Constatare nulitate absoluta certificat moștenitor

Obiect: anulare act – constatare nulitate absolută certificat de moștenitor – prescripția dreptului de opțiune succesorală - neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul legal de șase luni de la data deschiderii succesiunii prevăzut de art. 700 alin. (1) C.civ. 1864 – procedură notarială efectuată fără citarea tuturor succesibililor

 ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANȚA – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar civil nr. ...

SENTINȚA CIVILĂ NR. ...

Ședința publică din data de ...

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: ...

GREFIER: ...

Pe rol, soluționarea cererii având ca obiect anulare act/nulitate absolută act, formulată de  reclamanții .... în contradictoriu cu pârâta ....

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de ... și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de ..., când a hotărât următoarele:

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 17.12.2015, sub nr. ... și în urma admiterii de către Tribunalul Constanța prin Decizia civilă nr. ... a apelului declarat de reclamanți împotriva Sentinței civile nr. ... pronunțate de Judecătoria Constanța în dosarul nr. ..., cu consecința anulării sentinței civile apelate și a trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanțe, sub nr. ..., la data de 27.06.2018, reclamanții ... au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta ... să constate nulitatea absolută a Certificatului de moștenitor nr. ... eliberat de B.N.P.A. ... și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat, în esență, că pârâta a obținut Certificatul de moștenitor nr. ... eliberat de B.N.P.A. ... după decesul numitei ..., decedată la data de 22.07.2011 și pentru a obține certificatul, pârâta a declarat fals în fața notarului public că este singura moștenitoare a defunctei, acceptând astfel moștenirea. Au  mai arătat că pârâta a obținut dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ... și dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în cimitirul Analdachioi.

Reclamanții au învederat că defuncta ... nu a avut copii, iar pârâta ..., fostă ...., este sora sa, părinții lor fiind ..., născut la data de ... și ..., născută la data de ..., care s-au despărțit în anul 1945, iar ... a trăit cu ... cu care a avut trei copii: .... Au precizat reclamanții că sunt frați după tată cu ... și că părinții reclamanților nu erau căsătoriți la momentul nașterii acestora, de aceea doi dintre reclamanți au numele mamei.

Au mai arătat că pârâta cunoștea bine situația și deși au avut o relație bună cu aceasta, cu timpul s-au îndepărtat, iar pârâta nu le-a comunicat certificatul de deces al surorii, reclamanții aflând întâmplător că pârâta a dezbătut succesiunea.

Reclamanții au învederat că în privința certificatului de moștenitor au fost încălcate dispozițiile Codului civil privind obiectul și cauza licită.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 948, art. 962, art. 966-968 C.civ. 1864, Decretului nr. 167/1958 și Legii nr. 36/1995.

În dovedire, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtei, sens în care au depus o serie de înscrisuri (f. 8-14).

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei (f. 4), potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula apărări.

În probațiune, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar pentru reclamanți proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială cu martorii ..., apreciind că probele sunt admisibile și de natură să conducă la soluționarea cauzei.

Din dispoziția instanței la dosar a fost depus, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, dosarul succesoral nr. ... al B.N.P.A. ... (f. 19-42).

Reclamanții au formulat în data de 16.01.2019 concluzii scrise, prin care au arătat că au dovedit legătura de rudenie dintre părți și că certificatul de moștenitor a fost eliberat la două luni după decesul surorii, în perioada în care nu expirase termenul de opțiune succesorală, nefiind necesară dovada acceptării moștenirii. Au precizat că martorii au declarat în fals în fața notarului public, respectiv că certificatul de moștenitor se emite înainte de expirarea termenului de acceptare a moștenirii dacă este neîndoielnic că nu mai sunt alte persoane îndreptățite la succesiune, fiind încălcate dispozițiile legale privind procedura succesorală notarială și fiind emis un certificat de moștenitor având la bază o cauză falsă sau ilicită, prohibită de legi și contrară bunelor moravuri și ordinii publice, ceea ce constituie un caz de nulitate absolută a certificatului de moștenitor care poate fi invocat oricând.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma materialului probator administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente, expune următoarele considerente:

În fapt, în raport cu defuncta ..., reclamanții ... sunt frați cu aceasta și cu pârâta ..., pe linie paternă, astfel: reclamanta ..., conform certificatului de naștere de la fila 9, reclamanta ..., conform certificatului de naștere de la fila 10 și reclamantul ..., conform certificatului de naștere de la fila 12.

Potrivit certificatului de naștere de la fila 38, defuncta ..., s-a născut la data de ..., iar potrivit certificatului de naștere de la fila 39, pârâta ..., s-a născut la data de ...

Totodată, potrivit Adresei emise de Arhivele Naționale nr. ... și extrasului de pe ”Registrul stării civile pentru născuți” anul 1907, comuna Independența, județul Constanța, rezultă că numitul ... este fiul lui ... și al lui ..., fiind menționată pe actul de stare civilă inclusiv încheierea căsătoriei între ... și ... (filele 90-91).

Potrivit certificatului de căsătorie de la fila 98, la data de .... între numitul ... și numita ... s-a încheiat căsătoria înregistrată în Registrul Stării Civile al Primăriei Comunei Independența, județul Constanța, sub nr. ..., soții urmând a purta numele de .... Totodată, se menționează că ... este fiul lui ... și ....

Conform certificatului de căsătorie de la fila 13, la data de 20.08.1952 între numitul ... și numita ... s-a încheiat căsătoria înregistrată în Registrul Stării Civile al Primăriei Comunei Independența, județul Constanța, sub nr. ..., soții urmând a purta numele de ...

În urma decesului numitei ... din data de ..., conform certificatului de ..., în urma sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale formulate de pârâta ..., a fost emis de B.N.P.A. ... Certificatul de moștenitor nr. ... în dosarul succesoral nr. ..., în temeiul dispozițiilor art. 76 și art. 83 din Legea nr. 136/1995 (în forma în vigoare la data respectivă), precum se indică în preambulul acestuia, cu privire la care reclamanții au solicitat să se constate nulitatea absolută.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 88 din Legea nr. 36/1995 (în vigoare la momentul emiterii certificatului de moștenitor), cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Rezultă că legea conferă legitimare procesuală persoanelor care se consideră vătămate în drepturile lor și nu doar celor efectiv vătămate, aspect care nu poate reieși decât din analiza fondului cererii.

Potrivit dispozițiilor art. 76 din Legea nr. 136/1995, ”în cadrul procedurii succesorale, notarul public stabilește calitatea moștenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale.

Pe bază de declarație sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal.

Declarațiile de renunțare la succesiune și cele de acceptare sub beneficiu de inventar se înscriu într-un registru special.”

Totodată, conform prevederilor art. 83 din aceeași lege, ”pe baza încheierii finale, în termen de 20 de zile, se redactează certificatul de moștenitor sau de legatar, care va cuprinde constatările din această încheiere referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.„

Instanța observă că Certificatul de moștenitor nr. ... emis de B.N.P.A. ... indică la rubrica “moștenitor legal” că singurul succesor al defunctei ... este pârâta ..., în calitate de soră - colateral privilegiat – moștenitor din clasa a II-a, de grad II, care a acceptat succesiunea de pe urma defunctei ... declarând că este singura moștenitoare a acesteia, cu o cotă de 1/1.

Nu se indică situația celorlalți moștenitori, respectiv dacă există și alți succesibili, precizându-se generic că nu există renunțători la succesiune, în contextul în care, potrivit înscrisurilor din dosarul notarial (filele 111-112), au fost consemnate declarațiile martorilor ..., martorii declarând că defuncta ... a avut o singură soră – pârâta ....

Prin urmare, în baza mențiunilor din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale efectuate de pârâtă și a depozițiilor martorilor ..., notarul public nu a procedat la citarea altor persoane în calitate de succesibili, deși din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză ... (filele 63-64) rezultă că părinții reclamanților se numeau ..., declarând martora ... că ... și ... sunt aceeași persoană, iar martora ... că a declarat la notar că defuncta a avut o singură soră, pe pârâta din prezenta cauză deoarece nu cunoștea cu exactitate situația familială a defunctei, precizând doar că defuncta ... i-a spus că ar mai avea alți frați sau surori, dar nu și cine sunt aceștia.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 136/1995 (în vigoare la data înregistrării dosarului notarial nr. 25/2011), ”după ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar instituit.”

Cu privire la aspectul dacă împrejurările expuse anterior reprezintă cauze de nulitate absolută ori de nulitate relativă, instanța reține că reclamanții nu au dezvoltat motivele de drept ale pretențiilor acestora, respectiv și-au motivat generic în drept cererea de chemare în judecată pe dispozițiile Codului Civil 1864 referitoare la obiectul și cauza ilicită și imorală.

Cât privește cauzele de nulitate absolută ori relativă ale certificatului de moștenitor, acestea se analizează prin prisma dreptului comun, întrucât dispozițiile art. 88 din Legea nr. 36/1995 precitate nu cuprind dispoziții speciale ori derogatorii în acest sens.

Din perspectiva cauzelor de nulitate absolută ale Certificatului de moștenitor nr. ..., reclamanții au susținut că Certificatul de moștenitor nr. 25/08.09.2011 emis de B.N.P.A. ... în dosarul succesoral nr. ... are la bază o cauză falsă sau ilicită, prohibită de legi și contrară bunelor moravuri și ordinii publice, ceea ce constituie un caz de nulitate absolută a certificatului de moștenitor care poate fi invocat oricând.

Potrivit art. 948 C.civ. 1864, Condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.

Potrivit art. 962 C.civ. 1864, ”obiectul convențiilor este acela la care părțile sau numai una din părți se obligă.”

Potrivit art. 966-968 C.civ. 1864, obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea niciun efect, însă cauza este prezumată până la dovada contrarie. Totodată, ”cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice.”

Instanța mai reține, raportat la argumentele de fapt invocate de reclamanți, că frauda la lege reprezintă operațiunea care constă în folosirea anumitor dispoziții legale la încheierea unui act juridic în scopul de a încălca alte dispoziții legale imperative.

Raportat la împrejurările de fapt și argumentele în drept expuse anterior, se constată că Certificatul de moștenitor nr. ... emis de B.N.P.A. ... nu cuprinde mențiuni cu referire la situația reclamanților și legătura de rudenie dintre reclamanți, pârâtă și defuncta ... și nici cu privire la motivul/motivele pentru care nu au fost citați și ceilalți succesori.

Cu toate acestea, succesorul care nu a fost prezent la notariat și, prin urmare, nu a consimțit la mențiunile din certificatul de moștenitor poate cere oricând anularea certificatului de moștenitor, cu condiția să facă dovada acceptării în termen a succesiunii, deoarece numai făcând această dovadă el este socotit ca proprietar al bunurilor succesorale, de la data deschiderii succesiunii. Dacă însă, înăuntrul termenului de acceptare a succesiunii, succesibilul nu și-a exercitat dreptul de opțiune nici expres, nici tacit, titlul de moștenitor se stinge, iar succesibilul este considerat străin de moștenire și în consecință, succesibilul străin de moștenire nu poate emite pretenții asupra succesiunii întemeiate pe omisiunea înscrierii lui printre moștenitori.

Din ansamablul materialului probator administrat în cauză  rezultă cu caracter determinant că reclamanții nu au acceptat în mod tacit succesiunea de pe urma defunctei ..., decedate la data de ..., pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 686 C.civ. 1864 incident în cauză, nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine.

Rezultă că, deși transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii moștenirii, în lipsa unei manifestări de voință din partea succesibilului, legea îi conferă acestuia un drept de opțiune succesorală, între consolidarea titlului de moștenitor prin acceptarea succesiunii și desființarea aceluiași titlu, prin renunțarea la moștenire.

Prin noțiunea de succesibil se înțelege persoana care îndeplinește condițiile pentru a putea moșteni, iar prin exercitarea dreptului de opțiune succesorală, acesta fie își consolidează calitatea de moștenitor, fie devine persoană străină de succesiune.

În cauză, instanța reține că atât reclamanții, cât și pârâta au vocație succesorală generală la succesiunea defunctei ..., pentru considerentele reținute mai-sus cu privire la legătura de rudenie dintre aceștia.

Cât privește exercitarea dreptului de opțiune succesorală, potrivit dispozițiilor art. 685 C.civ. 1864, succesiunea poate fi acceptată curat si simplu, sau sub beneficiu de inventar.

Conform dispozițiilor art. 689 C.civ. 1864, acceptarea poate fi sau expresă sau tacită. Este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea sa-l facă decât în calitatea sa de erede, și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare.

Potrivit cuprinsului art. 700 alin. (1) C.civ. 1864, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii, aceasta indiferent de felul acceptării, expresă sau tacită.

Prin decizia de îndrumare cu nr. 7/1963 a fostului Tribunal Suprem, s-a statuat ca alin 2 al art. 700 C.civ. a fost abrogat tacit dupa adoptarea Decretului nr. 167/1958, si înlocuit prin prevederile art. 13 si 19 din acest Decret.

În consecință, succesibilul care nu a acceptat în termen succesiunea poate uza de dispozitiile art. 13 privitoare la cauzele de suspendare ale termenului de prescripție, sau de dispozitiile art. 19 privitoare la repunerea în termen.

Conform art. 19 din Decretul 167/1958, instanta judecatoreasca poate să dispună, chiar din oficiu, repunerea în termenul de prescriptie – rezolvarea actiunii – atunci când constată că depăsirea termenului de prescripție se datorează unor cauze temeinice.

Cererea de repunere în termenul de prescriptie trebuie să fie facută în termen de o lună de la data când au încetat acele cauze temeinice pentru care s-a depășit termenul de prescripție.

Potrivit dispozițiilor art. 689 mai sus citat, acceptarea succesiunii este tacită atunci când actul săvârșit de către succesibil confirmă în mod indirect, dar fără echivoc intenția de acceptare a succesiunii.

Deși legea nu stabilește în mod concret actele săvârșite de către succesibil care constituie manifestarea voinței de acceptare tacită a succesiunii, art. 690 C.civ. 1864 dispune că, actele curat conservatorii, de îngrijire și de administrație provizorie, nu sunt acte de primirea moștenirii, dacă cel ce le-a făcut n-a luat titlu sau calitate de erede, iar art. 691 din C. civ., că donațiunea, vinderea sau transportul drepturilor succesorale făcute de un erede, trage după sine acceptarea succesiunii, precum și că, actele de dispoziție având ca obiect drepturile succesorale constituie acte de acceptare, chiar dacă aparent îmbracă forma renunțării la moștenire.

În lipsa unei enumerări legale, s-a apreciat că pot fi acte de acceptare tacită a moștenirii intrarea în posesia și folosința bunurilor succesorale, mutarea definitivă a succesibilului în imobilul moștenit, efectuarea de lucrări care nu comportă urgență, arendarea unor terenuri din masa succesorală.

Aplicând dispozițiile legale invocate situației de fapt din prezenta cauză, raportat la faptul că defuncta ... a decedat la data de ...., instanța este obligată să verifice acceptarea tacită a moștenirii de către reclamanți într-un termen de 6 luni, calculat de la momentul decesului autorului reclamanților.

Astfel, deși reclamanții au pretins că au păstrat relații personale cu defuncta ..., aspecte parțial confirmate de declarația martorei ..., aceștia nu au depus niciun fel de diligențe pentru a cunoaște faptul decesului numitei ... și nici nu au dovedit în vreo modalitate, prin probele administrate în cauză, că au efectuat orice fel de acte de acceptare tacită a moștenirii de pe urma defunctei ..., deși sarcina probei le revenea, conform art. 249 C.proc.civ. Totodată, instanța reține cu caracter determinant că reclamanții nu au considerat necesar și util să facă dovada efectuării unor acte de acceptare tacită a moștenirii, deși instanța le-a pus în vedere acest lucru la termenul de judecată din data de ..., aspect consemnat în Încheierea de ședință de la aceeași dată (fila 150).

Deși reclamanții au susținut că pârâta le-a ascuns actul de deces al defunctei ..., nu au negat că au avut cunoștință de decesul numitei ..., încă de la momentul producerii acestuia, astfel că starea de pasivitate privind dezbaterea succesiunii și neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul legal de șase luni de la data deschiderii succesiunii prevăzut de art. 700 alin. (1) C.civ. 1864 nu este imputabil pârâtei ..., ci reclamanților, în calitate de moștenitori ai autorului ....

Sub aspect probatoriu, se mai notează și că, în mod nejustificat, pârâta ... nu s-a prezentat la interogatoriul încuviințat de către instanță, însă, față de dispozițiile art. 358 C.proc.civ., care prevăd o facultate pentru instanță de a socoti faptul neprezentării ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul reclamanților, instanța nu va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile legale menționate.

În consecință, instanța reține că în prezenta cauză nu s-a făcut dovada certă a faptului că ulterior decesului numitei ... și într-un interval de 6 luni de la data decesului acesteia, succesibilii reclamanți în prezenta cauză au efectuat acte de acceptare tacită asupra bunurilor moștenirii.

Totodată, instanța reține că reclamanții nu au dovedit existența vreunei cauze de suspendare a termenului de acceptare a moștenirii, conform art. 13 din Decretul nr. 167/1958 și nici nu au formulat o cerere de repunere în termenul de acceptare a moștenirii.

Instanța reține astfel că, în materie succesorală, prin împlinirea termenului de prescripție și neefectuarea de către moștenitori a unui act de acceptare a succesiunii înăuntrul acestui termen, se stinge vocația succesorală a moștenitorului astfel încât acesta devine străin de succesiune, considerându-se că nu a fost niciodată moștenitorul defunctului.

Or, atâta vreme cât, potrivit art. 700 C.civ. 1864, reclamanții din prezenta cauză sunt străini de succesiune prin neacceptarea acesteia în termen, pretențiile acestora de constatare a nulității absolute a Certificatului de moștenitor nr. ... emis de către B.N.P.A. ... în dosarul succesoral nr. ... sunt neîntemeiate, întrucât singura persoană care a acceptat moștenirea în termenul legal de opțiune succesorală este pârâta.

Față de considerentele expuse, constatând că în cauză reclamanții, în calitate de succesibili,  nu și-au exercitat înăuntrul termenului de acceptare a succesiunii dreptul de opțiune succesorală nici expres, nici tacit, apreciază că, fiind străini de moștenire, reclamanții nu pot emite pretenții asupra succesiunii defunctei ..., întemeiate pe omisiunea înscrierii reclamanților printre moștenitori la dezbaterea succesiunii.

Pe cale de consecință, instanța nu va valorifica aspectele ce privesc obiectul și cauza ilicită în referire la Certificatul de moștenitor nr. ... emis de către B.N.P.A. ... în dosarul succesoral nr. ..., urmând a respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții .... în contradictoriu cu pârâta ....

În temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., reținând culpa procesuală a reclamanților, urmează să respingă, ca neîntemeiată, cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

 Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții .... în contradictoriu cu pârâta ....

Cu drept de a formula cerere de apel, care se depune la Judecătoria Constanța, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 05.02.2019.

PREȘEDINTE  GREFIER

Domenii speta

Spete similare