Reexaminare taxa judiciară de timbru – primar

Hotărâre 1826 din 19.08.2019


Prin cererea înregistrată la data de 25.06.2019 sub nr. ... pe rolul Judecătoriei Iaşi, petentul PRIMARUL COMUNEI S formulat o cerere de reexaminare prin care a solicitat instanţei de judecată să dispună desfiinţarea măsurii menţionate în încheierea de şedinţă din data de 14.05.2019, cu referire la amendarea Primarului comunei S cu o amendă în cuantum de 700 de lei pentru necomunicarea relaţiilor solicitate prin adresă, în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. 2 lit. g) din C. proc. civ., întrucât la acel termen de judecată, după strigarea cauzei, dar nu înainte de terminarea şedinţei de judecată, a depus relaţiile solicitate de instanţă în completarea probatoriului, cu duplicat pentru comunicare.

Prin citaţia pentru fixarea primului termen de judecată, comunicată petentului la data de 09.07.2019 (fila 7), instanţa a pus în vedere acestuia să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, sub sancţiunea anulării cererii.

Potrivit prevederilor art. 39 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate.

Dispoziţiile art. 30 din OUG 80/2013, prevăd faptul că sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice. În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Faţă de dispoziţiile legale mai sus menţionate, instanţa apreciază că pentru a fi aplicabil art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013 trebuie să fie întrunite cumulativ două condiţii, respectiv, cererea să fie formulată de o instituţie publică şi cererea să aibă ca obiect venituri publice.

Conform prevederilor art. 2 alin. 1 pct. 39 din Legea nr. 273/2006, în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: pct. 39 instituţii publice locale - denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.

Pe de altă parte, instanţa are în vedere şi faptul că debitorul obligaţiei de plată a amenzii nu poate fi altul decât debitorul îndatorii procesuale a cărei neconformare a atras plata amenzii civile stabilite de instanţă.

În aceste condiţii, întrucât depunerea înscrisurilor şi furnizarea relaţiilor solicitate de instanţă nu a avut în vedere persoana fizică, ci instituţia primarului ca deţinător al înscrisurilor şi informaţiilor, rezultă în mod clar faptul că primarul, ca simplu particular, nu putea fi în măsură să se conformeze măsurii dispuse de instanţa de fond în interesul soluţionării cauzei. Astfel, subiectul activ al abaterii este chiar autoritatea publică – unitatea administrativ teritorială, aceasta fiind deţinătoarea datelor pretinse de către instanţă, iar nu conducătorul acesteia, plata amenzii judiciare urmând să fie suportată în final din bugetul local.

În raport de aceste aspecte de fapt şi de drept, instanţa apreciază că acţiunea ce formează obiectul dosarului nr. ... reprezintă o cerere formulată de o instituţie publică, prin care se urmăreşte protejarea unor venituri publice, petentul fiind astfel scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, constatând că cererea de chemare în judecată formulată de către petent, ce formează obiectul dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr. ..., este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.