Litigii de muncă. Drepturi şi asigurări sociale.Răspunderea civilă delictuală.

Decizie 192 din 18.02.2020


Litigii de muncă. Drepturi şi asigurări sociale.Răspunderea civilă delictuală.

Dispoziţiile contractului colectiv de muncă versus dispoziţiile Legii nr. 448/2006 privind acordarea asistenţei medicale  gratuite persoanelor cu handicap.

„Având în vedere faptul că apelanta pârâtă asigură o rentă viageră în vederea complinirii veniturilor reclamantului la nivelul celor anterior producerii accidentului iar apelantul având  calitate de asigurat şi se bucură de drepturile oferite prin Legea nr. 448/2006, Legea 263/2010 şi implicit de gratuitate/reduceri bilete de tratament, solicitarea apelantului ca apelanta pârâtă să fie obligată la contravaloarea unui bilet de tratament balnear o data la 6 luni si la contravaloarea tratamentului medical este una nelegală şi nefondată.„

Prin sentinţa civilă nr. 228/04.04.2019, Tribunalul Gorj a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă și a constatat ca fiind prescris dreptul material la acțiune în privința pretențiilor aferente perioadei 2006-07.09.2014.

A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ..., având CNP …, domiciliat în comuna … în contradictoriu cu pârâta S.C. ... SA, cu sediul în …, cu precizarea ulterioară.

A obligat pârâta să plătească reclamantului suma totală netă de 58.500 lei, din care suma de 1900 lei reprezentând majorare rentă viageră pe perioada 07.09.2014-10.12.2015 și suma de 56.600 lei reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități.

Au fost respinse capetele de cerere privind contravaloarea biletului de tratament balnear, contravaloarea tratamentului medical, diferențe prime și tichete de masă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Față de prevederile art.248 Cod procedură civilă instanța a analizat cu precădere excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare. În acest sens, s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 12 din Decretul nr.167/1958 aplicabile în cauza de față, „în cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebita”.

Într-adevăr potrivit art. 16 litera a din Decretul nr.167/1958 „prescripţia se întrerupe prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia”. Numai că aceste prevederi legale nu sunt incidente în speța dedusă judecății.

Prin sentința civilă nr. 9274 din 28.09.2005, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 1694/2005, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, pârâta S.C. ...  S.A. a fost obligată la plata către reclamant a unei rente viagere în cuantum de 287 lei lunar, fiind așadar vorba de prestații succesive.

Punerea în executare a acestei sentințe prin îndeplinirea de către pârâtă a obligației de plată a rentei viagere lunare nu echivalează nicidecum cu o recunoaștere a pretențiilor viitoare ce ar putea interveni ca urmare a majorării rentei.

Aceasta cu atât mai mult în cazul celorlalte pretenții care nici nu au făcut obiectul sentinței civile mai sus menționate, prin plățile lunare efectuate pârâta îndeplinindu-și strict obligația stabilită în sarcina acesteia, fără a achita parte din pretențiile deduse judecății în cauza de față.

În consecință, drepturile solicitate prin cererea de chemare în judecată sunt supuse termenului general de prescripție de 3 ani astfel că excepția prescripției dreptului la acțiune este întemeiată, motiv pentru care instanța a admis și a constatat ca fiind prescris dreptul material la acțiune în privința pretențiilor aferente perioadei cuprinse între anul 2006 și 07.09.2014-data introducerii cererii de chemare în judecată.

Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului şi având în vedere motivele de fapt şi de drept invocate, instanţa a constatat şi reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 9274/28.09.2005, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 1694/2005, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, pârâta S.C. ...  S.A. a fost obligată la plata către reclamant a unei rente viagere în cuantum de 287 lei lunar, constând în diferenţa dintre cuantumul pensiei încasate de reclamant l-ar fi obţinut dacă mai era încadrat în muncă, precum şi la plata sumei de 6,8 lei reprezentând contravaloarea unui tichet de masă pentru o zi lucrată şi la plata sumei de câte 100 lei impozabil pentru sărbătorile de Paşti, Crăciun şi Ziua Petrolistului, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei. Sentința respectivă a fost pronunțată ca urmare a accidentului de muncă pe care reclamantul l-a suferit la locul de muncă.

Prin cererea dedusă judecății, cu precizarea ulterioară, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii unui bilet de tratament balnear odată la 6 luni în valoare de 2500 lei şi a sumei de 165 lei lunar reprezentând contravaloarea tratamentului medical pe care este nevoit să-l urmeze lunar începând cu data introducerii acţiunii, sumei de 12140 euro Euro echivalent în lei reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilităţi, cu cutie automată, sumei de circa 3000 lei, reprezentând diferenţe creşteri salariale şi prime aferente sărbătorilor legale, precum şi majorarea valorii tichetelor de masă începând cu anul 2006 până la data de 10.12.2015, faţă de prestaţia periodică stabilită prin sentinţa civilă nr. 9274/28.09.2005 a Judecătoriei Craiova; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Din analiza textelor art. 998-999 din Vechiul Cod civil aplicabile în cazul de față  rezultă ca pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenta unui prejudiciu; existenta unei fapte ilicite; existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu; existenta vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Îndeplinirea acestor condiții în privința reclamantului a fost stabilită deja prin sentința civilă nr.17159 din 09.10.1996, prin care a fost stabilită o rentă viageră în favoarea acestuia, rentă care ulterior a fost majorată în baza sentințelor judecătorești pronunțate în acest sens.

Cât privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata unui bilet de tratament balnear o dată la 6 luni, reclamantul a susținut că potrivit contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul unității pârâte salariații au dreptul la bilete de tratament și de odihnă plătite în diverse stațiuni balneare. Instanța a constatat însă că la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri doveditoare în acest sens, în extrasele din contractul colectiv de muncă depuse de părțile în litigiu neregăsindu-se astfel de prevederi. 

De asemenea, în ceea ce privește  solicitarea de obligare a pârâtei la plata sumei de 150 lei lunar reprezentând contravaloarea tratamentului medical, acestea nu reprezintă echivalentul unui prejudiciu cert, și chiar dacă doctrina și jurisprudența în materie acceptă și despăgubirea unui prejudiciu viitor, trebuie să existe certitudinea producerii acestuia.

În plus, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reclamantul este beneficiarul unei pensii de invaliditate precum  și al unui certificat de încadrare în grad de handicap, gradul 1 nerevizuibil. În baza dispozițiilor art.121 și următoarele din Legea nr.263/2010 se pot acorda tratamente balneare, acordarea acestor prestații făcându-se prin atribuirea de bilete de tratament solicitanților îndreptățiți, în limita numărului de locuri asigurate în unități de tratament din proprietatea CNPP, precum și a numărului de locuri contractate cu alte unități de profil și a sumelor alocate pentru această prestație prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear gratuit, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale.

Instanța a apreciat astfel că nu se impune obligarea pârâtei la plata unui bilet de tratament balnear o dată la 6 luni, respectiv la plata sumei de 165 lei lunar reprezentând contravaloarea tratamentului medical.

Cât privește capătul de cerere având ca obiect plata sumei de 3000 lei reprezentând diferență creșteri salariale, prime aferente sărbătorilor şi prime aferente sărbătorilor legale, precum şi la majorarea contravalorii tichetelor de masă începând cu 2006 până la data de 10.12.2015, instanța a reținut că această solicitare reprezintă de fapt o majorare a pretențiilor la care a fost obligată pârâta prin sentința civilă mai sus menționată.

Instanța a reținut astfel că principiul general în materia răspunderii civile delictuale este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, autorul prejudiciului fiind obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv, dar și beneficiul nerealizat de victimă. Determinarea în concret a prejudiciului și a despăgubirilor ca urmare a faptei ilicite se realizează în mod diferențiat în raport de situația în care se regăsește victima prejudiciului. Astfel, în situația în care persoana vătămată era încadrată în muncă și a suferit o reducere a veniturilor, pe care le dobândea anterior, ca urmare a pierderii ori diminuării capacității sale de muncă, s-a decis în mod constant că victima este îndreptățită să primească, sub forma unei prestații periodice, diferența dintre pensia primită de la asigurările sociale și veniturile lunare de care fost lipsită ca urmare a vătămării suferite.

Într-o astfel de situație se regăsește și reclamantul ..., acesta beneficiind de pensie de invaliditate în baza deciziei de pensie nr.83277 din 01.01.2011(fila 26 din dosar), fiind îndreptățit așadar la plata diferenței dintre pensia primită și salariul de care ar fi beneficiat în calitate de angajat al societății pârâte.

Potrivit adresei nr.7496 din 18.10.2016 emisă de pârâtă către Judecătoria Craiova, din data de 01.09.2013 până la data de 30.09.2014, salariul net al reclamantului ar fi fost de 1123 lei, iar din data de 01.10.2014 până în data de 30.04.2016 salariul reclamantului ar fi fost de 1273 lei net(fila 103 din dosar). Prin răspunsul comunicat la solicitarea instanței, pârâta a precizat că din data de 01.09.2012 până în data de 31.08.2013 salariul net a fost de 1001 lei, iar din data de 01.09.2013 până la data de 31.12.2016 salariul net a fost de 1054 lei(fila 51 din dosar), existând așadar contradicții între datele furnizate Judecătoriei Craiova și cele comunicate în cazul de față.

Salariul menționat în adresa nr.7496 din 18.10.2016 va fi avut în vedere și în cauza de față, dat fiind faptul că  veniturile menționate în cuprinsul acesteia au fost reținute și prin sentința nr.14063 din 23.11.2016 pronunțată în dosarul nr…. al Judecătoriei Craiova, sentință rămasă definitivă.

Examinând cupoanele de pensie de la filele 28-32 din dosar, s-a constatat că reclamantul a primit o pensie de invaliditate în cuantum  de 1079 lei în perioada septembrie 2014-decembrie 2014 și în cuantum de 1133 lei în perioada ianuarie 2015-decembrie 2015. Rezultă așadar că reclamantul este îndreptățit la plata unei sume nete de 1900 lei reprezentând diferența dintre pensie și salariul de care ar fi beneficiat.

Nu se impune însă majorarea valorii tichetelor de masă și nici a primelor aferente sărbătorilor legale. Așa cum rezultă din situația plăților efectuate de către SC ...  SA Craiova către reclamant, acesta a beneficiat de contravaloarea tichetelor de masă cu luarea în considerare a valorii majorate conform reglementărilor legale în vigoare, precum și de contravaloarea primelor acordate de sărbători conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate. 

Cât privește capătul de cerere având ca obiect plata contravalorii unui autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități, instanța a reținut că în materia răspunderii civile delictuale,  în cazul în care, după acordarea despăgubirilor prin hotărâre judecătorească se face dovada unor noi prejudicii, având drept cauză aceeași faptă ilicită, se pot obține despăgubiri suplimentare, fără a se putea reține autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate anterior.

În urma accidentului de muncă a cărui victimă a fost reclamantul ..., acesta a rămas cu un handicap permanent, diagnosticul fiind acela de „lipsă prin amputație membrul pelvin stâng de la nivelul 1/3 medie coapsă” conform certificatului de încadrare într-un grad de handicap. S-a susținut de către reclamant că datorită infirmității a fost nevoit să poarte în permanență o proteză pentru a se putea deplasa ceea ce a condus la o forțare a celuilalt picior cu consecința apariției unor dureri lombare, articulare și gonartrozei, coxartrozei.

Aceste susțineri sunt confirmate prin actele medicale depuse la dosarul cauzei(33-38 din dosar) din care rezultă că reclamantul a fost diagnosticat cu gonartroză dreaptă, aceasta fiind o afectiune degenerativă care apare la nivelul articulațiilor genunchilor, cauzând dureri, precum si modificări în structura ligamentelor si a oaselor. Unul dintre  principalii factori de risc pentru apariția gonartrozei este excesul de greutate, exces care în cazul reclamantului este determinat de infirmitatea de la piciorul stâng, celălalt picior fiind astfel suprasolicitat.

Prin urmare, starea de sănătate a reclamantului s-a degradat, existând o legătură de cauzalitate între accidentul de muncă și prejudiciul produs acestuia. Instanța apreciază astfel că pentru a împiedica evoluția gonartrozei,  care în timp poate duce la rigiditate și chiar la pierderea mobilității articulației, reclamantului îi este absolut necesar un autoturism special adaptat nevoilor acestuia. Se are în vedere totodată că datorită infirmității fizice și diagnosticului medical în privința piciorului drept, reclamantul nu se mai poate deplasa și bucura de toate activitățile pe care le desfășura înainte, orice amputare a funcţiilor vitale ale corpului uman traducându-se efectiv printr-o privare de plăcerile unei vieţi obişnuite.

În ceea ce privește contravaloarea autoturismului, instanța a avut în vedere oferta REDAC pentru Dacia Logan depusă la dosarul cauzei de către reclamant  în care este indicată suma de 12.140 euro, echivalent în lei la data pronunțării prezentei hotărâri- 56.600 lei(fila 70 din dosarul Judecătoriei Craiova).

În consecinţă, constatând ca fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, instanța a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma totală netă de 58.500 lei, din care suma de 1900 lei reprezentând diferențe creșteri salariale (majorare rentă viageră) pe perioada 07.09.2014-10.12.2015 și suma de 56.600 lei reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități. A respins capetele de cerere privind contravaloarea biletului de tratament balnear, contravaloarea tratamentului medical, diferențe prime și tichete de masă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât pârâta SC ...  SA Craiova, cât  reclamantul  şi ....

Prin motivele de apel pârâta  SC ...  SA Craiova critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului a arătat că în  fapt, prin acțiunea introductivă, reclamantul ... a solicitat instanței obligarea la plata contravalorii unui bilet de tratament balnear în sumă de 2500 de lei, la plata unui tratament medical în sumă de 165 de lei lunar, obligarea la plata contravalorii unui autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități, obligarea la plata contravalorii creșterii salariale și primelor aferente sărbătorilor legale, precum și la majorarea tichetelor de masă începând cu anul 2006 până la data de 10.12.2015.

Arată că instanța de fond a admis excepția prescripției la acțiune cu privire la dreptul material pretins pretențiilor aferente perioadei 2006 - 07.09.2014.

A admis în parte acțiunea în sensul acordării sumei de 58500 din care 1900 lei reprezentând majorare rentă viageră pe perioada 07.09.2014 până la 10.12.2015 și suma de 56600 reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități.

Consideră că soluția pronunțată de instanța de fond nu este temeinică și legată prin prisma acordării sumei de 56600 reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități,

Susţine apelanta că îi plătește intimatului reclamant o redevență pentru a-i asigura aceleași venituri ca cele dinainte de producerea accidentului.

În raport de dispozițiile art. 22-25 din Legea 448/2006 beneficiază de reduceri și gratuități în ceea ce privește transportul în comun ca urmare a handicapului dobândit.

În raport de dispozițiile art. 27 ale aceluiași act normativ legiuitorul acordă unele facilități persoanelor cu handicap de obținerea unui credit pentru achiziționarea unui autovehicul.

Mai arată că instanța de fond nu a analizat aceste apărări formulate, pe de altă parte a făcut aprecieri medicale privind afecțiunea de care suferă intimatul reclamant în sensul că justificarea în a acorda suma de bani ca și contravaloare a autoturismului ar avea ca efect împiedicarea evoluției gonartrozei, care în timp poate duce la rigiditate sau pierderea mobilității articulației.

Daca ar trebui să facă aprecieri medicale, subiective și nesusținute de dovezi ar trebui să se ia  în calcul și excesul de greutate, sau o stagnare a evoluției

Apelanta mai arată că la acest moment au un diagnostic, care permite deplasarea, cu ajutorul unei proteze, achitată tot din banii săi. Mai mult decât atât instanța de fond face legături de cauzalitate a unor afecțiuni de care suferă intimatul pârât cu accidentul de muncă suferit de acesta. Această legătură de cauzalitate ar trebui dovedită medical și științific, chiar de către intimatul reclamant. Acesta însă s-a rezumat în a depune o serie de acte medicale cu afecțiunea de care suferă, iar instanța de fond nu numai că a apreciat nejustificat și nesusținut o legătură de cauzalitate, dar a mai și concluzionat în sensul acordării acestei sume și la o evoluție viitoare, posibil incertă a afecțiunii.

Pe lângă aceste motive mai invocă și aspectul că în orice situatie, sumele acordate cu acest titlu nu trebuie să constituie niște măsuri excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor

Consideră că nu este justificata o asemenea solicitare, atâta vreme cat, pe de o parte, ...  SA Craiova, asigura domnului Manda premisele unui trai normal prin renta viagera achitata acestuia, iar pe de alta parte, în situaţia în care domnul ... face dovada ca deţine un autoturism, acest autoturism poate fi transformat pentru acoperirea nevoilor sale speciale, aşa încât nu se impune achiziţionarea unui autoturism nou.

Având în vedere motivele de fapt și de drept invocate mai sus, solicită admiterea  apelului, schimbarea în parte a sentinţei atacată, în sensul respingerii capătului de cerere privind acordarea sumei de 56.600 lei reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități.

În dovedirea susținerilor solicită  încuviințarea probei cu acte, martori, expertiză, precum și orice alt mijloc de probă necesar.

Reclamantul ... prin motivele de apel critică sentinţa pentru netemeinicie și nelegalitate  în parte pentru următoarele motive:

1. - În mod greșit s-au respins capetele de cerere privind contravaloarea biletului de tratament balnear si contravaloarea tratamentului medical considerând că pot beneficia de tratament balnear gratuit în baza dispozițiilor Legii 263/2010, iar în ceea ce privește contravaloarea tratamentului medical se apreciază ca nu reprezintă echivalentul unui prejudiciu cert .

Potrivit disp. art .9 lit f din Legea 448/2006, autorităţile publice au obligaţia doar

f) să sprijine accesul la tratamentul balnear și de recuperare;  iar potrivit art.11 alin. 4 biletele de tratament se acorda în funcție de numărul de bilete alocate pe anul respectiv.

Susţine că a menţionat că a încercat tratament balnear prin CAS Gorj, dar și aceste servicii sunt contracost și numai când au fonduri. A depus la dosar biletul de tratament balnear ce l-a primit în anul 2016 care nu a fost gratuit, ci a plătit pentru acesta suma de 246 lei cu chitanţa nr. 2647/05.09.2016 depusă şi la dosar, sumă ce este menţionată şi pe bilet, iar pentru anul 2017-2018 nu a mai putut beneficia de bilete de tratament deoarece nu au fost fonduri suficiente pentru toți solicitanții, iar biletele stabilite s-au distribuit persoanelor care nu au putut beneficia pe anii anteriori (2015, 2016, 2017).

Arată că avem nevoie de tratament balnear o dată la 6 luni așa cum rezulta și din înscrisurile medicale depuse la dosar, însă biletele de tratament sunt limitate (sunt alocate un anumit număr de bilete pe an) și numărul solicitanților este foarte mare, iar el nu va avea posibilitatea de a beneficia de două bilete de tratament pe an și nici nu poate obliga CAS Gorj  să-i atribuie  aceste bilete anual deoarece legea prevede doar o posibilitate în funcție de buget si numărul de bilete alocate.

Mai arată că deoarece nu a avut posibilitatea să beneficieze gratuit de aceste bilete de tratament balnear a fost nevoit să suporte singur toate costurile. Dispozițiile Legii 263/2010, art. 121 prevăd o posibilitate, ci nu o certitudine se pot acorda tratamente balneare....în limita numărului de locuri...” iar potrivit dispoz. art. 4, alin. 2 din Legea 346/2002 - în situația neacoperirii prejudiciului prin prevederile prezentei legi intra în vigoare răspunderea civila pe drept comun.

Susţine că a făcut dovada prejudiciului creat prin înscrisurile depuse la dosar. Or, potrivit dispozițiilor art.998-999 Cod civil (art.1357 NCC), cel care prin fapta sa cauzează altuia un prejudiciu are obligația a-l repara. Prin repararea integrala a prejudiciului se înţelege înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale unui fapt ilicit, în scopul repunerii victimei în situaţia anterioara.

Menţionează că datorită infirmității și a protezei ce este nevoit să o poarte și a faptului că a suprasolicitat celălalt picior i-au fost afectate structura osoasă și articulațiile, apărând dureri lombare şoldul drept, genunchi drept și cervicalii, suferind astfel de gonartroză dreaptă și alte afecţiuni ce necesită tratament costisitor.

Apreciază că și acest capăt de cerere trebuia admis deoarece este nevoit să facă acest tratament balnear pentru menținerea sănătății piciorului si pentru a avea o viață cât de cât normală, însă acest tratament implică costuri mari pe care trebuie să le suporte și care depășesc puterea sa financiară. Ba mai mult, potrivit Contractului Colectiv de Munca salariaţii au dreptul sa beneficieze de bilete de tratament si de odihnă plătite de unitate în diverse staţiuni balneare. Solicită depunerea de către unitate la dosar extras din CCM în vigoare cu privire la acordarea biletelor de odihnă și tratament.

Consideră că și el ar fi avut dreptul la acest beneficiu dacă ar mai fi lucrat, unitatea având astfel obligaţia să-i plătească contravaloarea unui bilet de tratament balnear în temeiul CCM în vigoare și a răspunderii civile delictuale pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit.

De asemenea, consideră că și capătul de cerere privind contravaloarea tratamentului medical trebuia admis deoarece a făcut dovada caracterului cert al prejudiciului. În ceea ce privește tratamentul medicamentos nu beneficiază de tratament gratuit. Așa cum a depus și la dosar toate reţetele sale sunt compensate, ci nu gratuite. A depus chitanţele aferente pentru aceste reţete care nu sunt sub 100 lei. A depus chitanțe reprezentând costuri cu medicamente si unguente necesare pentru a ameliora și pentru a împiedica evoluția gonartrozei, iar aceste medicamente şi unguente nu sunt nici compensate şi nici gratuite, ci le achită integral. Toate aceste costuri reprezintă un prejudiciu cert

Mai arată că este  nevoit să apeleze permanent la tratamente medicale pentru ameliorarea acestor afecţiuni care constau atât în medicamente, unguente, dar si în proceduri de kinetoterapie, laserterapie, electroterapie și fizioterapie, consultaţii, investigații, etc. Toate aceste afecţiuni au generat costuri suplimentare care depășesc cu mult puterea sa financiară, fiind pus în situaţia de a nu beneficia de utilizarea acestor tratamente deoarece nu-şi permite costul acestora, iar urmările sunt din ce în ce mai grave .

Având în vedere că a făcut dovada caracterului cert al prejudiciului, solicită admiterea  apelului  și rejudecând să se admită și acest capăt de cerere.

2. Consideră sentința menționată mai sus ca fiind netemeinică și nelegală în parte deoarece nu s-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Susţine că a depus la dosar chitanțele privind onorariul de avocat, iar potrivit art. 453 NCPC, partea care pierde procesul va fi obligată să-i plătească părții care a câştigat cheltuieli de judecată.

Având în vedere că a solicitat cheltuieli de judecată, că a depus la dosar dovada cheltuielilor, solicită să se dispună admiterea apelului și rejudecând să se admită şi această cerere și să fie  obligată pârâta fa plata cheltuielilor de judecată.

Având în vedere motivele invocate mai sus solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacată și evocând fondul să se  admită capetele de cerere privind contravaloarea biletului de tratament balnear si contravaloarea tratamentului medical, precum și cererea  privind cheltuielile de judecată, cu cheltuieli de judecată.

În drept, invocă  dispoziţiile art. 466-482 Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii de apel solicită proba cu înscrisuri ce au fost administrate în fața primei instanțe, solicitând să fie readministrate, efectuarea unei adrese către Sindicatul ...  Craiova pentru a  comunica CCM in vigoare pentru perioada dedusă judecății și să precizeze dacă salariații F.S.Craiova beneficiază de bilete de odihna si tratament. Solicită depunerea la dosar de către pârâtă a CCM în vigoare pentru perioada dedusă judecății cu privire la cele două capete de cerere menționate mai sus.

Apelantul reclamant ... a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de pârâta SC ... SA ca fiind neîntemeiat şi menţinerea sentinţei apelate ca temeinică şi legală, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

În mod greșit apelanta-intimata susține că sentinta atacată este netemeinică și nelegată, considerând că instanța de fond nu a analizat apărările formulate si ca a făcut aprecieri medicale privind afecţiunile de care suferă.

Susținerile apelantei pârâte sunt nefondate deoarece instanța în mod corect a admis cererea de chemare în judecată.

Motivarea că prin plata rentei viagere se asigura aceleaşi venituri de dinainte de accident si că ar putea beneficia de gratuitate pentru transportul în comun nu poate fi primită.

Renta viagera la care a fost obligată apelanta pârâtă reprezintă diferenţa dintre salariul pe care l-ar fi obținut daca încă mai era încadrat în munca și pensia încasată. Prin aceasta rentă nu se acoperă decât prejudiciul pe care  l-a suferit în ceea ce privește salariul ce l-ar fi primit în continuare pentru derularea contractului individual de munca daca nu ar fi suferit accidentul de muncă.

Or, principiul răspunderii civile delictuale presupune repararea integrala a prejudiciului, iar potrivit dispozițiilor art..998-999 Cod  civil (art.1357 NCC), cel care prin fapta sa cauzează altuia un prejudiciu are obligația a-l repara.

Prin repararea integrala a prejudiciului se înţelege înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale unui fapt ilicit, în scopul repunerii victimei in situaţia anterioară.

Susţine că a făcut dovada prejudiciului cauzat precum și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul suferit, fiind depuse la dosar numeroase înscrisuri și acte medicale emise de medici de specialitate, de comisii de medici experţi. Instanța în mod corect a apreciat aceste probe și a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale. Datorită accidentului de muncă a suferit un prejudiciu enorm, greu de estimat în bani. Are amputație de picior stâng de la nivelul 1/3 medie coapsă, amputație ce nu-i mai permite să aibă o viață normală, nu mai poate să desfășoare aceleași activități pe care le efectua înainte de accident, nu mai poate să se  deplaseze, nu mai poate munci, nu mai poate călători, nu se poate bucura de plăcerile unei vieți obișnuite.

Datorită acestei amputații a fost nevoit să poarte o proteză în permanență pentru a se  putea mișca, cea mai proasta proteza deoarece unitatea a refuzat să-i asigure o proteza performanta care să-i asigure o viata normala și o deplasare fără dureri. Insă datorită amputației și a acestei proteze  a fost nevoit să forţeze celălalt picior, toată greutatea fiind preluată de acesta ceea ce a dus la dureri lombare, articulare și apariția gonartrozei, coxartrozei și altor boli legate de acestea. Datorită acestor noi consecințe ale faptei ilicite se află în situația de a nu se putea deplasa, fiind nevoit să meargă des la tratamente, analize medicale consultații, proceduri, iar pentru aceste deplasări are nevoie de un mijloc de transport. Singurul mijloc de transport pe care poate să-l folosească datorită infirmității sale este un autoturism special pentru persoane cu dizabilități cu comanda automată.

In mod eronat. se suține că poate beneficia de gratuitate pe transportul în comun, el având  domiciliul în comuna …, iar în această zonă nu există transport în comun public, ci privat care nu acordă gratuitate. De asemenea, nu se poate deplasa cu transportul în comun deoarece distanța din satul … unde locuieşte la strada principala unde este staţia de autobuz este de 3 KM, iar el nu se poate deplasa pe o astfel de distanța mare. De asemenea, microbuzele nu sunt dotate cu mijloace speciale pentru persoane cu handicap și nu poate să se urce sau să coboare din astfell de vehicule. Nu poate să se deplaseze cu aceste mijloace deoarece operatorul de transport fiind privat circula doar o data pe zi si nu se poate duce la toale instituțiile de tratament, investigații, etc. unde are nevoie.

Pentru a avea o viață cât de cât normală și pentru a se putea deplasa la distanțe mari la tratament medical, precum și participarea pe cât posibil la o viață socială se impune achiziționarea unui autovehicul cu comanda automată, autovehicul care ar acoperi prejudiciul suferit.

Pretențiile sale nu constituie venituri nejustificate, ci aceste pretenții le-a dovedit cu proba cu înscrisuri, respectiv de preț de la REDAC pentru Dacia Logan depusă la dosarul cauzei, iar acordarea daunelor materiale sau morale nu se face în funcție de puterea financiară a apelantei pârâte, ci în funcție de întinderea prejudiciului suferit și modalitatea de reparare a acestuia.

Pentru aceste motive solicită să se dispunărespingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală în ceea ce privește acest capăt de cerere, cu cheltuieli de judecată.

Apelanta-pârâtă ... SA a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului declarat de apelantul reclamant ..., pentru următoarele considerente:

Prin motivele de apel se critica sentinţa, in sensul ca, instanţa de fond a reţinut eronat ca apelantul poate beneficia de tratament balnear gratuit in baza dispoziţiilor Legii 263/2010 si a respins capătul de cerere privind contravaloarea biletului de tratament balnear, iar in ceea ce priveşte contravaloarea tratamentului medical se apreciază ca nu reprezintă echivalentul unui prejudiciu cert.

Consideră ca instanţa de fond in motivarea sentinţei, a celor doua capete de cerere respinse, are in vedere toate apărările de fond - înscrisurile depuse ca către intimata - apelanta si de către apelantul ... si face totodată aplicarea corecta a dispoziţiilor legale in materie.

Instanţa de fond retine corect aspectul ca: solicitarea de obligare a subscrisei la plata sumei de 150 lei lunar reprezentând contravaloarea tratamentului medical nu reprezintă echivalentul unui prejudiciu cert, trebuie sa existe certitudinea producerii acestuia.

Totodată se apreciază ca apelantul beneficiază de pensie de invaliditate si de certificat de încadrare in gradul de handicap 1 nerevizuibil, conform deciziei nr. 575/15.02.2002.

În plus, potrivit dispoziţiilor art. 121 si următoarele din Legea 263/2010 se pot acorda tratamente balneare, acordarea acestor prestaţii făcându-se prin atribuirea de bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi. Pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear gratuit, in cadrul programului de recuperare întocmit de către medicul expert al asigurărilor sociale. Conform dispoziţiilor Legii nr. 448/2006, persoanele cu handicap beneficiază de asistenta medicala gratuita, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.

Prin urmare, având în vedere faptul ca subscrisa asigura o rentă viageră în vederea complinirii veniturilor reclamantului la nivelul celor anterior producerii accidentului iar apelantul are calitate de asigurat i se bucură de drepturile oferite prin Legea nr. 448/2006, Legea 263/2010 şi implicit de gratuitate/reduceri bilete de tratament, solicitarea apelantului ... ca subscrisa să fie obligată la contravaloarea unui bilet de tratament balnear o data la 6 luni si la contravaloarea tratamentului medical este una nelegala şi nefondată.

Având in vedere cele precizate mai sus  solicită respingerea apelului declarat de către apelantul ... împotriva sentinţei nr.228/2019 pronunţata de către Tribunalul Gorj la data de 04.04.2019 în dosarul nr…..

În drept, invocă dispoziţiile art. 205-206 Cod procedură civilă.

Apelurile sunt nefondate şi vor fi analizate împreună după cum urmează:

Hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, pronunţată cu interpretarea şi aplicarea  dispoziţiilor legale incidente în cauză, nefiind susceptibile de anulare sau schimbare prin prisma dispoziţiilor art. 477-480 Cod pr.civilă.

Întreaga situaţie de fapt a fost pe deplin şi în concret reţinută, respectiv, prin sentinţa civilă nr. 9274/28.09.2005, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 1694/2005, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, pârâta S.C. ... S.A. a fost obligată la plata către reclamant a unei rente viagere în cuantum de 287 lei lunar, constând în diferenţa dintre cuantumul pensiei încasate de reclamant l-ar fi obţinut dacă mai era încadrat în muncă, precum şi la plata sumei de 6,8 lei reprezentând contravaloarea unui tichet de masă pentru o zi lucrată şi la plata sumei de câte 100 lei impozabil pentru sărbătorile de Paşti, Crăciun şi Ziua Petrolistului, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei. Sentința respectivă a fost pronunțată ca urmare a accidentului de muncă pe care reclamantul l-a suferit la locul de muncă.

Prin cererea dedusă judecății, cu precizarea ulterioară, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii unui bilet de tratament balnear odată la 6 luni în valoare de 2500 lei şi a sumei de 165 lei lunar reprezentând contravaloarea tratamentului medical pe care este nevoit să-l urmeze lunar începând cu data introducerii acţiunii, sumei de 12140 euro Euro echivalent în lei reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilităţi, cu cutie automată, sumei de circa 3000 lei, reprezentând diferenţe creşteri salariale şi prime aferente sărbătorilor legale, precum şi majorarea valorii tichetelor de masă începând cu anul 2006 până la data de 10.12.2015, faţă de prestaţia periodică stabilită prin sentinţa civilă nr. 9274/28.09.2005 a Judecătoriei Craiova; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Dispoziţiile art. 998-999 din Vechiul Cod civil  au fost corect aplicate în cazul de faţă, având în vedere faptul că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenta unui prejudiciu; existenta unei fapte ilicite; existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu; existenta vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Totodată, îndeplinirea acestor condiții în privința reclamantului a fost stabilită deja prin sentința civilă nr.17159 din 09.10.1996, prin care a fost stabilită o rentă viageră în favoarea acestuia, rentă care ulterior a fost majorată în baza sentințelor judecătorești pronunțate în acest sens.

Cât privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata unui bilet de tratament balnear o dată la 6 luni, reclamantul a susținut că potrivit contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul unității pârâte salariații au dreptul la bilete de tratament și de odihnă plătite în diverse stațiuni balneare. Instanța a constatat însă că la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri doveditoare în acest sens, în extrasele din contractul colectiv de muncă depuse de părțile în litigiu neregăsindu-se astfel de prevederi. 

De asemenea, în ceea ce privește  solicitarea de obligare a pârâtei la plata sumei de 150 lei lunar reprezentând contravaloarea tratamentului medical, acestea nu reprezintă echivalentul unui prejudiciu cert, și chiar dacă doctrina și jurisprudența în materie acceptă și despăgubirea unui prejudiciu viitor, trebuie să existe certitudinea producerii acestuia.

După cum corect şi legal a reţinut şi instanţa de fond, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat că reclamantul este beneficiarul unei pensii de invaliditate precum  și al unui certificat de încadrare în grad de handicap, gradul 1 nerevizuibil. În baza dispozițiilor art.121 și următoarele din Legea nr.263/2010 se pot acorda tratamente balneare, acordarea acestor prestații făcându-se prin atribuirea de bilete de tratament solicitanților îndreptățiți, în limita numărului de locuri asigurate în unități de tratament din proprietatea CNPP, precum și a numărului de locuri contractate cu alte unități de profil și a sumelor alocate pentru această prestație prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear gratuit, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale.

Prin urmare, corect prima instanța a apreciat astfel că nu se impune obligarea pârâtei la plata unui bilet de tratament balnear o dată la 6 luni, respectiv la plata sumei de 165 lei lunar reprezentând contravaloarea tratamentului medical.

În speţă, apelantul beneficiază de pensie de invaliditate si de certificat de încadrare în gradul de handicap 1 nerevizuibil, conform deciziei nr. 575/15.02.2002.

Este de reţinut că apelanta pârâtă, S.C. ... S.A. Craiova şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de reclamantul ... în ceea ce priveşte  plata unei rente viagere, rentă care reprezintă diferenţa dintre salariul pe care reclamantul l-ar fi obţinut dacă era încadrat în muncă şi pensia încasată.

În plus, potrivit dispoziţiilor art. 121 si următoarele din Legea 263/2010 se pot acorda tratamente balneare, acordarea acestor prestaţii făcându-se prin atribuirea de bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi.

Mai mult, pensionarii de invaliditate pot beneficia de tratament balnear gratuit, în cadrul programului de recuperare întocmit de către medicul expert al asigurărilor sociale.

 Conform dispoziţiilor Legii nr. 448/2006, persoanele cu handicap beneficiază de asistenta medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.

Prin urmare, corect s-a constatat că, având în vedere faptul că apelanta pârâtă asigură o rentă viageră în vederea complinirii veniturilor reclamantului la nivelul celor anterior producerii accidentului iar apelantul având  calitate de asigurat i se bucură de drepturile oferite prin Legea nr. 448/2006, Legea 263/2010 şi implicit de gratuitate/reduceri bilete de tratament, solicitarea apelantului ... ca apelanta pârâtă să fie obligată la contravaloarea unui bilet de tratament balnear o data la 6 luni si la contravaloarea tratamentului medical este una nelegală şi nefondată.

În ceea ce priveşte priveşte al doilea motiv de apel, respectiv solicitarea ca instanţa de fond nu a obligat subscrisa la plata cheltuielilor de judecata, acest aspect s-a rezolvat întrucât la data de 06.06.2019 Tribunalul Gorj a admis cererea de completare dispozitiv al sentinţei nr.228/2019 pronunţata de către Tribunalul Gorj la data de 04.04.2019 in dosarul nr….., prin care s-a dispus obligarea subscrisei la suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect plata contravalorii unui autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități, instanța a reținut că în materia răspunderii civile delictuale,  în cazul în care, după acordarea despăgubirilor prin hotărâre judecătorească se face dovada unor noi prejudicii, având drept cauză aceeași faptă ilicită, se pot obține despăgubiri suplimentare, fără a se putea reține autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate anterior.

Mai mult, având în vedere faptul că starea de sănătate a reclamantului s-a degradat, există o legătură de cauzalitate între accidentul de muncă și prejudiciul produs acestuia.

 Astefl, în mod corect şi legal, prima instanţă a apreciat astfel că pentru a împiedica evoluția gonartrozei, care în timp poate duce la rigiditate și chiar la pierderea mobilității articulației, reclamantului îi este absolut necesar un autoturism special adaptat nevoilor acestuia, avându-se în vedere totodată că datorită infirmității fizice și diagnosticului medical în privința piciorului drept, reclamantul nu se mai poate deplasa și bucura de toate activitățile pe care le desfășura înainte.

 În ceea ce privește contravaloarea autoturismului, corect prima instanță a avut în vedere oferta REDAC pentru Dacia Logan depusă la dosarul cauzei de către reclamant  în care este indicată suma de 12.140 euro, echivalent în lei la data pronunțării prezentei hotărâri- 56.600 lei(fila 70 din dosarul Judecătoriei Craiova).

În consecinţă, constatând ca fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, corect şi legal prima instanță a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma totală netă de 58.500 lei, din care suma de 1900 lei reprezentând diferențe creșteri salariale (majorare rentă viageră) pe perioada 07.09.2014-10.12.2015 și suma de 56.600 lei reprezentând contravaloare autoturism special adaptat persoanelor cu dizabilități şi a respins capetele de cerere privind contravaloarea biletului de tratament balnear, contravaloarea tratamentului medical, diferențe prime și tichete de masă, toate criticile formulate în cadrul apelului de către fiecare parte fiind considerate nefondate.

Prin urmare, având în vedere toate aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondate apelurile  declarate de apelantul-reclamant ... şi pârâta SC ...  SA, împotriva sentinţei civile nr.228/04.04.2019, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.2986/95/2018.