Aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 24 din legea nr. 554/2004

TitluAplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 24 din legea nr. 554/2004

Tip speţăSENTINŢĂ

Număr speţă1756

Data speţă10.12.2019

Domeniul asociatContencios administrativ

Conţinut speţăSENTINŢA NR. 1756

 Data:  10.12.2019

Autor: Duică Simona Anca

Domeniul asociat: contencios administrativ

Obiect: Contencios administrativ şi fiscal - amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti (art.24 din Legea nr.554/2004 )

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub numărul 2762/105/2019, reclamantul TAT a solicitat în contradictoriu cu pârâta UPG ca prin hotărârea ce se va dispune, în temeiul art.24 din leg 554/2004, să se admită cererea şi să se dispună continuarea cu titlu de penalităţi, precum şi să se stabilească în condiţiile art.892 C.proc.civ despăgubiri datorate de debitoare pentru neexecutarea în natură a obligaţiilor.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin sentinţa nr.4 CC/27.06.2019 a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii şi pe fond s-a admis cererea cu consecinţa obligării conducătorului pârâtei  UPGP la o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, pentru nerespectarea sentinţei civile nr. 1565/03.10.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova-Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal,  rămasă definitive prin Decizia 337/19.03.2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, începând cu data de 24.04.2019 şi până la executarea sentinţei definitive.

Prin întâmpinarea formulată pârâta a a  solicitat să se dispună respingerea cererii faţă de considerentul că hotărârea instanţei de fond nu este definitivă.

În cauză  a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând cererea formulată atât prin prisma susţinerilor formulate de părţi, dar şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Tribunalul reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.4 CC/27.06.2019, Tribunalul a respins inadmisibilitatea şi pe fond a admis cererea.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul  a reţinut referitor la inadmisibilitate că art.  24 alin.1 din leg 554/2004  prevede următaorele:,,Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris, executarea hotărârii definitive și irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.,,

Referitor la noţiunea de autoritate publică şi dacă pârâta din prezenta cauză are o astfel de calitate, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie  a evidenţiat că universităţile reprezintă unităţi descentralizate de învăţământ, care sunt parte a sistemului naţional de învăţământ, dar nu sunt instituţii publice centrale ale cărei acte administrative să poată fi contestate, în primă instanţă la curtea de apel. (Decizia nr. 1323 din 9 martie 2012 pronunţată în soluţionarea unui conflict negativ de compentenţă de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect obligarea unei instituţii de învăţământ superior la eliberarea diplomelor de licenţă)

Cu alte cuvinte, noţiunea de autoritate publică, sau instituţie care deserveşte un scop sau interes public a fost tranşată în jurisprudenţa ÎCCJ, sens în care referitor la calitatea de autoritate a pârâtei nu se mai poate naşte un dubiu.

Mai departe , Tribunalul a opinat că pentru soluţionarea acestei excepţii privind inadmisibilitatea aplicării procedurii, este necesar să se lămurească natura titlului, respectiv dacă hotărârea pronunţată în temeiul legii 544/2001 este titlu executoriu,  noţiunea de instanţă de executare, şi a întinderii plenitudinii de soluţionare a unor cauze reglementate de art 24 din legea 554/2004.

Referitor la noţiunea de titlu executoriu, definiţia este dată de dispoziţia art 633 C.p.civ, care prevede că,, hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părţile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2)..

Art.22 din leg 544/2001 prevede că hotărârile judecătoreşti pronunţate de tribunal sunt supuse recursului. Din interpretarea coroborată a celor două dispoziţii rezultă că hotărârile pronunţate în temeiul legii 544/2001 sunt executorii.

Ca atare, voinţa legiuitorului a fost aceea de a da eficienţă unei astfel de proceduri prevăzute de art 24 din leg 554/2004 numai în măsura în care ar fi ineficientă procedura comună, oricum domeniul de aplicare fiind distinct în procedura specială.

Art..2 alin.1 litera ţ din leg 554/2004 astfel cum a fost modificată, defineşte instanţa de executare ca fiind instanţa a care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ şi care în accepţiunea art 25 din acelaşi act normativ va aplică, respectiv acordă sancţiunea şi penalităţile.

Astfel, instanţa de executare competentă să aplice măsurile prevăzute de art 24 este instanţa care a soluţionat fondul litigiului, fond ce cade în plenitudinea de soluţionare a instanţei de contencios administrativ, astfel că procedura prevăzută de acest text derogă de la dispoziţiile art 651 C.proc.civ, în afara cazurilor când legea dispune altfel.

Un alt argument care creează convingerea aplicării procedurii speciale de executare instituită de textul anterior enunţat este strîns legat de aspectul că o astfel de procedură se aplică numai dacă ,,autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris,,

Ca atare, prin orice alt înscris se înţelege şi ,,o copie (certificată) de pe fişa postului decanului FTPP, d-na conf.dr.ing. PDR; - modalitatea de contestare a proceselor-verbale întocmite de Şcoala Doctorală din UPGP; -numele funcţionarului responsabil cu aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 din UPGP,, pe care reclamantul le-a cerut şi obţinut în baza unui titlu executoriu pe care pârâta l-a eludat.

Prin urmare, pentru dezideratele mai sus enunţate, Tribunalul a opinat că excepţia inadmisibilităţii este nefondată sens în care a respins-o.

Pe fondul cauzei, de asemenea s-a reţinut căprin sentinţa nr.1565/03.10.2018, Tribunalul Prahova Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal , a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiata, excepţia lipsei de interes invocată de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiata şi a admis in parte cererea de chemare în judecata formulată de  reclamantul TAT  cu domiciliul în  P, str. G, jud. P, în contradictoriu cu pârâta UPGP  cu sediul în P, B-dul B, jud. P.

S-a mai reţinut că sentinţa mai sus enunţată a fost recurată, iar prin decizia 337/2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, a fost admis recursul declarant de reclamant,casată în parte sentinţa recurată cu consecinţa admiterii capătului de cerere privind comunicarea copiei de pe contractual încheiat între UPG şi MEN afferent anilor 2016,2017,2018.

Alin.1 a art 24 din leg 554/2004 prevede că,, Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Potrivit dovezilor de comunicare, decizia Curţii de Apel Ploieşti a fost comunicată la data de 24.04.2019, iar de la aceea data aşa cum rezultă din mijloacele de probă administrate au trecut mai mult de 30 zile de când pârâta putea pune în executare de bună voie.

Aşadar, mecanismul juridic reglementat de textul precitat este fundamentat pe premisa neexecutării culpabile a hotărârii judecătoreşti, şi chiar dacă prezumţia de culpa nu are caracter absolut, prin mijloacele de probă administrate, respectiv înscrisurile ataşate întâmpinării, nu s-a făcut dovada existenţei unor motive temeinice care să justifice neexecutarea obligaţiei de a comunica informaţiile solicitate de reclamant ca şi corolar  al respectării tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

În speţă, fiind îndeplinite cumulativ condiţiile enumerate de alin1 a art. 24 din legea 554/2004, Tribunalul a opinat că cererea este admisibilă şi fondată sens în care devin incidente dispoziţiile al.3 care prevede că,, La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate în mod culpabil, instanţa de executare, prin hotărâre dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 906 din Codul de procedură civilă.,,

Referitor la cel de al doilea capăt de cerere, Tribunalul a opinat că acesta se poate aplica fără vreo altă  formalitate, ci ope legis  în măsura în care s-a apreciat oportună necesitatea aplicării amenzii.

Prin urmare Tribunalul a admis cererea şi va aplică conducătorului pârâtei  UPGP o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, pentru nerespectarea sentinţei civile nr. 1565/03.10.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova, rămasă definitivă prin Decizia 337/19.03.2019 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, începând cu data de 24.04.2019 şi până la excutarea sentinţei definitive  urmând să admită şi cel de al doilea capăt de cerere sens în care a obligat pârâta UPGP să acorde reclamantului o penalitate de 100 lei de la data de 24.04.2019 şi şi până la excutarea sentinţei definitive.

Referitor la continuarea executării în temeiul art 24 alin.4 din legea 554/2004, Tribunalul ereţine următoarele:

Potrivit art 24 din leg 554/2004 ,,1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.(5) În lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanţei de executare va solicita autorităţii publice relaţii referitoare la executarea obligaţiei cuprinse în titlul executoriu şi, în cazul în care obligaţia nu a fost integral executată, instanţa de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părţilor.,,

Procedura sepcială de executare instituită de textul de lege mai sus enunţat se aplică numai în măsura în care hotărârea a rămas definitivă, iar autoritatea publică este oblicată să înlocuiască, să elibereze sau să modifice un înscris, ori să efctueze o operaţiune administrativă.

Împotriva sentinţei civile 4 CC/27.06.2019, pârâta a declarat recurs, iar prin Decizia civilă 1598/03.12.2019 Curtea de Ape Ploieşti a admis recursul şi a casat sentinţa cu trimitere spre rejudecare.

Ca atare, la acest moment nu se poate vorbi despre cuantificarea vreunei amenzi sau despre obligarea la plata despăgubirilor în contextul în care hotărârea instanţei de fond a fost desfiinţată.

Faţă de dispoziţiile mai sus enunţate, Tribunalul a respins cererea formulată ca nefondată şi de asemenea cererea privind plata cheltuielilor de judecată pentru că pârâta nu a căzut în pretenţie.

Domenii speta

Spete similare