Răspundere civilă delictuală. Ridicarea unei prescripții medicale după decesul titularului, de către împuternicit

Prin raportul de control nr. 759/25.01.2016 (fila 4-6), ca urmare a verificării modului de prescriere şi/sau eliberare a unor reţete pentru anumite categorii de persoane care în fapt nu erau îndreptăţite să beneficieze de asemenea facilităţi, la nivelul anului 2013, s-a constatat faptul că la data de 04.02.2013 a fost eliberată o reţetă pe împuternicit după data decesului asiguratului, ce a avut loc în data de 01.02.2013, fiind propusă recuperarea prejudiciului creat astfel FNUASS de la pârâta SE, în cuantum de 49,74 lei.

În ceea ce privește excepția prescripției extinctive a dreptului material la acţiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare, raportat la împrejurarea că analizarea caracterului prescris al creanței reclamantei priveşte însăşi existenţa obligaţiei pârâtei de a plăti sumele de bani solicitate cu titlu de prejudiciu creat FNUASS, în prezenta cauză, instanța va analiza cu prioritate fondul raportului juridic litigios.

În drept, instanţa reţine că reclamanta şi-a întemeiat prezenta cerere pe dispoziţiile ce reglementează răspunderea delictuală, motiv pentru care va proceda la verificarea întrunirii condițiilor prevăzute de lege în vederea angajării răspunderii civile delictuale  a pârâtei.

Din interpretarea prevederilor art. 1349 C. civ. raportate la art. 1357 C. civ., cel care cauzează un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție urmează a fi obligat să-l repare, inclusiv în ipoteza comiterii acesteia prin cea mai ușoară culpă.

 Astfel, pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtei, reclamanta era obligată să facă dovada faptei ilicite, a prejudiciului produs, a legăturii de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei pârâtei.

În speță, deși reclamanta a invocat faptul că în calitate de împuternicit al asiguratului având CNP ... decedat la data de 01.02.2013, pârâta ar fi ridicat o prescripţie medicală în data de 04.02.2013, deci după data decesului asiguratului, cauzând astfel un prejudiciu FNUASS în valoare de 49,74 lei, aceasta nu a reuşit să facă dovada susţinerilor sale, deşi sarcina probei îi revenea acesteia conform dispoziţiilor art. 249 C. proc. civ., potrivit cărora cel care face o susţinere în faţa instanţei trebuie să o dovedească.

Din înscrisurile depuse la dosar în susținerea acțiunii, instanța constată faptul că reclamanta nu a făcut dovada faptei ilicite a pârâtei, ca element al răspunderii delictuale, constând în ridicarea unei prescripţii medicale în calitate de împuternicit, după data decesului asiguratului, astfel încât să poată fi reținută o culpă a pârâtei în baza căreia aceasta să fie îndreptățită la solicitarea reparării prejudiciului creat.

Totodată, deși din raportul de control nr. 759/25.01.2016 rezultă faptul că pârâtei, în calitate de împuternicit al asiguratului identificat prin CNP ..., i-ar fi fost eliberată o reţetă în valoare de 49,74 lei după data decesului asiguratului, nu a fost dovedită în concret existenţa faptei ilicite, prejudiciul produs sau culpa pârâtei.

Astfel, reclamanta nu a dovedit eliberarea acestei rețete şi ridicarea ei de către pârâtă, prin depunerea documentației aferente, respectiv a rețetei eliberate (în care să fie evidențiate numele persoanei beneficiare, data eliberării, medicamentele prescrise) și a celorlalte documente care au stat la baza controlului pretins efectuat.

Toate aceste aspecte erau imperios necesare pentru ca instanţa să fie în măsură a aprecia asupra corectitudinii și temeiniciei pretenţiilor deduse judecăţii, dar și pentru a da posibilitatea pârâtei de a se apăra efectiv, în fapt și în drept, în raport de susținerile reclamantei.

În aceste condiţii, instanța apreciază că acţiunea reclamantei este insuficient explicată şi dovedită, iar actele unilaterale depuse în susținerea cererii, fără a fi însoțite de întreaga documentație care a stat la baza stabilirii sumelor imputate prin raportul de control depus la dosar, sunt insuficiente pentru dovedirea îndeplinirii condițiilor legale ce se impun pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtei.

Față de aceste considerente, întrucât nu au fost probate susţinerile reclamantei referitoare la dreptul său de creanţă în cuantum total de 49,74 lei, instanța va respinge prezenta acţiune, ca neîntemeiată.

Pe de altă parte, având în vedere faptul că reclamanta nu a probat însăşi existenţa faptei ilicite a pârâtei, a prejudiciului creat, a obligaţiei de plată precum şi a datei naşterii acesteia în sarcina pârâtei, neputând fi analizate şi alte aspecte ce interesează instituţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune (cum ar fi întreruperea sau suspendarea cursului acestei prescripţii), instanța va respinge excepţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune, invocată de către pârâtă.

În ceea ce priveşte cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, instanţa urmează să respingă această cerere ca neîntemeiată, având în vedere faptul că pârâta nu a făcut dovada existenţei şi întinderii lor.

Domenii speta

Spete similare