Consfințire acord mediere

DOSAR NR. ……….

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr.  …….

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE …….

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: …..

JUDECĂTOR : …..

JUDECĂTOR : ……

GREFIER: ….

Pe rol soluţionarea recursului civil formulat de recurenta-pârâtă ….. împotriva sentinţei civile nr. . pronunțate în data de …… de către Judecătoria Sectorului .. București în dosarul nr. ….,  în contradictoriu cu intimatul-reclamant …, având ca obiect consfințire acord mediere - pretenții 

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, în cadrul amânărilor fără dezbateri, se prezintă recurenta-pârâtă personal și intimatul-reclamant prin avocat … cu împuternicire avocaţială la fila … .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează tribunalului obiectul cauzei, stadiul procesual şi modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Tribunalul procedează la legitimarea recurentei, datele de identificare fiind consemnate în caietul grefierului.

Recurenta-pârâtă arată că solicită amânarea cauzei pentru lipsă de apărare,  că nu a primit citația și nici întâmpinarea, iar de termen a aflat de pe portalul instanțelor.

Tribunalul reține că cererea de recurs a fost formulată în august …, iar pana la acest termen de judecata  , se putea apela la un apărător ales.

Tribunalul reține faptul că , în acord cu înscrisurile de la dosar,  întâmpinarea a fost comunicată recurentei la … și citatia  a fost comunicată la data de .., cu respectarea termenului legal  legal, ambele la domiciliul indicat in cererea de recurs.

 Asupra cererii de amânare a cauzei pentru lipsă de apărare, intimatul-reclamant prin avocat , avand cuvantul, arată că se opune cererii de amânare si mentioneaza  că la fond recurenta-pârâtă nu a avut apărător.

Tribunalul, deliberând asupra cererii de amânare pentru lipsă de apărare, formulată de către recurenta-pârâtă, o respinge ca neintemeiata,  având în vedere că nu au fost invocate motive ce au dus la imposibilitatea angajării unui apărător. Totodată se are în vedere data înregistrării recursului-…. si intervalul de timp ce a curs pana la primul termen de judecata , apreciindu-se ca  recurenta a avut suficient timp pentru  efectuarea demersurilor necesare alegerii unui apărător cât și nivelul redus al complexității cauzei.

Tribunalul dispune lăsarea cauzei la ordine.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se prezintă recurenta-pârâtă personal și intimatul-reclamant prin avocat.

La interpelarea tribunalului, părțile arată că nu au chestiuni prealabile de invocat.

Tribunalul pune în discuție probatoriul.

Recurenta-pârâtă solicită proba cu înscrisuri și depune înscrisuri reprezentând extrase telefon prin care arată că a fost amenințată de partea adversă.

Tribunalul, deliberând asupra probatoriului, respinge proba cu înscrisuri solicitată de recurentă, având în vedere teza probatorie arătată.

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat şi excepţii de invocat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul recursului.

Recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului formulat. Depune note scrise și solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune probele.

Tribunalul aduce la cunoștință recurentei faptul că după închiderea dezbaterilor, nu se mai pot depune probe la dosar.

Intimatul-reclamant prin avocat solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul întâmpinării. Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial de 1000 lei.

Recurenta, avand  cuvantul,  solicită reducerea onorariului solicitat de intimat.

Tribunalul declară dezbaterile încheiate și reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector … Bucureşti la data de …, sub nr. …, reclamantul … a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre judecătorească prin care să dispună încuviinţarea acordului de mediere nr. ..din data de … încheiat la Birou de mediator …, având ca părţi pe reclamantul .. şi pe pârâtul ….

În fapt, reclamantul a solicitat să se ia act de faptul că acordul de mediere s-a realizat prin consimţământul părţilor şi că, în urma procesului de mediere, toate problemele şi neînţelegerile dintre părţi au fost rezolvate prin acordul de mediere nr. …din data de … semnat de părţi.

În drept, a invocat art. 58-63 din Legea nr. 192/2006 şi art. 87 alin. 51 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Sub aspect probatoriu a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, depunând acordul de mediere şi procesul verbal de închidere a procedurii de mediere, actele de identitate ale părţilor şi contractul de împrumut nr. ….

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform art. 11 lit. a din OUG nr. 80/2013.

La data de .. pârâtul a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu încuviinţarea acordului de mediere şi solicită respingerea oricăror cheltuieli de judecată, dat fiind că şi-a exprimat consimţământul cu privire la cererea reclamantului înainte de începerea judecăţii.

În drept, nu a fost invocat nici un temei legal.

În baza art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că este admisibilă şi că duce la soluţionarea cauzei.

La termenul de judecată din data de … precum şi la termenul din data de … pârâta a arătat că nu mai este de acord cu acţiunea formulată de reclamant întrucât are dubii legate de contractul de împrumut şi de modul în care acesta este folosit în contractul de mediere, precizând şi faptul că nu a semnat contractul de mediere, nefiind prezentă la semnarea acestuia, invocând totodată şi vicierea consimţământului său la încheierea contractului de împrumut.

Prin sentinţa civilă nr…., Judecătoria Sectorului … a admis acţiunea având ca obiect consfinţire acord de mediere formulată de reclamantul … şi a luat act de acordul de mediere nr. … încheiat la data de … în baza contractului de mediere nr. 0035 din data de .. între reclamantul … şi pârâtul … la Biroul de Mediator .. având următorul conţinut: ACORD DE MEDIERE nr. .. încheiat la data de … în baza Contractului de Mediere nr… intre: … pe de o parte şi ..pe de alta parte, în conformitate cu prevederile Legii nr.192/2006 actualizata si republicata. In vederea stingerii neintelegerii dintre noi, părţile de mai sus, am consimţit la încheierea prezentului acord, liber exprimat şi neafectat de nici un viciu de consimţământ, fiind întrutotul de acord cu cele convenite, după cum urmează mai jos. Intre noi, cele doua parti semnatare ale prezentului acord, a fost incheiat contractul de imprumut nr. … atestat de avocat …, prin care dna. …. a primit cu titlu de împrumut, de la domnul …, suma de 15.000 euro (cincisprezecemiieuro), fără dobândă penalizatoare şi fără dobândă remuneratorie. Potrivit contractului de imprumut mai sus rubricat, suma de 15.000 euro trebuie restituita dlui. … de către dna. .. până cel mai târziu la data de 10.02.2018. in caz contrar acesta din urma are dreptul ca, fără somaţie, notificare sau alte formalităţi de punere în întârziere şi fără cerere de chemare în judecată, să solicite executarea silită asupra tuturor bunurilor, mobile şi imobile ale debitoarei. Insa debitoarea l-a instiintat pe creditor, ulterior semnării contractului, despre faptul ca ii va fi imposibil sa achite suma imprumutata la data prevăzută in contract si, pentru a evita executarea bunurilor acesteia după data scadenta, doreşte sa-i propună acestuia o intelegere. In urma discuţiilor si negocierii dintre parti, aceasta au căzut la o intelegere cu ajutorul mediatorului, intelegerea dintre parti fiind cuprinsa in prezentul acord, inscris sub semnătură privata, semnat de ambele parti. Astfel, in schimbul sumei de 15.000 euro (cincisprezecemiieuro) imprumutate de dna. …, aceasta din urma este de acord sa-i dea dlui. … contravaloarea a jumătate din despăgubirile ce urmeaza sa le primească de la …, despăgubiri propuse a-i fi acordate in baza Legii nr. 10/2001 si a Legii nr. 247/ 2005, conform Deciziei nr. … emisa de …., la data la care va primi despăgubirile. Dna. …. arata ca la … este inregistrat dosarul cu nr. … in vederea acordării de despăgubiri, conform deciziei de mai sus, asa cum reiese si din adresa cu nr. .. emisa de Guvernul României- … este de acord ca in schimbul sumei de 15.000 euro imprumutate dnei. …., aceasta din urma sa-i dea contravaloarea a jumătate din despăgubirile ce urmeaza sa le primească de la ANRP, la data la care aceasta va primi despăgubirile. Prin semnarea acestui acord, părţile arata ca au stins neînţelegerile dintre acestea cu privire la executarea contractului de imprumut nr. … atestat de avocat … , in ceea ce priveşte modalitatea de restituire a imprumutului de către .. către dl. .., precum si cu privire la termenul la care va fi remisa către creditor contravaloarea a jumătate din despăgubirile ce urmeaza sa fie primite de la …. Ca urmare, s-a încheiat prezentul acord care are valoarea unui înscris sub semnătură privată, nu conţine clauze care să aducă atingere legii şi ordinii publice si poate fi depus la instanţa de judecată, prin intermediul pârtilor sau avocaţii acestora, pentru ca instanţa sa ia act de el si sa-1 încuviinţeze, in situaţia in care una din parti nu isi respecta promisiunea/ obligaţia. Ambelor parti li s-a adus la cunoştinţa, prin art.5.3.2 din contractul de mediere, citit si semnat de acestea, si prin cererea de mediere ca au dreptul să fie asistate la mediere de către avocaţi sau de alte persoane. Încheiat azi, …, la sediu, în 3 (trei) exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, fiecare exemplar avand 3 file. La prezentul acord se anexeaza in copie: Cărţile de identitate ale ambelor parti, Contractul de împrumut nr. … atestat de avocat .., Deciziei nr. .. emisa de .., Adresa cu nr. .. emisa de ….

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, conform actelor existente la dosar reclamantul .. şi pârâtul … au încheiat un contract de împrumut prin care reclamantul a remis pârâtei suma de 15000 euro fără dobândă penalizatoare sau remuneratorie, suma fiind restituibilă integral cel mai târziu până la data de ...

Pentru stingerea datoriei, reclamantul şi pârâtul au încheiat acordul de mediere nr. …, în cuprinsul căruia se stipulează că în schimbul sumei de 15000 euro împrumutate de pârâtă, aceasta din urmă se obligă să-i dea reclamantului contravaloarea a jumătate din despăgubirile ce urmează să le primească de la …, despăgubiri propuse a-i fi acordate în baza Legii nr. .. conform Deciziei nr, .. emisă de …. la data la care va primi despăgubirile.

La termenul de judecată din data de .. precum şi la termenul din data de … pârâta, prezenta personal a arătat că nu mai este de acord cu acţiunea formulată de reclamant întrucât are dubii legate de contractul de împrumut şi de modul în care acesta este folosit în contractul de mediere, precizând şi faptul că nu a semnat contractul de mediere, nefiind prezentă la semnarea acestuia, invocând totodată şi vicierea consimţământului său la încheierea contractului de împrumut.

În drept, conform art. 59 alin. 2 din Legea nr. 192/2006: Părţile acordului de mediere se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 438-441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 63 din acelaşi act normativ: În cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, cu respectarea condiţiilor legale, o hotărâre, dispoziţiile art. 438-441 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.

Astfel, prevederile legale antemenţionate prevăd dreptul părţilor de a se adresa instanţei de judecată pentru a consfinţi într-o hotărâre executorie acordul la care au ajuns ca urmare a parcurgerii procedurii medierii. Această procedură este definită de Legea nr. 192/2006 ca o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

De asemenea, procedura de mediere reprezintă un cadru legal în care părţile sunt îndrumate să ajungă la o soluţie reciproc avantajoasă, prin concesii reciproce şi negociere, astfel încât să evite sesizarea instanţelor de judecată cu litigiul pe fond, unde părţile sunt supuse rigorilor probaţiunii şi a sarcinii probei, fără posibilitatea unei negocieri directe. Nu este exclus ca în procedura de mediere una dintre părţi să achieseze la pretenţiile celeilalte, atunci când temeinicia pretenţiei este evidentă ori bine conturată, ceea ce îi conferă părţii o poziţie avantajoasă.

Examinând actele dosarului, instanţa a reţinut că deşi iniţial pârâta a arătat că este de acord cu acţiunea formulată de reclamant, la termenele de judecată fiind prezenta personal a arătat că solicită respingerea cererii întrucât are dubii legate de contractul de împrumut şi de modul în care acesta este folosit în contractul de mediere, precizând şi faptul că nu a semnat contractul de mediere, nefiind prezentă la semnarea acestuia, invocând totodată şi vicierea consimţământului său la încheierea contractului de împrumut.

Instanţa mai reţinut că acordul de mediere produce efecte între părţi de la data încheierii sale, acordul de mediere fiind în esenţă un contract, supus dreptului comun. Prin urmare, devine incident art. 1270 C.civ., conform căruia contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. În procedura consfinţirii acordului de mediere instanţa are obligaţia verificării acordului de mediere sub aspect formal precum şi a consimţământului părţilor care l-au încheiat, în sensul constatării unui consimţământ valabil. Aceste aspecte se verifică prin raportare la momentul încheierii acordului şi nu prin raportare la momentul prezentării părţilor la organul judiciar care face verificarea.

Examinând actele dosarului instanţa a constatat că acordul de mediere este valabil sub aspect formal, fiind încheiat de către un mediator autorizat. Totodată, pârâta a semnat ambele contracte, atât pe cel de împrumut (f. 18) cât şi pe cel de mediere (f. 7), la acesta din urmă arătând în scris că a citit şi că este de acord cu conţinutul său. Mai mult, pârâtul prin întâmpinare a arătat că este de acord cu încuviinţarea acordului de mediere, neinvocând în această etapă aspecte legate de o eventuală viciere a consimţământului său la încheierea contractului de împrumut. De altfel, pârâta doar a afirmat că la încheierea contractului de împrumut i-a fost viciat consimţământul, fără a aduce vreo dovadă în acest sens.

La data de .., recurenta pârâtă …… a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. .., prin care a învederat Vicierea consimţământului la încheierea contractelor de împrumut şi mediere , apreciind că instanţa de fond nu a sesizat faptul că deşi contractul de împrumut nr. … a fost făcut apropiat de contractul de mediere nr. …, nu avea de ce să se grăbească să semneze contractul de mediere pentru că avea la dispoziţie un an de zile să achite împrumutul. Aceste contracte au fost făcute cu alt scop şi acela de a obţine 50% din drepturile ce revin ca despăgubire de la …în baza Legii 10/2001 şi de a nu plăti impozit.

A mai arătat că a semnat contractele fiind indusă în eroare de către reclamant şi avocata acestuia, la care s-a prezentat pentru cesionarea drepturilor litigioase şi a găsit gata pregătite aceste 2 contracte.

A mai arătat faptul că cauza contractului de mediere este una falsă, ilicită şi imorală. Reclamantul a profitat de starea sa de nevoie, de lipsa de experienţă şi a aranjat totul în favoarea sa. Suma primită de 15.000 Euro pentru 50% din drepturile litigioase este mult prea mică.

La data de …, intimatul .. a formulat întâmpinare prin care a solicitat  respingerea recursului ca neîntemeiat şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. 

Obiectul dosarului în care a fost pronunţată Sentinţa recurată este încuviinţarea acordului de mediere nr. .., încheiat la Birou de mediator .. cu sediul în oraş  având codul de înregistrare fiscală (CIF) nr. .., reprezentat prin .., în calitate de mediator, înregistrat în Registrul naţional al formelor de exercitare la poziţia nr….

Până la momentul depunerii cererii de încuviinţare a acordului de mediere recurenta nu a invocat nici o viciere a consimţământului, folosind banii împrumutaţi cu mult timp înainte de semnarea contractului de împrumut şi destul de mult timp după semnarea acestuia.

Motivul semnării celor două contracte, atât de împrumut cât şi de mediere a fost voinţa proprie cunoscând foarte bine situaţia, ştiind că a primit banii pentru a nu fi executată de Asociaţia de proprietari pentru neplata cotelor şi solicitând în nenumărate rânduri diverse sume pentru probleme personale, tot timpul motivând că  va restitui la momentul când va primi despăgubirile ...

Pentru că suma împrumutată era considerabilă şi aceasta solicita în continuare suplimentarea împrumutului intimatul a arătat că i-a solicitat  încheierea şi semnarea unui înscris cu care să  se faca dovada împrumutului, în situaţia în care aceasta nu mai recunoaşte sumele împrumutate, lucru cu care a fost de acord.

Ambele contracte i-au fost prezentate, recurenta le-a citit personal şi a solicitat lămuriri şi modificări acolo unde nu a înţeles sau nu a fost de acord cu conţinutul şi abia după aceea a semnat.

Cererea de încuviinţare a acordului a fost depusă la instanţă, după trecerea termenului de un an din contractul de împrumut, timp  în care aceasta a avut posibilitatea să restituie împrumutul, lucru care nu s-a întâmplat.

Acordul de mediere s-a realizat prin consimţământul părţilor şi în urma procesului de mediere, toate problemele şi neînţelegerile fiind rezolvate prin acordul de mediere nr. .. din data de .., semnat de părţi.

Analizand hotararea atacata prin prisma sustinerilor din cererea de recurs, tribunalul retine ca instanta de fond a fost investita cu  consfintirea unui acord de mediere încheiat de către un mediator autorizat.

Procedura medierii, activitate de interes public, este o modalitate alternativă de soluționare a unor litigii la care părțile pot recurge în mod voluntar sau la recomandarea instanței, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, convenind să soluționeze pe această cale orice conflicte în materie civilă, de familie, precum și în alte materii.

Acordul de mediere este înscrisul sub semnătură privată încheiat de părți în fața mediatorului, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, prin care se soluționează pe calea amiabilă a medierii un litigiu între părți, nededus spre soluționare instanței de judecată .

Pentru a deveni titlu executoriu, acordul de mediere trebuie să fie ori autentificat de către notarul public, ori încuviințat de instanța de judecată, printr-o hotărâre de expedient pronunțată în acest sens, potrivit art. 59 alin. (1) și (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, care dobândește autoritate de lucru judecat, putere executorie și forța probantă a unui înscris autentic, conform art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, raportat la art. 432-434 din Codul de procedură civilă.

Prevederile art. 2267 alin. 1 C.civ. definesc tranzacția, ca fiind contractul prin care părțile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă.

Potrivit dispozițiilor art. 438 alin. 1 C.proc.civ.”părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea hotărâre care să consfințească tranzacția lor”.

Din interpretarea logică a art. 59 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 192/2006 privind medierea și exercitarea profesiei de mediator rezultă faptul că oricare dintre părțile semnatare ale acordului de mediere (și anume, aceea care are interes) poate sesiza instanța de judecată competentă și obține de la aceasta o hotărâre care să consfințească înțelegerea stipulată în acordul de mediere.

Legea nr. 192/2006 privind medierea și exercitarea profesiei de mediator este o lege specială care se aplică, deci, prioritar față de legea generală în materie (Codul de procedură civilă), întrucât există principiul de drept conform căruia specialia generalibus derogant (norma specială derogă de la norma generală).

Această lege prevede expres, în art. 59 alin. (2) teza întâi, faptul că: „părțile se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor”.

Acest text de lege nu prevede ca fiind necesară, în vederea emiterii hotărârii de consfințire a învoielii din acordul de mediere, repetarea de către părțile la acest acord, în fața instanței, a consimțământului lor cu privire la încheierea acordului.

Prin urmare, în cazul îndeplinirii tuturor condițiilor impuse de art. 59 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 192/2006 privind medierea și exercitarea profesiei de mediator pentru a se putea elibera de către instanță o hotărâre care să consfințească înțelegerea părților din acordul de mediere:

-a) să existe un acord de mediere valabil încheiat, conținând înțelegerea părților;

-b) să existe o solicitare în acest sens a cel puțin uneia din părțile la acordul de mediere (și o singură parte interesată putând formula o asemenea solicitare – a se vedea argumentația prezentată la punctul 1. de mai sus);

-c) instanța sesizată să fie competentă din punct de vedere material și teritorial) și în condițiile în care Legea nr. 192/1996 nu prevede ca fiind necesară repetarea consimțământului părților la acordul de mediere și în fața instanței de judecată învestite cu soluționarea cererii de consfințire a înțelegerii din acest acord, iar ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (unde legea (norma juridică) nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă), consimțământul părților pentru stingerea litigiului în modalitatea stipulată în acordul de mediere ar trebui doar constatat de către instanță ca fiind existent și nu ar trebui solicitat din nou, prin formularea și/sau susținerea cererii de consfințire a învoielii părților din acordul de mediere de către toate părțile la acest acord și prin confirmarea înțelegerii de către părți în fața instanței.

Și sub aspect formal soluția indicată de lege este în sensul de a nu se relua în fața instanței de judecată consimțământul părților exprimat prin acordul de mediere, ci de a fi constatat ca atare de către instanță. La această interpretare în spiritul legii se poate ajunge din analizarea prevederilor art. 61 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, care prevede pentru încuviințarea de către instanță a acordului de mediere extrajudiciar o procedură simplă, acordul nefiind necesar a fi redactat și semnat de părți în fața instanței, ca și în cazul unei tranzacții judiciare (potrivit art. 439 din Codul de procedură civilă), ci acesta trebuind doar să fie pus la dispoziția instanței de judecată de către părți ori de către mediator, în forma deja redactată și semnată.

In cazul înțelegerilor extrajudiciare, materializate printr-un acord de mediere, pentru încheierea acordului, părțile au urmat o procedură necontencioasă (de mediere), soluționată prin încheierea unui act (acordul de mediere) în fața unei persoane autorizate de lege (mediatorul), atât pentru desfășurarea procedurilor de soluționare amiabilă a litigiului, prin mediere, cât și pentru încheierea formală a acordului părților. În aceste condiții, ar fi firesc ca acordul de mediere să poată fi încuviințat de instanța de judecată și în cazul în care cererea de consfințire a înțelegerii părților din acest acord este formulată și/sau susținută de o singură parte la acord, ținându-se, astfel, cont de către instanță de faptul că acordul dedus acesteia nu are doar puterea obligatorie a unui contract (care reprezintă legea părților, potrivit art. 1270 alin. (1) din Codul civil), ci și pe aceea a unui document încheiat în fața unei persoane autorizate, cum este mediatorul, prin care se soluționează un litigiu.

Avand in vedere ascete aspecte teoretice, tribunalul retine ca acordul de mediere nr. ..a fost  încheiat la data de … în baza Contractului de Mediere nr… intre  BURCICĂ DAN şi .. în conformitate cu prevederile Legii nr.192/2006 actualizata si republicata,  partile fiind de acord ca  in schimbul sumei de 15.000 de euro primita ca imprumut de la … in baza contractului de imprumut nr. .. atestat de avocat ..,  CONSTANTINESCU ILEANA s-a obligat  sa-i dea dlui. .. contravaloarea a jumătate din despăgubirile ce urmeaza sa le primească de la … ca urmare a solutionarii dosarului  cu nr. …, despăgubiri propuse a-i fi acordate in baza Legii nr. 10/2001 si a Legii nr. 247/ 2005, conform Deciziei nr. .. .. emisa de ….

 Se noteaza ca  recurenta parata a sustinut ca i-a fost viciat consimtamantul la incheierea contractului de mediere,  ca nu a semnat contractul de mediere, ca fost indusa in eroare  cu prilejul incheierii celor doua contracte,  insa nu a prezentat nici in fata instantei de fond nici in fata instantei de recurs probe  care sa dovedeasca sustinerile facute, iar in acest context mentiunile sale apar ca simple afirmatii ce nu  se sprijina pe un suport probatoriu adecvat .

 Se observa ca pârâta a semnat ambele contracte, atât pe cel de împrumut (f. 18) cât şi pe cel de mediere (f. 7), la acesta din urmă arătând în scris că a citit şi că este de acord cu conţinutul său.

Acordul de mediere produce efecte între părți de la data încheierii lui, nu a autentificării sau consfințirii înțelegerii lor – deoarece acordul de mediere este un contract supus dreptului comun.

In procedura consfințirii acordului de mediere, organul judiciar este chemat să verifice acordul de mediere sub aspect formal și să se asigure că părțile l-au încheiat în cunoștință de cauză, în sensul că nu au avut consimțământul viciat.

Or, aceste aspecte se verifică prin raportare la momentul încheierii acordului și nu la momentul prezentării părților în fața organului care face verificarea.

Tribunalul  apreciaza ca  sunt  îndeplinite  toate condițiile impuse de art. 59 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 192/2006 privind medierea și exercitarea profesiei de mediator pentru a se putea elibera de către instanță o hotărâre care să consfințească înțelegerea părților din acordul de mediere: , respectiv exista un acord de mediere valabil încheiat, conținând înțelegerea părților,  exista  solicitarea intimatului  reclamant  , instanța sesizată este  competentă din punct de vedere material și teritorial.

Analizând conținutul acordului de mediere, sub aspectul valabilității sale,  tribunalul constata că acesta îndeplinește toate condițiile generale și de fond ale oricărei convenții, cu privire la capacitatea partilor, obiectul acordului, consimțământul părților și cauza (scopul) încheierii acordului de mediere, iar înțelegerea părților nu cuprinde prevederi care să aducă atingere legii și ordinii publice.

Dacă una dintre părți s-a răzgândit, acesta este un caz clasic de denunțare unilaterală a contractului (acordul de mediere fiind un contract, el are putere de lege între părți, potrivit art. 1270 Noul Cod Civil, încă de la data încheierii sale) și poate atrage răspunderea acelei părți pentru neîndeplinire, în condițiile legii civile. Deci,  organul judiciar nu are decât o singură soluție: să analizeze și să ia act de voința părților existentă în momentul încheierii acordului.

Refuzul păratei care se opune devenirii acestui acord titlu executoriu, prin consfințirea lui prin hotărâre judecătorească, reprezintă rea-credință și contravine prevederilor art. 14 din Codul civil.

In concluzie, apreciem ca acordului de mediere, care reprezintă actul oficial, încheiat în fața unei persoane autorizate de lege în acest sens (mediator), prin care s-a soluționat un litigiu, trebuie să i se confere și de către instanța de judecată învestită chiar numai de către una dintre părțile la acord cu o cerere de consfințire a înțelegerii părților din acord și chiar în cazul opoziției celeilalte părți, puterea și efectele urmărite prin încheierea lui.

Fata de cele ce preced, gasind neintemeiata calea de atac , se impuine respingerea recursului ca nefondat. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul ca nefondat.

Obliga recurenta la plata către intimat a sumei de 500 lei onorariu avocat redus, aferent recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.02.2019.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare