Acţiune în constatare - refuz nejustificat al pârâtelor de a-și da acordul pentru refacerea rețelei de racordare la energie a apartamentului reclamanților; acordul pârâtelor este necesar a fi dat în raport de calitatea lor de coproprietari cu privire la s

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27.04.2020, sub nr. …/299/2020, reclamanții A și B au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C, D şi E, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate refuzul nejustificat al pârâtelor de a-și da acordul pentru refacerea rețelei de racordare la energie a apartamentului reclamanților, respectiv să suplinească acordul de voință al pârâtelor pentru refacerea rețelei de conectare la energia electrică, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii apartamentului situat la mansarda imobilului situat în București, str. .... Au menționat că ap. 1, situat la parter, aparține pârâtelor C, D, iar reprezentantul legal al minorelor, F, deține un drept de uzufruct viager asupra acestui apartament, astfel cum rezultă din contractul de donație nr. 978/26.06.2012. La ap. 3, situat la etajul 1 al imobilului, proprietar este pârâta E, mama numitei F.

Pe fondul apariției unor neînțelegeri legate de exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra părților comune din imobil, precum și a unor chestiuni vizând administrarea acestui bun și refuzul lor de a-l vinde numitei F, între părți există mai multe litigii pe rolul instanțelor de judecată.

Au menționat că, în dosarul nr. .../299/2015, prin sentința civilă nr. .../2016, instanța a dispus obligarea lor să înlăture firele de electricitate de pe fața clădirii. Însă, dat fiind faptul că acest lucru nu putea fi făcut decât de reprezentanții G, au început demersuri în acest sens. Cu toate acestea, numita F, prin intermediul executorului judecătoresc, a procedat la executarea întocmai a hotărârii, în lipsa acordului furnizorului de energie, iar, prin acțiunea sa, a distrus în totalitate instalația existentă, furnizarea energiei electrice fiind întreruptă la data de 10.04.2019.

Reclamanții au învederat că au formulat plângeri penale și s-au adresat autoritățile competente în vederea refacerii rețelei de furnizare a energiei electrice, însă, după un an de zile, sunt în situația de a nu avea încă energie electrică. Au arătat că a fost necesară efectuarea unui nou proiect de racordare la energia electrică, însă, pentru ca acest proiect să fie aprobat, este necesară obținerea certificatului de urbanism și, ulterior, a autorizației de construire. Or, având în vedere că apartamentul lor se află la mansardă, în vederea obținerii certificatului de urbanism și al autorizației de construire, este necesar acordul vecinilor.

În vederea obținerii acestui acord, la data de 27.02.2020, au notificat pârâtele, prin executor judecătoresc, ca, în termen de 3 zile, să-și exprime acordul în scris cu privire la efectuarea lucrărilor necesare pentru refacerea instalației electrice. Având în vedere că pârâtele au ignorat solicitarea, au procedat la o nouă notificare la data de 11.03.2020, prin care le-au solicitat ca, la data de 18.03.2020, să se prezinte la BNP ... pentru a-și exprima acordul prevăzut de lege.

Cu toate acestea, pârâtele nu s-au prezentat la notar, comunicând ulterior faptul că nu au putut fi prezente, dată fiind instituirea stării de urgență generate de COVID-19 prin Decretul nr. 195/16.03.2010. Or, la acel moment, nu erau instituite măsuri privind limitarea deplasărilor persoanelor fizice și nici nu fusese restrânsă activitatea birourilor notariale.

De asemenea, pârâtele au comunicat că nu le-au fost transmise avizele eliberate de instituțiile abilitate, necesare emiterii autorizației de construire.

Reclamanții au invocat prevederile art. 27 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, arătând că sunt în situația în care nu au energie electrică de un an de zile și, dată fiind situația conflictuală existentă, urmează să se constate că atitudinea pârâtelor este una abuzivă, refuzul de a-și exprima acordul fiind evident și nejustificat, caz în care se impune suplinirea acordului pârâtelor pentru a putea efectua formalitățile prevăzute de lege în vederea refacerii instalației de racordare la rețeaua de furnizare a energiei electrice.

Reclamanții au invocat prevederile art. 480 C.civ., menționând că, în prezent, posibilitatea de a se bucura de folosința imobilului este grav afectată de exercitarea cu rea-credință de către pârâte a drepturilor subiective civile și de refuzul acestora de le da acordul pentru refacerea instalației electrice pe care au distrus-o cu depășirea limitelor hotărârii civile.

Au menționat că posibilitatea suplinirii consimțământului pârâtelor de către instanța de judecată are la bază obligația legală reținută în sarcina acestora de a-și exercita cu bună-credință drepturile subiective civile, o atare obligație putând fi adusă la îndeplinire pe această cale, în acord cu principiul executării în natură a obligațiilor, conform art. 1073-1077 C.civ.

În drept, au fost invocate prevederile art. 27 alin. 6 din Normele aprobate prin Ordinul nr. 839/2019, art. 1073-1077, art. 480 C.civ., ale Legii nr. 50/1991, art. 194 C.pr.civ.

În susţinerea cererii, reclamanții au depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: decizia civilă nr. .../19.01.2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. .../299/2015 (filele 5-9), adresa nr. 244142963/13.11.2018 (filele 10-11), proces-verbal nr. 104/10.04.2019 (fila 12), adresa nr. 1685490/14.06.2018 (fila 13), contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 6112/32035/14.02.2001 (fila 14).

La data de 03.06.2020, prin serviciul registratură, reclamantele au depus precizările solicitate de instanță, atașând, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: extras CF (filele 29-44).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar (fila 45).

La data de 15.07.2020, prin serviciul registratură, pârâtele C prin ocrotitor F, D prin reprezentant F au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâtele au arătat că imobilul situat în București, str. ..., sector 1 este un imobil ce face parte din lista Monumentelor istorice, cu privire la care, în perioada 2013 – 2016, s-au desfășurat o serie de operațiuni de consolidare și renovare. Pe acest imobil vechi de 100 ani, reclamanții și-au montat un aparat de aer condiționat și au ancorat cabluri TV/internet/electricitate/telefonie, operațiune care s-a realizat prin găurirea pereților exteriori ai monumentului istoric și prinderea cablurilor de fațada imobilului.

Prin sentința civilă nr. .../23.05.2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. .../299/2015, definitivă prin respingerea apelului, instanța a admis în parte cererea reprezentantului lor legal, F, și a obligat pârâții să înlăture aparatul de aer condiționat instalat pe fațada imobilului situat în București, Aleea ..., sector 1, precum și a tuturor cablurilor electrice, TV, internet sau de orice natură suspendate pe fațada imobilului. Astfel, instanța a reținut că, prin raportare la situația juridică a imobilului, pentru orice lucrare efectuată la un imobil monument istoric, se impune obținerea unor autorizații specifice, respectiv avize de la Ministerul Culturii și Cultelor și autorizație de construire emisă de către Unitatea Administrativ Teritorială.

Or, întrucât reclamanții au refuzat punerea în executare a sentinței civile nr. .../23.05.2016, în dosarul nr. 36662/299/2017, soluționat prin sentința civilă nr. 2964/09.05.2018, reprezentantul lor, F, a fost autorizată să execute pe cheltuiala reclamanților obligația de a face constând în înlăturarea tuturor cablurilor electrice, TV, internet sau de orice natură suspendate pe fațada imobilului.

Astfel, în anul 2019, au executat dispozitivul acestei sentințe, înlăturând cablurile amplasate pe fațada imobilului.

Ulterior acestui moment, reclamanții au formulat un număr semnificativ de cereri de chemare în judecată a S.C. G S.A., încercând să inducă instanțele în eroare, prin omisiunea de a le informa că imobilul este clasat pe lista monumentelor istorice și că înlăturarea cablurilor s-a realizat în baza unei hotărâri judecătorești, solicitând obligarea G să-i racordeze la energie electrică. Cu toate acestea, instanțele au reținut că nu pot obliga G la energia electrică, având în vedere situația imobilului (dosar nr. ../3/2017 înregistrat pe rolul Tribunalului București, dosar nr. ../3/2019 înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București și dosar nr. ../299/2019 înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București).

Pârâtele au învederat că au fost somate să se prezinte la notar în data de 02.06.2020, în vederea manifestării acordului de voință privind refacerea rețelei electrice, însă nu li s-a adus la cunoștință despre ce parte a rețelei este vorba, fără să se depună un proiect care să stea la baza respectivelor lucrări, fără să se depună un aviz de la Ministerul Culturii și Cultelor cu privire la lucrările pe care intenționează să le realizeze, avizele eliberate de către G cu privire la aceste lucrări, certificatul de urbanism, precum și toate celelalte documente care stau la baza eliberării autorizației de construire.

Practic, li s-a solicitat acordul cu privire la anumite lucruri despre  care nu aveau nicio informație, reclamanții neformulând niciun răspuns cu privire la solicitarea lor de a li se comunica documentele anterior menționate. Or, pentru a putea să-și manifesteze acordul în orice sens, mai întâi trebuie să  cunoască caracterul lucrărilor care urmează a fi realizate la imobil, precum și faptul că aceste lucrări nu afectează în niciun fel imobilul clasat pe lista monumentelor istorice.

Pârâtele au susținut că, din partea lor, nu a existat niciodată un refuz abuziv, însă nu pot să-și dea acordul cu privire la efectuarea unor lucrări care să afecteze imobilul și părțile comune ale acestuia, fără a ști în ce constau aceste lucrări și ce elemente ale imobilului urmează a fi afectate, în condițiile în care este vorba de un monument istoric.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.pr.civ.

La termenul din data de 12.10.2020, instanța a admis excepția nulității întâmpinării, pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen (fila 127).

Pârâta E nu a depus întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.

La data de 04.02.2021, prin serviciul registratură, reclamanții au depus concluzii scrise.

Instanța a încuviințat, pentru reclamanți, proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei E și cu ocrotitorul/reprezentantul legal al pârâtelor C  și D, F.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Astfel cum rezultă din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nr. …/32035/14.02.2001 (fila 14) și al extrasului CF depus la dosar (filele 165-166), reclamanții A și B dețin dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, Aleea ..., mansardă, sector 1.

Instanța reține că pârâtele D și E au în proprietate imobilul situat în București, ..., ap. 1, sector 1, iar ocrotitorul/reprezentantul legal al acestora, F, deține un drept de uzufruct viager (extras CF – filele 167-169), în timp ce etajul 1 al imobilului situat la aceeași adresă aparține pârâtei E în cotă de 5/8 (extras CF – fila 170), calitatea de proprietar nefiind contestată de către niciuna dintre pârâte.

Prin sentința civilă nr. .../23.05.2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. .../299/2015, definitivă prin decizia civilă nr. .../19.01.2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă (filele 5-8), instanța a admis în parte acțiunea formulată de numita F în contradictoriu cu reclamanții din prezenta cauză, sens în care a dispus obligarea acestora din urmă să înlăture aparatul de aer condiționat instalat pe fațada imobilului situat în București, Aleea ..., sector 1, precum și a tuturor cablurilor electrice, TV, internet sau de orice natură suspendate pe fațada imobilului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin raportare la situația juridică a imobilului – monument istoric potrivit avizului nr. 1131/M/13.11.2012, amplasarea unității de aer condiționat și suspendarea cablurilor pe fața imobilului sunt de natură a încălca prevederile art. 23 alin. 1, alin. 2 și alin. 4 din Legea nr. 422/2001, întrucât constituie o amplasare de mobilier fix fără a exista autorizație de intervenție din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

Ulterior, întrucât reclamanții nu au procedat la executarea sentinței civile anterior menționate, numita F a fost autorizată să execute pe cheltuiala acestora obligația de a face constând în înlăturarea tuturor cablurilor electrice, TV, internet sau de orice natură suspendate pe fațada imobilului situat în Bucureşti, ..., sector 1, conform sentinței civile nr. …/09.05.2018 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a Civilă în dosarul nr. …./299/2017, definitive prin decizia civilă nr. …/01.11.2018 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă.

Așa cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal nr. 104/10.04.2019, întocmit de BEJ … în dosarul de executare nr. …/2019, obligația de a face anterior menționată a fost executată la data de 10.04.2019 (fila 12).

Instanța reține că reclamanții au susținut că, odată cu executarea obligației de înlăturare a cablurilor, a fost distrusă în totalitate instalația de furnizare a energiei electrice existente, motiv pentru care, începând cu data de 10.04.2019, nu mai beneficiază de curent electric, împrejurare necontestată de către pârâte.

Astfel, în vederea rebranșării la rețeaua de furnizare a energiei electrice și efectuării unui nou racord, a fost emis avizul tehnic de racordare pentru consumator casnic/necasnic nr. 04854775/23.10.2019 (filele 114-118), din care rezultă necesitatea obținerii de către reclamanți, printre altele, a unei autorizații de construire, a unui certificat de urbanism și a acordului coproprietarilor.

Prin urmare, reclamanții au procedat la notificarea pârâtelor, în calitate de proprietare a ap. 1 și ap. 3, situate în București, Aleea ..., sector 1, și, deci, în calitate de coproprietare cu privire la părțile indivize din imobil, să-și dea acordul privind efectuarea lucrărilor necesare pentru refacerea rețelei electrice (notificare nr. 127/27.02.2020 – fila 99; notificare nr. 157/11.03.2020 – fila 96).

Instanța constată că pârâtele nu au dat curs solicitării și nu s-au prezentat la notar, comunicându-i acestuia din urmă refuzul de a se prezenta, motivat de necesitatea analizării oportunității, legalității și temeinicia solicitării reclamanților. De asemenea, pârâtele au solicitat să li se pună la dispoziție proiectul care stă la baza efectuării lucrărilor de refacere a rețelei electrice, avizele eliberate de către Ministerul Culturii și Cultelor și G și certificatul de urbanism.

Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind executarea lucrărilor de construcții, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.

De asemenea, potrivit art. 10 alin. 1 lit. a din același normativ, „Autorizațiile de construire/desființare în vederea executării lucrărilor de construcții în zonele asupra cărora este instituit un anumit regim de protecție prevăzut în documentațiile de amenajare a teritoriului sau documentațiile de urbanism aprobate sau stabilite prin acte normative se emit numai cu condiția obținerii în prealabil a avizelor și acordurilor specifice din partea autorităților care au instituit respectivele restricții, după cum urmează: a) pentru lucrări de construcții care se execută la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform Listei monumentelor istorice actualizată, inclusiv la anexele acestora identificate în același imobil - teren și/sau construcții, în zona de protecție a monumentelor istorice și în zone construite protejate, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, autorizațiile de construire/desființare se emit cu avizul conform al autorității administrației publice centrale ori județene, după caz, competentă în domeniul protejării patrimoniului cultural.”

Conform art. 23 din Legea nr. 422/2001, „(1) Intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. (2) În sensul prezentei legi, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt: a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice; b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice; d) schimbări ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare; e) strămutarea monumentelor istorice; f) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice.(3) Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile referitoare la intervențiile prevăzute la alin. (2) se eliberează numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și cu celelalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. (4) Autorizațiile prevăzute la alin. (3), emise fără avizul instituțiilor abilitate prin lege și fără respectarea condițiilor acestora, sunt nule de drept.”

Astfel cum rezultă din certificatul de urbanism nr. 620R/1872563/01.09.2020 (filele 139-140), cererea de emitere a autorizației de construire trebuie să fie însoțită, printre altele, de avizul operatorului de rețea, de acordul tuturor proprietarilor imobilului situat pe str. Modrogan nr. 6, de expertiza tehnică însușită de expert MLPAT și MCPN la fundația clădirii în cazul practicării de noi goluri în pereții clădirii sau a subsolului din incinta imobilului, respectiv de avizul Ministerului Culturii.

Prin urmare, instanța constată că, în vederea obținerii autorizației de construire, toate înscrisurilor solicitate de către pârâte sunt necesare a fi prezentate de către reclamanți la autoritatea competentă, în lipsa acestora neputând fi emisă autorizația de construire. Mai mult decât atât, în lipsa tuturor avizelor prevăzute de lege, o eventuală autorizație de construire emisă ar fi nulă de drept, conform art. 23 alin. 4 din Legea nr. 422/2001.

Or, în condițiile în care autorizația de construire nu poate fi emisă în lipsa avizelor și expertizei tehnice însușite de expert MLPAT și MCPN, instanța apreciază că pârâtele, prin refuzul de a-și da acordul pentru efectuarea lucrărilor necesare în raport de faptul că nu le-au fost prezentate aceste înscrisuri, se substituie organelor abilitate de lege cu verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991, de Legea nr. 422/2001 și de celelalte acte normative aplicabile.

În acest sens, instanța reține că acordul pârâtelor este necesar a fi dat în raport de calitatea lor de coproprietari cu privire la spațiile comune, însă acestea nu au motivat refuzul de a-și da acordul prin raportare la o eventuală încălcare nejustificată a dreptului de coproprietate (care nici măcar nu a fost dovedită), principala lor problemă fiind reprezentată de modalitatea în care va fi afectat imobilul, monument istoric, de lucrările de racordare la energia electrică. Însă, așa cum a fost reținut anterior, aceste aspecte urmează a fi analizate de autoritățile competente în momentul emiterii avizelor prevăzute de lege și, în final, de emitentul autorizației de construire. Or, pentru a ajunge în acea etapă, este necesar ca acestea să-și dea acordul pentru efectuarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a imobilului.

Potrivit art. 641 alin. 3 C.civ., „Coproprietarul sau coproprietarii interesați pot cere instanței să suplinească acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a-și exprima voința sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menținerii utilității sau valorii bunului.”

De asemenea, art. 27 din Normele metodologice din 12.10.2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991, „(5) Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică. (6) Refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor.”

Prin urmare, reținând că motivele invocate de către pârâte nu sunt justificate, în raport de prevederile legale anterior menționate și de natura lucrărilor – de alimentare cu energie electrică, instanța va admite cererea și va constata refuzul nejustificat al pârâtelor de a-și da acordul pentru refacerea rețelei de racordare la energie electrică a apartamentului reclamanților, situat în București, str. ..., mansardă, sector 1, sens în care va suplini acordul de voință al pârâtelor pentru refacerea rețelei de conectare la energie electrică a apartamentului reclamanților, situat în București, str. ..., mansardă, sector 1.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Fiind în culpă procesuală, pârâtele urmează a fi obligate la plata către reclamanți a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru (chitanță – fila 45).

Referitor la onorariul avocațial în cuantum de 2.500 lei, instanța reține că reclamanții au înțeles să depună dovada achitării acestuia odată cu concluziile scrise, în termenul de amânare a pronunțării, deci după închiderea dezbaterilor. Or, potrivit art. 452 C.pr.civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Totodată, instanța are în vedere și prevederile art. 394 alin. 3 C.pr.civ., care prevăd că „după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.”

Prin urmare, în raport de aceste prevederi legale, instanța nu poate ține seama de dovada achitării onorariului de avocat în cuantum de 2.500 lei.

De asemenea, instanța nu va acorda nici contravaloarea onorariului executorului judecătoresc în cuantum de 450 lei (chitanța nr. 884/11.03.2020 și factura nr. 1598/11.03.2020 – fila 213; chitanța nr. 852/27.02.2020 și factura nr. 1548/27.02.2020 – fila 215; chitanța nr. 1730/27.05.2020 și bon POS – fila 216) și nici contravaloarea onorariului notarial în cuantum de 549,78 lei (factura nr. 7416/04.06.2020 și chitanța nr. 3269/04.06.2020, factura nr. 7233/24.03.2020 și chitanța nr. 3119/24.03.2020 – fila 214), întrucât aceste cheltuieli nu au fost necesare pentru buna desfășurare a procesului conform art. 451 C.pr.civ. În acest sens, instanța constată că, pentru introducerea prezentei cereri, nu era necesară parcurgerea vreunei proceduri prealabile obligatorii, iar plata acestor onorarii a reprezentat o cheltuială asumată în mod voluntar de către reclamanți, care au încercat, mai întâi, soluționarea amiabilă a diferendului, sumele menționate putând fi, eventual, solicitate cu alt titlu de la pârâtele din prezenta cauză.

Așadar, instanța va respinge cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, contravaloare onorariu executor judecătoresc și onorariu notar, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de reclamanții A, …, şi B, ….., în contradictoriu cu pârâţii C prin ocrotitor F, …., D prin reprezentant F, …., ambele cu domiciliul în ….. şi E, cu domiciliul în ….

Constată refuzul nejustificat al pârâtelor de a-și da acordul pentru refacerea rețelei de racordare la energie electrică a apartamentului reclamanților, situat în București, str. ..., mansardă, sector 1.

Suplinește acordul de voință al pârâtelor pentru refacerea rețelei de conectare la energie electrică a apartamentului reclamanților, situat în București, str. ..., mansardă, sector 1.

Obligă pârâtele la plata către reclamanți a sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.

Respinge cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, contravaloare onorariu executor judecătoresc și onorariu notar, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 08.02.2021.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare