensul dezlegării date în urma analizării cererii pe fond.

În al doilea rând, apelanta critică lipsa motivării soluţiei primei instanţe în legătură cu efectele Deciziei …. a Curţii de Apel Bucureşti.

Obligaţia de motivare a hotărârilor judecătoreşti este rezultatul a două exigenţe ce decurg din art. 6 paragraful 1 al Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reflectate în jurisprudența Curții. Pe de-o parte, acest text consacră dreptul oricărei persoane de a-şi prezenta argumentele şi observaţiile în faţa instanţei, iar, pe de altă parte, impune oricărei instanţe obligaţia de a proceda la un examen efectiv al motivelor, argumentelor şi propunerilor de probe prezentate de părţi, cel puţin pentru a le aprecia pertinența.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este constantă în a statua, legat de buna administrare a justiţiei, că deciziile judiciare trebuie să indice de o manieră suficientă motivele pe care se bazează (cauzele Ruiz Torija contra Spaniei, Helle contra Finlandei, Suominen contra Finlandei, Dimitrellos contra Greciei, Albina contra României). Această obligaţie este justificată, întrucât numai prin pronunţarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiţiei. De asemenea, Curtea apreciază că instanţa nu este întotdeauna datoare să analizeze separat fiecare susţinere a părţilor, putând selecta sau grupa argumentele utile în soluţionarea cauzei, însă ignorarea completă a acestora echivalează cu lipsirea părţii de un veritabil acces la justiţie.

Prin urmare, dacă o parte invocă în scris un argument suficient de clar şi de precis, susţinut de probe şi de natură să aibă o incidenţă asupra soluţiei ce urmează să fie pronunţată în respectivul litigiu, este necesar ca instanţa să analizeze acest argument şi să formuleze un răspuns explicit şi specific.

Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare şi accesibilă, reprezentând o garanţie pentru părţi că cererile lor au fost analizate cu atenţie.

În prezenta cauză, tribunalul reţine că instanţa de fond a analizat susţinerea apelantei privind efectele Deciziei … a Curţii de Apel Bucureşti şi a arătat de ce a considerat că nu este întemeiată, nefiind necesar a examina individual fiecare argument prezentat de apelantă.

În al treilea rând, se contestă concluzia instanţei privind nelegalitatea convocării Consiliului de Administraţie din 23.05.2015. Tribunalul constată că această critică este corectă, din coroborarea prevederilor legale şi statutare invocate de prima instanţă (16.7 şi 11.2 din Statut, art. 10 din Lg. nr. 215/1997) reieşind că obligaţia Preşedintelui …de convocare se referă la strict la convocarea Adunării Generale, şi nu a Consiliului de Administraţie. Pe de altă parte, posibilitatea unui membru al Consiliului să convoace Consiliul apare ca fiind în relaţie cu rolul acestei structuri, aşa cum este definit de art. 8 alin. 1 din Legea 215/1997, acela de a asigura activitatea permanentă a ...

Tribunalul mai reţine că acest motiv de apel, a cărui analiză a relevat că procedura de convocare a şedinţei din … a fost legală, nu are aptitudinea de a conduce la admiterea căii de atac, dat fiind că, deşi Consiliul a fost legal convocat, nu au fost îndeplinite alte condiţii de  legalitate a adoptării hotărârii, aşa cum au fost expuse anterior. Cu alte cuvinte, convocarea corectă a Consiliului nu acoperă celelalte vicii ale adoptării hotărârii contestate.

În al patrulea rând, se critică concluzia instanţei privind cvorumul cu care s-a adoptat Hotărârea ….

Apelanta susţine că la adoptarea hotărârii contestate a fost îndeplinit cvorumul de jumătate plus unu din numărul total de membri (art. 16.7 din statut) şi că hotărârea a fost adoptată de toţi cei 8 membri ai Consiliului de Administraţie desemnaţi de organizaţiile care şi-au dovedit reprezentativitatea – ….

Aceste susţineri sunt neîntemeiate întrucât hotărârea contestată nu a fost adoptată de Consiliul de Administraţie în activitate la acel moment,  format din membri desemnaţi de … şi …, în componenţa stabilită prin Hotărârea …. coroborată cu Hotărârea …nr. ….

Având în vedere situaţia de fapt prezentată în partea iniţială a considerentelor, Tribunalul constată că până la data de 23.05.2015,  componenţa Consiliului de Administraţie era cea stabilită prin Hotărârea 158/24.11.2014, prin care, în temeiul art. 16.1.2 din Statutul Casei Sociale a Constructorilor, se extinseseră, mandatele membrilor Consiliului de Administraţie care expiraseră la 26.10.2014, mandate acordate prin Hotărârea nr. 127/26.10.2010.

Din cele de mai sus reiese la data de …, Consiliul de Administraţie era format din reprezentanţi ai … Familia şi ….

În consecinţă, deciziile din data de … ar fi trebuit să fie adoptate de Consiliul de Administraţie în componenţa sa legală de la acel moment, componenţă ce urma să se schimbe numai în urma votului.

Până la adoptarea, de către vechiul Consiliu de Administraţie, a hotărârii prin care s-ar fi ales noul Consiliu de Administraţie, apelanta …. nu făcea parte din structura de conducere a .., aşa încât nu putea participa la adoptarea unei hotărâri.

Raţionamentul de mai sus este susţinut de prevederile art. 16.7 din Statut potrivit cărora pentru valabilitatea deliberărilor Consiliul de Administraţie este necesară prezenţa a jumătate plus unu din numărul total de membri. (f. 32, vol. 1, fond)

Or, printr-o interpretare logică, din reglementarea anterior expusă reiese că este vorba despre membri care faceau parte din Consiliu, nu din afara acestuia.

Concret, aşa cum a  subliniat şi prima instanţă, nu se poate considera că din componenţa Consiliului de Administraţie din … făceau parte membri ai unor organizaţii patronale care nu fuseseră numiţi în Consiliu.

Din Hotărârea CA nr. …. reiese că aceasta a fost luată chiar în acest fel, cu participarea unor membri care nu făceau parte din Consiliu, şi anume a reprezentanţilor Federaţiei …, alături de ….

Dintr-o altă perspectivă, apelanta apreciază că în situaţia în care s-ar considera că … ar fi trebuit să facă parte din Consiliul de Administraţie din … alături de apelanta Federaţia Patronatelor Societăţilor de Construcţii, componenţa Consiliului de Administraţie ar fi fost de 4 membri ai …, 3 membri … şi 1 membru din partea Federaţiei Patronatelor Societăţilor de Construcţii.

În opinia apelantei, inclusiv în această ipoteză a fost îndeplinit cvorumul prin participarea a 4 membri ai … şi un membru din partea Federaţiei …

Apelanta pierde însă din vedere faptul că la data respectivă nu făcea parte din Consiliul de Administraţie,  aşa încât la data de … nu putea să fie reprezentată de vreun membru în Consiliu.

De asemenea, raţionamentul apelantei mai omite un aspect, şi anume că desemnarea unor membri de către organizaţiile patronale presupunea existenţa unui acord între acestea, acord ce a fost negat de ambele părţi.

În consecinţă, aprecierea conform căreia apelanta …. ar fi deţinut un membru in Consiliu apare ca fiind o speculaţie, nefiind dovedit vreun acord între organizaţiile patronale reprezentative conform art. 8 din Legea 215/1997.

În lipsa acordului ar fi devenit incidente dispoziţiile art. 16.1.2 din Statut, aşa încât Consiliul şi-ar fi menţinut structura anterioară până la momentul la care un asemenea acord ar fi fost atins şi prezentat următorului Consiliu,  ceea ce conduce din nou la concluzia că la dat de …, contrar opiniei apelantei …., cvorumul nu era îndeplinit.

Situaţia în care acordul de desemnare a unor membri în Consiliu este împiedicat, cu rea credinţă, de către una din părţi  nu reprezintă o piedică insurmontabilă, atâta vreme cât se poate uza inclusiv de o acţiune în justiţie prin care partea de ea credinţă poate fi obligată să îşi dea acordul.

Ultimul set de critici priveşte soluţia de anulare a hotărârilor adoptate ulterior Hotărârii CA …., şi include critici legate de nemotivarea hotărârii sub acest aspect, de faptul că se impune o soluţie contrară întrucât Consiliul de Administraţie din … a fost legal constituit şi de inaplicabilitatea principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis.

Motivele de apel sunt nefondate.

După cum s-a arătat anterior Consiliul de Administraţie din 23.05.2015 nu a fost legal constituit, aşa încât motivul de apel care pleacă de la această premisă este neîntemeiat.

Aplicarea principului anulării actelor subsecvente nu are loc pe criteriul cronologic, ci pe baza legăturii de subsidiaritate dintre anulat şi actele ulterioare.

În cauza de faţă s-a stabilit că Hotărârea …. a fost adoptată nelegal, motiv pentru care a fost anulată.

În consecinţă, Consiliul de Administraţie numit prin această hotărâre nu a fost constituit în mod legal.

A susţine că actele adoptate de o structură de conducere nelegal constituită sunt legale, contravine logicii juridice.

Aceste acte au natura juridică a unor acte subsecvente Hotărârii …, întrucât în absenţa acesteia nu puteau fi întocmite, motiv pentru care, în mod corect prima instanţă a reţinut incidenţa principiului resoluto juris dantis resolvitur jus accipientis şi a dispus anularea lor.

Cu toate că motivarea primei instanţe asupra acestui capăt de cerere este concisă, Tribunalul, în considerarea argumentelor expuse anterior în răspuns la o critică similară, o apreciază ca fiind suficientă întrucât, prin indicarea temeiului în baza căruia s-a dispus anularea hotărârilor ulterioare, a permis formularea de critici şi verificarea raţionamentului care a condus la soluţia pronunţată.

Cu privire la apelul formulat de intervenienta …împotriva Sentinţei civile nr. …, reţinem că majoritatea motivelor de apel sunt identice cu cele invocate de apelanta … (greşita interpretare a Deciziei … a Curţii de Apel Bucureşti, valorificarea adresei emise de Ministerul …, nelegalitatea Consiliului de Administraţie numit la .., nelegalitatea convocării adunării din …, lipsa reprezentativităţii …), drept pentru care în legătură cu acestea, se vor avea în vedere considerentele mai sus expuse.

În plus, apelanta – intervenientă mai susţine că intimata … nici nu putea obţine constatarea reprezentativităţii conform criteriilor Legii 62/2011, întrucât nu este o federaţie patronală, aşa cum impun prevederile acestei legi.

Critica este nefondată. Prin Decizia civilă nr. … a Curţii de Apel Bucureşti s-a avut in vedere că intimata este o federaţie patronală, aşa cum reiese din considerentele deciziei („Curtea constată că petenta … îndeplineşte condiţiile de reprezentativitate la nivel de sector prevăzute de art. 72 lit. b din Legea 62/2011, în sensul existenţei unui statut legal de federaţie patronală..” – f. 73, vol. 1, fond), considerente ce se impun cu putere de lucru judecat, având natura unor considerente decizorii.

Cu privire la apelul declarat de intervenienta .. împotriva Sentinţei civile nr. …, reţinem, ca şi în cazul apelului anterior analizat, că motivele invocate se suprapun cu cele susţinute de apelanta .. (reprezentativitatea .. la data de .., efectele Deciziei nr. .., valorificarea adresei .., pretinsa încălcare a art. 8 din Legea 215/1997 şi a art. 16 din Statut, convocarea Consiliului de Administraţie din .., anularea hotărârilor ulterioare celei din ..), motiv pentru care se vor avea în vedere considerentele expuse cu ocazia examinării apelului ...

În plus, apelanta – intervenientă mai susţine că modul în care a fost adoptată Hotărârea … nu a fost unul singular, indicând drept precedent adoptarea Hotărârilor nr. …., însă câtă vreme modalitatea indicată de apelantă nu este consfinţită în statutul acesteia, nu i se poate acorda valoare juridică.

Atitudinea .. în ceea ce priveşte clarificarea perioadei de reprezentativitate a … în considerarea Deciziei …, care a solicitat opinia unor consultanţi, nu are relevanţă din perspectiva obiectului cererii. Este însă adevărat că, prin utilizarea procedurii reglementate chiar de Statutul …, s-ar fi putut preîntâmpina situaţia de faţă. Astfel,  în cazul în care Consiliul de Administraţie din … constituit din ….. conform art. 16.1.2 din Statut ar fi adoptat o hotărâre nelegală, partea prejudiciată ar fi putut contesta hotărârea in instanţă, provocând astfel …. să îşi justifice refuzul de a lua anumite măsuri şi să îşi probeze reprezentativitatea. Astfel se putea obţine o confirmare sau o infirmare din partea instanţei asupra chestiunilor litigioase dintre părţi.

Cu referire la soluţia de anulare a hotărârilor subsecvente, reţinem că soluţia de anulare priveşte hotărârile adoptate de un Consiliu nelegal constituit, şi nu actele  juridice încheiate …. cu terţii. Acestea din urmă ar putea fi considerate, eventual, de la caz la caz, subsecvente fiecărei hotărâri anulate, dar nu sunt subsecvente Hotărârii ….. De asemenea, mai reţinem că anularea actelor juridice încheiate de Consiliul de Administraţie cu terţii nu intervine automat. Nulitatea se constată pe cale judecătorească, la solicitarea părţilor care au încheiat respectivele acte, în acest cadrul procesual urmând a se aprecia asupra incidenţei principiului bunei credinţe, sau asupra incidenţei celorlalte principii invocate de apelantă.

Criticile formulate împotriva încheierii din … de către apelanta  Federaţia Generală a Sindicatelor Familia privind modul de soluţionare a excepţiei lipsei de interes se vor respinge ca neîntemeiate faţă de aceea că prin încheierea atacată nu s-a dezlegat această excepţie. Excepţia lipse de interes a fost soluţionată prin încheierea din …, dată la care au avut loc dezbaterile asupra excepţiei şi la care instanţa s-a pronunţat în şedinţă publică  (f. 91, fond), şi nu prin încheierea din …., când s-a amânat pronunţarea pentru ….. (f. 92, fond)

Pe considerentele mai sus expuse, constatând legalitatea şi temeinicia hotărârilor atacate – încheierea din ….., încheierea din …, Sentinţa civilă nr. …, Tribunalul va respinge ca nefondate apelurile formulate.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 451 şi urm. Cod pr. civ., se vor obliga apelantele în solidar la plata către intimata … a cheltuielilor de judecată în sumă de 26.641,16 lei reprezentând onorariu de avocat, cheltuială reală, necesară în vederea combaterii apelurilor şi într-un cuantum rezonabil în raport de complexitatea cauzei (trei apeluri, critici extinse) şi activitatea avocatului (reprezentare intimată la fiecare termen, depunere întâmpinare, solicitare probe, concluzii pe fondul apelului – scrise şi susţinute în şedinţa de judecată, apărări valorificate în soluţionarea apelului), inclusiv prin comparaţie cu cheltuielile de judecată solicitate de apelante.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge apelul formulat de apelanta-pârâtă …., cu sediul ales în …i, împotriva încheierii din … şi a Sentinţei civile nr. .. pronunţate de către Judecătoria Sectorului … Bucureşti în dosarul nr. …apelul formulat de apelanta intervenientă – forţată …, cu sediul ales …împotriva Sentinţei civile nr. .. pronunţată de Judecătoria Sectorului… Bucureşti în dosarul nr. … şi apelul formulat de către apelanta intervenientă – forţată …, cu sediul ales în … împotriva încheierii de şedinţă pronunţate în data de … şi împotriva Sentinţei civile nr. …. pronunţate de Judecătoria Sectorului … Bucureşti în dosarul nr. .. în contradictoriu cu intimata – intervenient accesoriu … cu sediul în … şi intimata - reclamanta …., cu sediul ales .., având ca obiect ...

Obligă apelanţii în solidar la plata către intimata … a cheltuielilor de judecată în cuantum de 26.641,16 lei (onorariu avocat).

Definitivă.

Pronunţată azi, …, în şedinţă publică.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

Domenii speta

Spete similare