Violenţa în familie

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 000/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil, inculpatul T.E. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj, între care una în formă continuată, prevăzute de art.257 al.1 și 4 c.p. rap. la art.206 al. 1 c.p. cu aplic. art. 41 al. 1 c.p. (în dauna persoanei vătămate L. A.), art. 257 al. 1 și 4 c.p. rap. la art. 206 al. 1 c.p. cu aplic. art. 35 al.1 și art. 41 al. 1 c.p. (în dauna persoanei vătămate S. D.), toate cu aplicarea art. 38 al. 1 c.p.,, iar inculpatul R.D. a fost trimis în judecată pentru sǎvârşirea a două infracțiuni de ultraj și una de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, prevăzute de art. 257 al. 1 și 4 c.p. rap. la art. 206 al. 1 c.p. (în dauna persoanei vătămate C.C.G.), art. 257 al. 1 și 4 c.p. rap. la art. 206 al. 1 c.p. (în dauna persoanei vătămate S.D.), art. 372 al. 3 c.p., toate cu aplicarea art. 38 al. 1 c.p.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 05.09.2019 sub nr. 0000/259/2019.

În fapt, prin actul de sesizare s-a reţinut că, la data de 11.08.2019, organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Poliției Orașului Mizil, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de violență în familie, lipsire de libertate și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase prev. de art. 199 al. 1 rap. la art. 193 al. 1 c.p., art. 205 c.p. și art. 372 al. 2 c.p.

S-a reținut că, la data de 10.08.2019, în jurul orelor 22.00, numitul R.D. a lovit-o pe soția sa, R.S.-M., a lipsit-o de libertate în mod ilegal, nepermițând acesteia să plece din locuință, iar în aceeași dată, în jurul orelor 23.35, împreună cu numiții T.E. și T.Z.P., a amenințat organele de poliție care se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta având asupra lui lama de la o coasă.

Actul de sesizare a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil, sub nr.000/P/2019.

La data de 12.08.2019, Poliția orașului Mizil a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil cu privire la faptele de ultraj, prevăzute de art. 257 al. 1 și 4 c.p. rap. la art. 206 al. 1 c.p., pentru care urmărirea penală se efectuează potrivit art. 56 al. 3 lit. b c.p.p., în mod obligatoriu de către procuror.

Actul de sesizare a fost înregistrat sub nr.000/P/2019.

Prin ordonanța din 27.08.2019, s-a dispus de către procuror reunirea dosarelor penale nr.000/P/2019 și nr. 000/P/2019, dosarul de bază având numărul 7000P/2019, fiind cel de anchetă.

Din probele administrate în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:

La data de 10.08.2019, în jurul orelor 22.30, lucrătorii Poliției orașului Mizil s-au sesizat cu privire la faptul că, din zona sud-est a orașului Mizil, se aud țipetele unei femei, care cerea ajutor și implora să nu mai fie bătută.

În acest sens, s-a procedat la verificarea acelei zone, stabilindu-se că pe strada O.... din orașul Mizil, în fața locuinței sociale aparținând primăriei, are loc un conflict între frații vitregi, R.D. și T. E., frați vitregi, aflați sub influența băuturilor alcoolice.

 Fiind întrebați cu privire la persoana de sex feminin care solicita ajutor, inculpatul R.D. a precizat că a agresat-o pe soția sa, respectiv numita R.S.-M., întrucât are dubii în legătură cu fidelitatea ei, reproșându-le lucrătorilor de poliție că nu au voie să intervină în acel conflict de familie.

La scurt timp, din imobil a ieșit persoana vătămată care a sesizat faptul că a fost agresată de soțul său și nu mai dorește să locuiască cu acesta, solicitând să fie ajutată.

Atunci, inculpatul R.D. a încercat să o ducă cu forța în curtea imobilului pe R. S.-M., fapt pentru care lucrătorii de poliție au intervenit pentru extragerea victimei de acolo și conducerea la sediul poliției, îndepărtând-o de agresor, care împreună cu ceilalți membrii ai familiei, respectiv, T.E. și T. Z.P., se opuneau acestui demers.

După aceea, inculpatul R.D. a intrat în curte, de unde a luat o coasă, amenințând că se va automutila dacă soția sa pleacă împreună cu lucrătorii de poliție. În continuare, persoana vătămată a fost condusă la sediul Polișției orașului Mizil,  unde a  declarat că dorește ca soțul ei, R.D., să fie cercetat penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lipsire de libertate și violență în familie.

La orele 23.35, la sediul Poliției orașului Mizil, s-au prezentat numiții T.E., T. Z. P., însoțită de fiul ei minor, în vârstă de 4 ani, precum și  R.D., acesta din urmă având în mâna dreaptă lama metalică a unei coase, pe care a poziționat-o în zona gâtului, iar în mâna stângă, un obiect tăietor (ciob de sticlă), cu care a început să-și provoace tăieturi pe abdomen și brațe, amenințând că-și va tăia gâtul dacă soția sa nu va fi lăsată să meargă cu el acasă.

De asemenea, numita T.Z.-P. a început să țipe că-și va mutila copilul dacă soția fratelui ei nu este lăsată să plece de la poliție.

Pe fondul acestui context de violență verbală, inculpații R.D. și T.E. au adresat în mai multe rânduri amenințări nemijlocite la adresa polițiștilor, după cum urmează:

Inculpatul R.D. a adresat amenințări polițiștilor C. C. G. și S.D., cu acte de violență, precum și membrilor familiilor acestora, spunând că le violează copiii.

Inculpatul T.E. a adresat amenințări polițiștilor L.A. și S.D., afirmând că-i va agresa fizic când îi va întâlni pe stradă îmbrăcați civil.

Având în vedere situația creată, precum și pericolul existent (faptul că inculpatul R.D. avea asupra lui o lamă de coasă, dar și prezența unui minor în vârstă de 4 ani, folosit ca paravan), s-a solicitat  intervenția unei  grupe  de luptători S.A.S., care s-a deplasat la sediul Poliției orașului Mizil, reușindu-se astfel dezarmarea agresorului și imobilizarea persoanelor implicate, fără a se produce vătămări corporale sau distrugerea de bunuri.

Față de inculpatul R.D. în dosarul  penal nr.000/P/20129, înainte de conexare, s-a dispus de către procuror luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie, lipsire de libertate și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, prevăzute de art. 199 al. 1 rap. la art. 193 al. 2 c.p., art. 205 al.1 c.p. și art. 372 al.3 C.p. cu aplic. art. 38 al.1 c.p.

Ulterior, după conexarea acestuia la dosarul de anchetă nr. 000/P/2019, la propunerea procurorului, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Mizil a dispus prin Încheierea nr. 00 din data de 00.08.2019, arestarea preventivă a inculpatului R.D., pe o perioadă de 30 zile, pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj, prev. de art. 257 al. 1 și 4 c.p. rap. la art. 206 al. 1 c.p. cu aplic. art. 38 al. 1 c.p.

Fiind dispuse  două măsuri preventive față de acesta, prin ordonanța din data de 00.08.2019, s-a dispus încetarea măsurii controlului judiciar  întrucât sub aspectul obligațiilor impuse era golită de conținut.

Pe parcursul urmăririi penale, cu ocazia administrării de probe a rezultat comiterea unei noi fapte de ultraj de către inculpatul T. E., în dauna persoanei vătămate S. D., în legătură cu infracțiunea pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.

Astfel, s-a stabilit că, în noaptea de 00.08.2019, în jurul orelor 22.30, cu ocazia intervenției organelor de poliție la locuința inculpatului R.D. și T.E., de pe strada O.... din orașul Mizil, pentru aplanarea unui conflict în familie, inculpatul T. E. l-a amenințat cu o piatră pe polițistul S.D., care a fost nevoit să-l someze cu pistolul din dotare pentru a-l descuraja în  acțiunile sale.

Față de această împrejurare, în cauză s-a dispus extinderea urmăririi  penale cu privire la acest act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj, fiind săvârșit în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, în condițiile art. 35 al. 1 c.p.

În urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei, prin prisma și a acestei noi fapte, prin ordonanța din data de 00.09.2019, s-a dispus față de inculpatul T.E., măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și prevenirea sâvârșirii altor fapte penale, ținând seama că acesta este recidivist.

Fiind audiată, persoana vătămată R.S.M.a declarat că, de aproximativ o lună, s-a întors din Spania împreună cu fiica lor minoră de 1 an și 2 luni,  locuind la imobilul situat pe strada O.... din orașul Mizil. De mai multe zile, soțul său, pe fondul nemulțumirii că ea a transferat proprietatea unui apartament din mun. Buzău către mama sa, a agresat-o fizic, interzicându-i să plece de la el, fiind supusă unui tratament de teroare în special când consuma băuturi alcoolice, la fel cum s-a întâmplat și în noaptea de 00.08.2019, când a țipat după ajutor.

Pe data de 00.08.2019, R.S.M. a fost condusă la S.M.L. Ploiești, unde în urma examinării s-a concluzionat preliminar că aceasta, pentru leziunile prezentate necesită pentru vindecare un număr de 1-2 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul R.D., audiat cu respectarea drepturilor procesuale prevăzute la art. 10 și 83 c.p.p., în prezența apărătorului din oficiu, avocat M.L., a declarat faptul că, în data de 00.08.2019, în jurul orelor 23.35, în timp ce soția sa, R.S.-M., se afla la sediul Poliției orașului Mizil, unde a declarat polițiștilor că a fost bătută și sechestrată mai multe zile în locuință, fiind în stare de ebrietate, a început să se taie cu un ciob de sticlă pe braț, după care a adresat amenințări polițiștilor C.C.G. și S.D., precum și membrilor familiilor acestora, afirmând că le violează copiii.

Nu poate preciza cu exactitate cât timp a adresat amenințările, dar la un moment dat au venit mascații, l-au imobilizat și l-au dezarmat de lama de coasă.

Acesta, cu excepția infracțiunii de lipsire de libertate, recunoaște că a agresat-o fizic pe soția sa, R.S.- M., pe motiv că ar consuma băuturi alcoolice și nu ar avea grijă de fetiță și că a avut asupra sa, la sediul Poliției Orașului Mizil, lama unei coase cu care amenința că se va automutila.

În mod constant, inculpatul a susținut că nu a lipsit-o de libertate pe soția sa, declarând că aceasta de mai multe ori, în perioada respectivă, de când s-au mutat în Mizil, a mers atât singură, cât și însoțită de o nepoată, la un magazin din oraș pentru a face cumpărături. Aceste susțineri sunt confirmate de către vânzătoarea C.I. de la magazinul aparținând SC R.A.M. SRL, cât și de martorele T.I. și T. Z.P..

Inculpatul T.E., audiat cu respectarea drepturilor  procesuale prevăzute la art. 10 și 83 c.p.p., în prezența apărătorului din oficiu, avocat M.L., a declarat faptul că, în noaptea de 00.08.2019, organele de poliție au intervenit la locuința lor, de pe strada Obolului din Mizil, pentru aplanarea unui conflict în familie, dintre fratele său, R.D. și soția acestuia, R.S.- M..

Pentru că a încercat să-i împiedice pe polițiști ca să nu o ia la sediul poliției pe cumnata sa, polițistul S.D. a scos pistolul din dotare și l-a somat să stea pe loc și întrucât nu s-a conformat, acesta l-a trântit la pământ.

Văzând că fratele său a plecat la poliție după R.S.-M. și că avea în mână o lamă de coasă, a hotărât să-l urmeze pentru a-l tempera. La sediul poliției, aflându-se în stare de ebrietate, precizează aceasta, i-a amenințat cu acte de violență pe polițiștii L.A. și S. D., cu care anterior mai avusese conflicte.

Cu ocazia reaudierii la data de  00.09.2019, inculpatul T.E. a recunoscut faptul că, în noaptea de 00.08.2019, în jurul orelor 22.30, în momentul imobilizării la pământ, a luat o piatră în mână și a fost somat să o lase jos de către polițistul S.D..

Persoana vătămată L.A., audiată cu respectarea drepturilor procesuale, prevăzute la art. 10 și 81 c.p.p.,  a declarat faptul că, în data de 00.08.2019, orele 23.35, fiind în timpul serviciului, după intervenția avută  pe strada O..... din Mizil, la un conflict între persoane de etnie rromă, în urmă cu 30 minute, la sediul poliției orașului Mizil, au venit numiții T.E., T.Z.P. și R.D., care cereau să iasă afară din clădire, R.S.-M..

Acesta din urmă, R.D., avea asupra lui o lamă de coasă cu care amenința că dacă cineva se va apropia de el o să se taie. Întrucât a intervenit cu ceilalți colegi la evenimentul anterior, inculpatul R.D. a început să-i amenințe pe C.C. G. și S.D., cu acte de violență și violarea copiilor.

Persoana vătămată a mai precizat că pe strada O..... din Mizil, cu ocazia intervenției lor, inculpatul T.E. a luat de pe drum o piatră și l-a amenințat pe S.D., motiv pentru care acesta a scos pistolul din dotare și l-a somat să rămână pe loc, pentru a-l descuraja.

Persoana vătămată C.C.G., audiată cu respectarea drepturilor  procesuale, prevăzute la art. 10 și 81 c.p.p., a declarat faptul că, în noaptea de 00.08.2019, în jurul  orelor  23.00, se afla la sediul Poliției Orașului Mizil și, în urma dispoziției șefului de unitate, a intervenit la un conflict între persoane de etnie rromă.

După aplanarea conflictului, a fost adusă la sediul poliției orașului Mizil numita R.S.M., în calitate de persoană vătămată, iar la scurt timp au venit aici, numiții R.D., T. E. și T. Z.P., toți în stare de ebrietate.

 R.D. avea asupra lui o lamă de coasă și a început să amenințe că dacă cineva se apropie de el, se va tăia cu aceasta.

Persoana vătămată a mai declarat că inculpatul R.D. l-a amenințat direct că-i va lua gâtul și-i va viola copiii, aceleași amenințări  fiindu-i adresate și lui S.D..Acest fapt, i-a creat o stare de temere deoarece incupatul provine dintr-o familie dezorganizată și este pretabil la asemenea fapte.

În legătură cu inculpatul T.E., persoana vătămată C.C.G. a declarat că acesta i-a amenințat cu acte de violență pe colegii săi, L.A. și S. D., iar pe acesta din urmă și pe strada O.......din orașul Mizil, când a fost nevoit să scoată pistolul din dotare și să-l someze, ca să lase din mână o piatră.

Persoana vătămată S.D., audiată cu respectarea drepturilor  procesuale, prevăzute la art. 10 și 81 c.p.p., a declarat faptul că în noaptea de 00.08.2019, în jurul orelor 23.00, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a intervenit la un conflict între persoane de etnie rromă, împreună cu alți colegi, pe strada O.... din orașul Mizil.

Cu acea ocazie, a adus-o pe persoana vătămată R.S. –M. la sediul Poliției Mizil, unde a declarat că a fost agresată fizic de soțul ei, R.D., și lipsită de libertate mai multe zile. După aproximativ 30 de minute, în jurul orelor 23.35, la sediul poliției au venit numiții R.D., T.E. și T.Z.P., cu un copil minor în vârstă de 4 ani. Dintre aceștia, inculpatul R.D. avea asupra sa o lamă de coasă, cu care amenința că se va tăia dacă cineva îndrăznește să se apropie de el, strigând să iasă afară din clădire soția sa, R. S.-M.

Pentru că intervenise la acel conflict, inculpatul R.D. l-a amenințat cu acte de violență, în sensul că-i va viola copiii și-l va urmări, ca să se răzbune pe el.

Aceeași atitudine de violență în limbaj a avut-o și inculpatul T.E., care l-a amenințat cu bătaia atunci când îl va întâlni civil prin oraș.

Referitor la inculpatul T.E., persoana vătămată a mai declarat că în momentul  intervenției la evenimentul din strada O...... din Mizil, acesta l-a amenințat cu o piatră, fapt pentru care a scos pistolul din dotare și l-a somat să o lase din mână.

Cele întâmplate în curtea poliției, arată S.D., au fost filmate de către colega sa, C. R.M., iar apoi de el, întrucât aceasta era ofițer de serviciu și trebuia să stea la dispecerat.

În cauză, au fost audiați în calitate de  martori, polițiștii B.V.I. C. R.-M. și S. G., care, în declarațiile date, au confirmat faptul că inculpații R.D. și T.E. i-au amenințat nemijlocit pe colegii lor, C.C. G., L.A.și S.D..

Mai mult, martora C.R.M. a declarat că din dispoziția comandantului de poliție, a filmat parte din cele întâmplate în curtea poliției cu telefonul, filmări care au fost continuate apoi de colegul său, S.D., întrucît ea era ofițer de serviciu și trebuia să stea la dispecerat.

Fiind reaudiată la data de 00.08.2019, persoana vătămată R.S.-M. a declarat că se împacă cu soțul său, R.D., pentru infracțiunea de violență în familie, iar cu privire la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, a declarat că aspectele sesizate nu sunt reale.

Aceasta a precizat că nu i-a fost îngrădită libertatea de deplasare, dar a declarat la poliție acest lucru pentru că în acea noapte, soțul său, R.D., a bătut-o rău și nu mai voia să vină acasă.

La data de 00.08.2019, a fost reaudiat și inculpatul R.D., care a declarat, de asemenea, că se împacă pentru infracțiunea de violență în familie, recunoscând totodată și faptele de ultraj, în prezența apărătorului din oficiu, la adresa polițiștilor C.C.G. și S.D..

Situaţia de fapt astfel reţinută prin rechizitoriu a avut în vedere următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale:  proces-verbal de constatare, proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de exploatare a înregistrărilor video, procese-verbale  de identificare, declarație persoană vătămată R.S.-M., concluzii preliminare IML Ploiești, plângerea persoanei vătămate C.C.G., plângerea persoanei vătămate L.A., plângerea persoanei vătămate S.D., documente medicale, CD-uri cu înregistrarea audio-video a evenimentului din noaptea de 00.08.2019, declarație persoană vătămată S.D., declarație persoană vătămată L.A., declarație persoană vătămată C. C. G., declarații suspect/inculpat R.D., declarații suspect/inculpat T.E., declarație martor B. V. I. declarație martor C.R.M., declarație martor S.G.,  declarație martor  T. Z.P..

 În sedinţa publică din data de 00.02.2020, cei doi inculpaţi au solicitat să fie judecaţi conform procedurii simplificate reglementate de art.374 alin.4 rap la art.396 alin.10 Cod proc pen, recunoscând în totalitate faptele reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare a intanţei.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

I.Din declarația inculpatului R.D. coroborată cu declarațiile persoanelor vătămate C.C.G., L.A. și S.D., cele ale martorilor B.V.I., C.R.M., S.G.,  T.Z.P. , cea a inculpatului T.E. dar și cu înregistrarea video, rezultă faptul că în data de 00.08.2019, în jurul orelor 23.35, în timp ce soția sa, R.S.-M., se afla la sediul Poliției orașului Mizil, unde a declarat polițiștilor că a fost bătută și sechestrată mai multe zile în locuință, inculpatul R.D., fiind în stare de ebrietate, a ameninţat că se va tăia cu lama unei coase, după care a adresat amenințări cu comiterea de acte de violenţă asupra polițiștilor aflați în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu , respectiv persoanelor vătămate C.C.G. și S.D., precum și asupra membrilor familiilor acestora, afirmând că le violează copiii .

În drept faptele inculpatului R.D. întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de ultraj prev şi ped de art.257 alin.1 și 4 Cod pen rap la art.206 alin.1 Cod pen  precum și a unei infracțiuni de port sau folosire fără drept obiecte periculoase prev şi ped de art.372 alin.3 Cod pen, toate cu aplicarea preveed art.38 Cod pen.

Sub aspectul laturii obiective în ceea ce priveşte cele două infracţiuni de ultraj prev şi ped de art.257 alin.1 și 4 Cod pen rap la art.206 alin.1 Cod pen  , elementul material a constat în acţiunea de ameninţare săvârşită nemijlocit cu comiterea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe asupra persoanelor vătămate C.C.G. și S.D.  precum şicu săvârșirea infracțiunii de viol asupra copiilor persoanelor vătămate,  ameninţarea fiind de natură să le producă o temere reală având în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei.

Având în vedere calitatea celor două persoane vătămate, respectiv cea de agent de poliţie aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (participau la un eveniment în curs de desfăşurarea ca urmare a solicitării prezentei organelor de poliţie efectuate prin intermediul apelului de urgenţă 112), instanţa va reţine  si forma agravată prevăzută de art. 257 alin.4 Cod penal.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la respectul datorat autorităţii de stat şi persoanelor care exercită această autoritate şi crearea unei stări de pericol, iar, în secundar, încălcarea relaţiilor sociale referitoare la libertatea psihică  persoanelor.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea inculpatului s-a caracterizat prin intenţie directă, în sensul art. 16 alin.3 lit.a C.pen. având reprezentarea că amenință o persoană ce are calitatea de agent de poliție, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu (intervenind la un eveniment) şi prevăzând că prin aceasta aduce atingere autorităţii statului şi libertății psihice a agenților de poliție, urmărind totodată și rezultatul acțiunii constând în contestarea autorităţii de stat reprezentată şi exercitată de către cei doi agenți de poliție  aflați în misiune pentru situaţiile de urgenţă ce ameninţău siguranţa cetăţeanului R.S. M..

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere următoarele criterii şi aspecte:

Potrivit art. 74 C.pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Instanţa reţine că scopul pedepsei penale constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, precum şi pentru reeducarea condamnatului care a sfidat regulile de drept şi de convieţuire socială prin săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

 Instanţa consideră că în cazul faptei de ultraj pericolul social pentru ordinea publică este sporit, inclusiv prin vulgaritatea extremă a cuvintelor adresate agentului de poliție în timpul unei intervenții a organelor de poliție, inclusiv la sediul poliției precum şi prin amenințările proferate printr-un limbaj la fel de vulgar, inclusiv cu privire la copiii persoanei vătămate (f.16 dos up- proces verbal exploatare înregistrare video).

Gravitatea faptelor a avut un impact deosebit asupra comunităţii astfel cum reiese din articolele redate în presa locală (f.25-37 dos up), fiind astfel benefică si oportună pentru inculpat aplicarea unor pedepse cu închisoarea,  şi nu cu amenda penală,  proporţionale cu gravitatea faptelor.

În acest sens este de reţinut faptul că cei doi agenți de poliție îşi desfăşoară activitatea într-o comunitate, în care impactul social al incidentului este mare, cu consecinţe defavorabile asupra prestigiului profesional, fiind lezate relaţiile sociale menite sa asigure respectul autorităţii, dar si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporală a persoanelor, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, in timpul îndeplinirii unor atribuţii de serviciu, inculpatul sfidând valoarea reprezentata de cei doi agenți de poliție, chiar și la sediul Poliției Mizil și în prezența altot agenți de poliție .

Înstanța apreciază ca persoanele vătămate au suferit o stare deangoasă,  temere, de jenă şi in acelaşi timp si-au văzut ameninţat şi statutul lor mai ales că principalele atributii ale politiei sunt: apararea drepturilor si libertatilor persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si sigurantei publice.

Pe de alta parte, cei doi agenţi de poliţie  au fost expuşi, unei situaţii umilitoare pentru statutul lor de poliţişti iar intr-o comunitate socială redusă cum este cea a oraşului Mizil această împrejurarea a fost făcută publică prin intermediul mass media , la nivel de informaţie, existând riscul ca încrederea oricărui locuitor în autoritatea poliştilor să fie spulberată în lipsa unei riposte ferme din partea autorităţilor în ceea ce priveşte sancţiunea aplicată pentru faptele săvârşite .

Astfel,  agenţii de poliţie pot fi  supuşi  şi in viitor unor astfel de situaţii în condiţiile în care  şi alte persoane în conflict cu legea pot capătă încrederea legitimată de actele inculpatului R.D. că pot profera ameninţări poliţiştilor în cazul în care aceştia intervin apărarea drepturilor şi libertăţilor unei persoane care solicită intervenţia organelor de poliţie prin intermediul apelului de urgenţă 112 şi implicit pentru restabilirea ordinii şi siguranţei publice.

Indubitabil, impactul social al incidentului este mare, cu consecinţe defavorabile asupra prestigiului profesional, fiind lezate relaţiile sociale menite sa asigure respectul autorităţii, dar si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporala a persoanelor, care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat, in timpul îndeplinirii unor atribuţii de serviciu, persoanele vătămate au intervenit la un eveniment privind violenţa domestică,  iar inculpatul a încercat să o lipsească de libertate pe soţia sa chiar şi în prezenţa agenţilor de poliţie după care a abordat un astfel de comportament sfidător la valoarea reprezentată de  autoritatea celor doi agenţi de poliţie .

Comportamentul recalcitrant agresiv verbal al inculpatului, vocabularul inadecvat, ameninţările proferate inclusiv în ceea ce priveşte copii celor două persoane vătămate  ,  denotă dezinvoltura cu care acesta nesocopteşte valorile sociale ocrotite de norma legală incriminatoare, justificându-se astfel concluzia si aprecierea instanței că este necesara aplicarea unor pedepse cu închisoarea care să-şi atingă scopul de reeducare, totodată sa asigure şi siguranţa cetăţenilor privind protejarea valorilor ocrotite de lege, dar si exemplul moral în sensul că o pedeapsa eficientă şi proporţională cu gravitatea  fiecărei  fapte, descurajează un asemenea comportament, sancţionând aceste manifestări in mod corespunzător cu rolul de a preîntâmpina săvârşirea unor fapte de acelaşi gen.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că acesta nu este o persoană şcolarizată, absolvind numai trei clase primare, nu are un loc de muncă care să îi asigure resursele financiare necesarea propriei subzistenţe  cât şi pentru întreţinerea copilului minor pe care îl are şi nu figurează în evidenţele cazierului judiciar cu antecedente penale .

De altfel, sancţiunile de drept penal nu pot acţiona eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale şi ale dreptului penal şi dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.

Instanţa reţine că disp. art. 257 alin.4 penal sancţionează fapta de ultraj  săvârşită prin ameninţare cu aceeaşi pedeapsă prevăzută de lege pentru infracţiunea de ameninţare prevăzută de art.206 Cod pen (3 luni la 1 an închisoare sau amendă penală), majorându-se cu jumătate limitele pedeapsei. Instanţa va face aplicarea disp. art. 396 alin.10 Cod proc pen reducând cu o treime limitele de pedeapsă majorate conform regulilor stabilite anterior şi situate între 4 luni şi 15 zile şi 1 an şi 6 luni închisoare .

 Astfel, în temeiul dispoz art. 396 alin. 1 şi 10 Cod proc pen şi disp art. 257 alin.1 şi4 Cod pen rap la art.206 alin.1 Cod pen cu aplic art.38 Cod pen, instanţa  condamnă pe inculpatul R.D., la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj faţă de persoana vătămată C.C.G..

 De asemenea, având în vedere că ambele fapte de ultraj au fost săvârşite în aceeaşi împrejurare şi modaliate, instanţa în temeiul aceloraşi dispoziţii legale evocate anterior, va condamna pe inculpatul R.D.,  la o pedeapsă de 1 an închisoare şi pentru săvârşirea celei de a doua infracţiunii de ultraj faţă de persoana vătămată S.D..

Instanţa ia act de faptul că aceste fapte de ultraj au fost săvârşite în consurs, fiind reţinută şi aplic preved art.38 Cod pen .

Referitor cea de a treia faptă, respectiv infracţiunea  de port fără drept a unor obiecte periculoase prevăzută de art.372 alin.3 Cod pen, instanţa reţine că la sediul Poliţiei Mizil , inculpatul R.D. a avut asupra sa o lamă de coasă cu care a ameninţat că se va automutila dacă soţia sa R.S.M. nu va părăsi sediul Poliţiei Oraşului Mizil.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material a constat acţiunea de a avea asupra sa un obiect periculos confecționat anume pentru tăiere, respectiv lama unei coase,  în sensul prevederilor art.372 alin.1 lit.a Cod pen, în timp ce se afla în curtea sediului Poliţiei Oraşului Mizil şi în prezenţa mai multor persoane.

În ceea nce priveşte latura subiectivă, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen., prevăzând şi urmărind rezultatul faptelor sale având în vedere circumstanţele copmiterii faptei.

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere următoarele criterii şi aspecte:

Potrivit art. 74 C.pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

 Instanţa reţine că scopul pedepsei penale constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, precum şi pentru reeducarea condamnatului care a sfidat regulile de drept şi de convieţuire socială prin săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

 Instanţa consideră că în cazul faptei de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, pericolul social pentru ordinea publică este sporit,  având în vedere faptul că inculpatul a deţinut şi afişat obiectu periculos la sediul poliţieie în scopul intimidării organelor de poliţie.

Comportamentul recalcitrant agresiv verbal al inculpatului şi obiectul periculos afişat ostentativ ,  denotă dezinvoltura cu care acesta nesocopteşte valorile sociale ocrotite de norma legală incriminatoare, justificându-se astfel concluzia si aprecierea instanței că este necesara aplicarea unor pedepse cu închisoarea care să-şi atingă scopul de reeducare, totodată sa asigure şi siguranţa cetăţenilor privind protejarea valorilor ocrotite de lege, dar si exemplul moral în sensul că o pedeapsa eficientă şi proporţională cu gravitatea  fiecărei  fapte, descurajează un asemenea comportament, sancţionând aceste manifestări in mod corespunzător cu rolul de a preîntâmpina săvârşirea unor fapte de acelaşi gen.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că acesta nu este o persoană şcolarizată, absolvind numai trei clase primare, nu are un loc de muncă care să îi asigure resursele financiare necesarea propriei subzistenţe  cât şi pentru întreţinerea copilului minor pe care îl are şi nu figurează în evidenţele cazierului judiciar cu antecedente penale .

De altfel, sancţiunile de drept penal nu pot acţiona eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale şi ale dreptului penal şi dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.

Instanţa reţine că disp. art. 372 alin.3 Cod penal sancţionează fapta de port fără drept de obiecte periculoase cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau amendă penală). Instanţa va face aplicarea disp. art. 396 alin.10 Cod proc pen reducând cu o treime limitele de pedeapsă  rezultând o pedeapsă cu limitele cuprinse între 8 luni şi 2 ani închisoare .

Astfel, în temeiul dispoz art. 396 alin. 1 şi 10 Cod proc pen şi disp art. 372 alin.2 Cod pen cu aplic art.38 Cod pen, instanţa  va condamna pe inculpatul R.D., la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de  port fără drept de obiecte periculoase.

Întrucât cele două fapte de ultraj şi cea de port fără drept au fost săvârşite în concurs, instanţa în temeiul dispoz art.38 alin.1 şi art.39 alin.1 lit.b noul Cod penal, va contopi cele trei pedepse stabilite anterior cele două fapte de ultraj şi cea de port şi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, cea de 1 an închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte două pedepse de 1 an şi 9 luni, respectiv un spor de 7 luni, urmând ca inculpatul R.D.,  să execute în regim de detenţie pedeapsa de 1 an şi 7 luni închisoare.

Având în vedere natura infracţiunii comise precum şi circumstanţele săvârşirii faptei care conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi ce impune interzicerea exercitării drepturilor electorale precum şi existenţa unor conflicte mai vechi între inculpat şi persoanele vătămate,instanţa, în baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a , b, h,n şi o Cod penal, va interzice inculpatului R.D. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a comunica cu persoanele vătămate C. C. G. şi S.D., cât şi  cu membrii familiei acestora; de a se apropia de locuinţa persoanelor vătămate , de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei de 1 an şi 7 luni.

Totodată în temeiul  art. 66 alin. 1 lit. lit. a , b, h, n şi o Cod penal, va interzice inculpatului R.D. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a comunica cu persoanele vătămate C.C.G. şi S.D., cât şi cu membrii familiei acestora; de a se apropia de locuinţa persoanelor vătămate, pe o perioadă de 3 ani, calculată de la data executării pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei de 1 an şi 7 luni potrivit art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

 În temeiul art.404 alin.4 lit.d Cod proc pen coroborat cu art.112 lit.f Cod pen va dispune confiscarea lamei metalice  de coasă cu o lungime de aproximativ 50 cm ridicată conform procesului din data de 11.08.2019.

În temeiul art.404 alin.4 Cod proc. pen.  deduce din pedeapsa de 1 an şi 7 luni aplicată inculpatului R.D. perioada reţinerii, cea a arestului preventiv din perioada 14.08.2019-25.10.2019 şi cea a arestului la domiciliu de la data de 25.10.2019-29.01.2020.

În temeiul art.399 alin.1 Cod proc pen, instanţa va dispune menţinerea măsurii controlului judiciar privind pe inculpatul R.D., măsura fiind dispusă prin încheierea de şedinţă din data de 00.01.2020  pronunţată de Judecătoria Mizil  ca urmare a admiterii cererii de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu.

Cu privire la măsura preventivă dispusă faţă de inculpatul R.D. , instanţa reţine că prin încheiere din data de 00.01.2019 , instanţa a admis cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar formulată de inculpat apreciind că trebuie să existe un just echilibrul între dreptul inculpatului la libertate individuală, tratament şi îngrijiri medicale, pe de o parte, şi necesitatea protecţiei ordinii publice împotriva pericolului concret pe care îl reprezintă punerea acestuia în libertate, pe de altă parte, judecătorul apreciază că la acest moment nu se mai impune menţinerea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului, măsura controlului judiciar fiind suficientă la acest moment pentru asigurarea bunei desfăşurării a procesului penal, cu impunerea unor obligaţii.

În baza art.215 al.1 C.pr.pen a impuns inculpatului R.D. respectarea următoarelor obligaţii, pe durata măsurii preventive a controlului judiciar: a)să se prezinte în faţa instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b)să informeze de îndată instanţa de judecată cu privire la schimbarea locuinţei; c)să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea – I.P.J. Prahova – Poliţia Mizil, conform programului de supraveghere întocmit şi ori de câte ori este chemat;

În baza art.215 al.2 C.pr.pen., pe timpul controlului judiciar, a impus  inculpatului R. D. să respecte următoarele obligaţii: a)să nu părăsească limita teritorială a judeţului Prahova decât cu încuviinţarea instanţei de judecată; b) să nu ia legătura cu coinculpatul  T.E.,  domiciliat în M.... str. C..... nr. 00, judeţul Prahova, cu persoanele vătămate C. C. G., domiciliat în  M.... str.  Ţ..... nr.00, judeţul Prahova, L. A., domiciliat în comuna M...., sat O..... nr.00, județul  Buzău şi S.D., domiciliat în  M...., str.  M...... nr.00, județul Prahova şi cu martorii  C.R.M., domiciliată în  M....., str.  I.L. C...... nr. 0, bl.00, sc.B, ap.00, județul Prahova, S.G.A., domiciliat în M.... str. T..... nr. 0, județul Prahova şi T.Z. P., domiciliată în M...... str.  G. R...... nr.00, județul Prahova  şi să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect, pe nicio cale ; c) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; d)să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;

În baza art.215 al.3 C.pr.pen., a atras atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Având în vedere gravitatea faptelor comise cât şi soluţia de condamnare a inculpatului R.D. la o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenţei, instanţa apreciază că se impune menţinerea măsurii controlului judiciar pentru a evita o posibilă sustragere de la executarea pedepsei .

Instanţa consideră că măsura preventivă a controlului judiciar a inculpatului, impunerile  stabilite  şi obligaţiile prev. de art. 221 alin. 1 – 4 C. proc. pen.,  pot asigura buna desfăşurare a procesului penal în continuare, dar şi împiedicarea inculpatului de la săvârşirea altor infracţiuni, având în vedere faptul că acesta nu a avut niciodată un contract de muncă şi nici nu există dovezi din care să rezulte că acesta îşi asigură  existenţa prin mijloace oneste.

Condiția proporționalității măsurii preventive cu gravitatea acuzaţia adusă inculpatului trebuie examinată prin raportare la datele și împrejurările cauzei, cu luarea în considerare în chip special a gravității abstracte și concrete a infracțiunii de comiterea căreia este acuzat inculpatul.

În ceea ce privește specificul infracțiunii săvârșite, din perspectivă abstractă, instanţa apreciază că  trebuie avut în vedere locul pe care infracțiunea presupus comisă îl are, în ierarhia valorilor sociale, care este identificat prin intermediul dreptului lezat sau vătămat prin infracțiunea de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul.

În speţă vorbim despre comiterea unor fapte penale care lezează relaţiile sociale menite să asigure respectul autorităţii, dar si a celor care asigura apararea drepturilor si libertatilor persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si sigurantei publice.

De asemenea, insta reţine că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul de urmărire penală,  riscul ca inculpatul să-şi reia activitatea infracţională este crescut, în contextul inexistenţei unor restricţii privind libertatea de mişcare şi supraveghere a acestuia.

La acest moment procesual, instanţa, constată că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii faţă de inculpat se menţin, nu s-au schimbat şi nici nu au dispărut, dovedind necesitatea menţinerii controlului judiciar cu privire la inculpat pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, precum şi pentru realizarea scopului avut în vedere la dispunerea acestei măsuri – asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată şi al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni (conform art. 202 C.pr.pen.).

În aprecierea îndeplinirii condiţiei ca măsura controlului judiciar să fie necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, instanţa are în vedere şi reperele referitoare la persona inculpatului, printre care care se numără: scopul urmărit prin comiterea infracțiunii, conduita anterioară săvârșirii infracțiunii, comportamentul din timpul comiterii infracțiunii, conduita ulterioară (acoperirea prejudiciului, cooperarea cu organele judiciare etc.) s.a. Se poate spune că această condiție este îndeplinită dacă, în biografia penală recentă a inculpatului, sunt identificate comportamente pe baza cărora se poate conchide că există riscul ca acesta să influențeze negativ desfășurarea procesului penal, să se sustragă de la urmărire ori judecată sau să comită noi infracțiuni.

În speţă , infracţiunile de ultraj reţinute în sarcina inculpatului sunt fapte cu un grad de pericol social ridicat vizând încălcarea autorităţii statului fiind săvârşită prin acte de ameninţare nemijlocite faţă de un poliţist, funcţionar public învestit cu exerciţiul autorităţii de stat .

De aceea, respectul datorat autorităţii statului şi implicit celor ce sunt investiţi cu  această autoritate se impune a fi apărat prin toate mijloacele şi aceasta cu atât mai mult cu cât valorile sociale apărate sunt duale, pe de o parte cele privind autoritatea de stat, iar pe de altă parte cele referitoare la valorile sociale privind purtătorii acestei autorităţi.

În consecinţă, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art.399 alin.1 Cod proc pen,  va dispune menţinerea măsurii controlului judiciar privind pe inculpatul R.D., urmând ca acesta să respecte în continuare obligaţiile impuse prin încheierea de şedinţă din data de 00.01.2020  pronunţată de Judecătoria Mizil .

În temeiul dispoz art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obligă inculpatul R.D.  la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat atât în faza de urmărire penală cât şi în faza judecăţii. 

II. Analizând declarațiile inculpatului T.E., a persoanelor vătămate C.C.G., L. A. și S. D., cele ale martorilor B.V.I. C.R. M., S.G.,  T. Z.P. rezultă faptul că în data de 00.08.2019 orele 23.00, inculpatul T.E. a amenințat că va lovi cu o piatră pe persoana vătămată S.D.,  agent de poliţie aflat în timpul unei intervenţii la un eveniment petrecut în Mizil pe strada O......., atfel că acesta din urmă a fost nevoit să scoată pistolul din dotare și să-l someze pe inculpat, ca să lase din mână o piatră, după care la orele 23.35 inculpatul T. E. s-a prezentat la sediul Poliției orașului Mizil, însoțit de  numiții R.D., T. Z.P. alături de fiul ei minor, în vârstă de 4 ani , ameninţând din nou persoana vătămată S.D. precum şi pe persoana vătămată L. A. (agent de poliţie aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu) cu comiterea de acte de violenţă faţă de aceştia , dar şi cu comiterea infracţiunii de viol faţă de copiii persoanelor vătămate.

În drept faptele inculpatului T.E. întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de ultraj prev şi ped de art.257 alin.1 și 4 Cod pen rap la art.206 alin.1 Cod pen  cu aplicarea preved art.35 alin.1 Cod pen în ceea ce priveşte persoana vătămată S. D. , cât şi a prevederilor art.41 Cod pen , faptele fiind comise în stare de recidivă post executorie dar şi în concurs fiind incidente şi prevederile art.38 Cod pen.

Sub aspectul laturii obiective în ceea ce priveşte cele două infracţiuni de ultraj prev şi ped de art.257 alin.1 și 4 Cod pen rap la art.206 alin.1 Cod pen  , elementul material a constat în acţiunea de ameninţare săvârşită nemijlocit cu comiterea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe asupra persoanelor vătămate L.A. și S.D.  precum şi cu săvârșirea infracțiunii de viol asupra copiilor persoanelor vătămate,  ameninţarea fiind de natură să le producă o temere reală având în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei.

Având în vedere calitatea celor două persoane vătămate, respectiv cea de agent de poliţie aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu (participau la un eveniment în curs de desfăşurarea ca urmare a solicitării prezentei organelor de poliţie efectuate prin intermediul apelului de urgenţă 112), instanţa va reţine  si forma agravată prevăzută de art. 257 alin.4 Cod penal.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la respectul datorat autorităţii de stat şi persoanelor care exercită această autoritate şi crearea unei stări de pericol, iar, în secundar, încălcarea relaţiilor sociale referitoare la libertatea psihică  persoanelor.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea inculpatului s-a caracterizat prin intenţie directă, în sensul art. 16 alin.3 lit.a C.pen. având reprezentarea că amenință o persoană ce are calitatea de agent de poliție, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu (intervenind la un eveniment) şi prevăzând că prin aceasta aduce atingere autorităţii statului şi libertății psihice a agenților de poliție, urmărind totodată și rezultatul acțiunii constând în contestarea autorităţii de stat reprezentată şi exercitată de către cei doi agenți de poliție  aflați în misiune pentru situaţiile de urgenţă ce ameninţău siguranţa cetăţeanului R. S. M..

Întrucât inculpatul T.E. a comis nfracţiunea de ultraj faţă de persoana vătămată S.D. întrucât cele două acte materiale care implică ameninţarea cu săvârşirea de acte de violenţă  au fost săvârşite la un interval de timp de 30 minute însă în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, ca urmare a nemulţumirii generate de intervenţia persoanei vătămate în calitate agent de poliţie la evenimentul petrecut pe starda O......

Referitor la comiterea celor două fapte de ultraj în stare de recidivă post executorie, instanţa reţine faptul că, potrivit fişei de cazier judiciar inculpatul a fost condamnat la mai multe pedepse cu închisoarea, ultimele fiind de 1 an şi 2 luni conform sentinţei penale nr.000/00.05.2014 a Judecătoriei Mizil şi cea de 4 luni închisoare dispusă prin sentinţa penală nr.000/00.05.2018 (fapta fiind cea prev de art.253 alin.1 Cod pen cu aplic art.41 Cod pen), însă nu sunt incidente prevederile art.165 Cod pen privind reabilitarea de drept întrucât în termenul de 3 ani de la data executării pedepselor a comis noi infracţiuni.

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere următoarele criterii şi aspecte:

Potrivit art. 74 C.pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Instanţa reţine că scopul pedepsei penale constă în prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, precum şi pentru reeducarea condamnatului care a sfidat regulile de drept şi de convieţuire socială prin săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

 Instanţa consideră că în cazul faptei de ultraj pericolul social pentru ordinea publică este sporit, inclusiv prin vulgaritatea extremă a cuvintelor adresate agentului de poliție în timpul unei intervenții a organelor de poliție, inclusiv la sediul poliției precum şi prin amenințările proferate printr-un limbaj la fel de vulgar, inclusiv cu privire la copiii persoanei vătămate (f.16 dos up- proces verbal exploatare înregistrare video).

Gravitatea faptelor a avut un impact deosebit asupra comunităţii astfel cum reiese din articolele redate în presa locală (f.25-37 dos up), fiind astfel benefică si oportună pentru inculpat aplicarea unor pedepse cu închisoarea,  şi nu cu amenda penală,  proporţionale cu gravitatea faptelor.

În acest sens este de reţinut faptul că cei doi agenți de poliție îşi desfăşoară activitatea într-o comunitate, în care impactul social al incidentului este mare, cu consecinţe defavorabile asupra prestigiului profesional, fiind lezate relaţiile sociale menite sa asigure respectul autorităţii, dar si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporală a persoanelor, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, in timpul îndeplinirii unor atribuţii de serviciu, inculpatul sfidând valoarea reprezentata de cei doi agenți de poliție, chiar și la sediul Poliției Mizil și în prezența altot agenți de poliție .

Înstanța apreciază ca persoanele vătămate au suferit o stare de angoasă, de jenă, temere, şi in acelaşi timp si-au văzut ameninţat şi statutul lor mai ales că principalele atributii ale politiei sunt: apararea drepturilor si libertatilor persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si sigurantei publice.

Pe de alta parte, cei doi agenţi de poliţie  au fost expuşi, unei situaţii umilitoare pentru statutul lor de poliţişti iar intr-o comunitate socială redusă cum este cea a oraşului Mizil această împrejurarea a fost făcută publică prin intermediul mass media , la nivel de informaţie, existând riscul ca încrederea oricărui locuitor în autoritatea poliştilor să fie spulberată în lipsa unei riposte ferme din partea autorităţilor în ceea ce priveşte sanţiunea aplicată pentru faptele săvârşite .

Astfel,  agenţii de poliţie pot fi  supuşi  şi in viitor unor astfel de situaţii în condiţiile în care  şi alte persoane în conflict cu legea pot capătă încrederea legitimată de actele inculpatului R.D. că pot profera ameninţări poliţiştilor în cazul în care aceştia intervin apărarea drepturilor şi libertăţilor unei persoane care solicită intervenţia organelor de poliţie prin intermediul apelului de urgenţă 112 şi implicit pentru restabilirea ordinii şi siguranţei publice.

Indubitabil, impactul social al incidentului este mare, cu consecinţe defavorabile asupra prestigiului profesional, fiind lezate relaţiile sociale menite sa asigure respectul autorităţii, dar si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporala a persoanelor, care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat, in timpul îndeplinirii unor atribuţii de serviciu, persoanele vătămate au intervenit la un eveniment privind violenţa domestică,  iar inculpatul a aîncercat să o lipsească de libertate pe soţia sa chiar şi în prezenţa agenţilor de poliţie după care a abordat un astfel de comportament sfidător la valoarea reprezentată de  autoaritatea celor doi agenţi de piliţie .

Şi în cazul acestui inculpat, comportamentul  recalcitrant agresiv verbal al inculpatului, vocabularul inadecvat, ameninţările proferate inclusiv în ceea ce priveşte copii celor două persoane vătămate ,  denotă dezinvoltura cu care acesta nesocoteşte valorile sociale ocrotite de norma legală incriminatoare, justificându-se astfel concluzia si aprecierea instanței că este necesara aplicarea unor pedepse cu închisoarea care sa-si atingă scopul de reeducare, totodată sa asigure şi siguranţa cetăţenilor privind protejarea valorilor ocrotite de lege, dar si exemplul moral în sensul că o pedeapsa eficientă şi proporţională cu gravitatea  fiecărei  fapte, descurajează un asemenea comportament, sancţionând aceste manifestări in mod corespunzător cu rolul de a preîntâmpina săvârşirea unor fapte de acelaşi gen.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine faptul că acesta nu este o persoană şcolarizată şi nu are un loc de muncă care să îi asigure resursele financiare necesarea propriei subzistenţe  cât şi pentru întreţinerea celor trei copiii minori pe care îi are .

Un alt aspect pe care instanța îl va avea in vedere la individualizarea pedepsei în cazul inculpatului T.E. îl constituie circumstanţele personale ale inculpatului în sensul că potrivit fişei de cazier judiciar , acesta a mai fost condamnat pentru numeroase fapte de furt , perseverenţa inculpatului în comiterea de fapte penale, sancţiunile anterioare nedeterminând o îndreptare a comportamentului inculpatului care nu şi-a creat un respect faţă de valorile sociale  ocrotite de legea penală manifestând un comportament infracţional predominant, continuând activitatea infracţională .

Altfel, sancţiunile de drept penal nu pot acţiona eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale şi ale dreptului penal şi dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.

Instanţa reţine că disp. art. 257 alin.4 penal sancţionează fapta de ultraj  săvârşită prin ameninţare cu aceeaşi pedeapsă prevăzută de lege pentru infracţiunea de ameninţare prevăzută de art.206 Cod pen (3 luni la 1 an închisoare sau amendă penală), majorându-se cu jumătate limitele pedeapsei.

Întrucât faptele au fost au fost comise în stare de recidivă post executorie, instanţa va aaplica o a doua majorare a limitelor de pedeapsă majorate iniţial, cu încă jumătate conform prevederilor art.43 alin.5 Cod pen.

Instanţa va face aplicarea disp. art. 396 alin.10 Cod proc pen reducând cu o treime limitele de pedeapsă majorate în cele două etape conform regulilor stabilite anterior şi situate între 6 luni şi 2 ani închisoare.

Astfel, în temeiul dispoz art. 396 alin. 1 şi 10 Cod proc pen şi disp art. 257 alin.1 şi4 Cod pen rap la art.206 alin.1 Cod pen cu aplic art.38  şi art.41 Cod pen, instanţa  condamnă pe inculpatul T.E., la o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj faţă de persoana vătămată L.A..

 De asemenea, având în vedere dispoz art. 396 alin. 1 şi 10 Cod proc pen şi disp art. 257 alin.1 şi 4 Cod pen rap la art.206 alin.1 Cod pen cu aplic art.35 alin 1 , art.38  şi art.41 Cod pen, va condamna pe inculpatul R.D.,  la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea celei de a doua infracţiunii de ultraj faţă de persoana vătămată S.D..

 Instanţa ia act de faptul că aceste fapte de ultraj au fost săvârşite în consurs, astfel că în temeiul dispoz art.38 alin.1 şi art.39 alin.1 lit.b Cod penal, contopeşte celei trei pedepse şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, cea de 1 an şi 6 luni închisoare la care se adaugă un spor de o treime cealaltă pedeapsă  de 1 an şi 3 luni, respectiv un spor de 5 luni, urmând ca inculpatul T.E.,  să execute în regim de detenţie pedeapsa de 1 an şi 11 luni închisoare.

Având în vedere circumstanţele personale ale inculpatului, ineficienţa sancţiunilor apliocate anterior care au fost de asemnenea pedepse cu închisoarea executate în regim de detenţie, nerespectarea în trecut o obligaţiilor impuse pe perioada termenului de supraveghere când s-a dispus suspendarea executării altei pesepse cu închisoarea,precum şi gravitatea faptelor comise cu impact puternic asupra comunităţii din Mizil, instanţa apreciază că se impune executarea pedepsei cu închisoarea în regim de detenţie.

Având în vedere natura infracţiunii comise precum şi circumstanţele săvârşirii faptei care conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi ce impune interzicerea exercitării drepturilor electorale precum şi existenţa unor conflicte mai vechi între inculpat şi persoanele vătămate,instanţa, în baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a , b, h,n şi o Cod penal, va interzice inculpatului T.E. ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a comunica cu persoanele vătămate L.A. şi S. D.  şi cu membrii familiei acestora; de a se apropia de locuinţa persoanelor vătămate , de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei de 1 an şi 11 luni.

 Totodată în temeiul  art. 66 alin. 1 lit. lit. a , b, h, n şi o Cod penal, va interzice inculpatului T.E. ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice ; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a comunica cu persoanele vătămate L.A. şi S.D.  şi cu membrii familiei acestora;de a se apropia de locuinţa persoanelor vătămate, pe o perioadă de 3 ani, calculată de la data executării pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei de 1 an şi 11 luni potrivit art. 68 alin. 1 lit. c Cod penal.

În temeiul art.399 alin.1 Cod proc pen, instanţa va dispune menţinerea măsurii controlului judiciar privind pe inculpatul T.E., măsura fiind dispusă prin ordonanţa din data de 00.09.2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil în dosarul nr. 000/P/2019 şi verificată ultima data în cursul judecăţii prin încheierea de şedinţă din data de 00.01.2020  pronunţată de Judecătoria Mizil  în dosarul 0000/259/2019/a11.

Pe durata controlului judiciar, inculpatului T.E. i-au fost impuse următoarele obligaţii:

a)să se prezinte la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil sau la Poliţia Oraşului Mizil ori de câte ori este chemat;

b)să se prezinte la Poliţia Oraşului Mizil, ca organ desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

c)să nu depăşească limita teritorială a judeţului Prahova , decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent;

d)să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil sau poliţia Oraşului Mizil cu privire la schimbarea locuinţei;

e) să nu se deplaseze în locurile publice pe timp de noapte decât cu incuviinţarea prealabilă a procurorului competent, să nu participe la manifestările publice sau sportive, să nu deţină, să nu folosească sau să poarte asupra lor arme albe.

In baza art. 215 alin. (3) din C. proc. pen. , s-a atras atenţia inculpatului T.E. că, în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Având în vedere gravitatea faptelor comise cât şi soluţia de condamnare a inculpatului T.E., la o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenţei, instanţa apreciază că se impune menţinerea măsurii controlului judiciar pentru a evita o posibilă sustragere de la executarea pedepsei fără a ignora şi conduita infracţională anterioară a acestuia.

 Instanţa consideră că măsura preventivă a controlului judiciar a inculpatului, impunerile  stabilite  şi obligaţiile prev. de art. 221 alin. 1 – 4 C. proc. pen.,  pot asigura buna desfăşurare a procesului penal în continuare, dar şi împiedicarea inculpatului de la săvârşirea altor infracţiuni, având în vedere tocmai cazierul judiciar al acestuia in sensul condamnării pentru numeroare fapte de furt dar şi faptul că în prezent nu există dovezi din care să rezulte că acesta îşi asigură  existenţa prin mijloace oneste.

Condiția proporționalității măsurii preventive cu gravitatea acuzaţia adusă inculpatului trebuie examinată prin raportare la datele și împrejurările cauzei, cu luarea în considerare în chip special a gravității abstracte și concrete a infracțiunii de comiterea căreia este acuzat inculpatul.

În ceea ce privește specificul infracțiunii săvârșite, din perspectivă abstractă, instanţa apreciază că  trebuie avut în vedere locul pe care infracțiunea presupus comisă îl are, în ierarhia valorilor sociale, care este identificat prin intermediul dreptului lezat sau vătămat prin infracțiunea de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul.

În speţă vorbim despre comiterea unor fapte penale care lezează relaţiile sociale menite să asigure respectul autorităţii, dar si a celor care asigura apararea drepturilor si libertatilor persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si sigurantei publice.

De asemenea, insta reţine că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul de urmărire penală,  riscul ca inculpatul să-şi reia activitatea infracţională este crescut, în contextul inexistenţei unor restricţii privind libertatea de mişcare şi supraveghere a acestuia.

 La acest moment procesual, instanţa, constată că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii faţă de inculpat se menţin, nu s-au schimbat şi nici nu au dispărut, dovedind necesitatea menţinerii controlului judiciar cu privire la inculpat pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, precum şi pentru realizarea scopului avut în vedere la dispunerea acestei măsuri – asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată şi al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni (conform art. 202 C.pr.pen.).

În aprecierea îndeplinirii condiţiei ca măsura controlului judiciar să fie necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, instanţa are în vedere şi reperele referitoare la persona inculpatului, printre care care se numără: scopul urmărit prin comiterea infracțiunii, conduita anterioară săvârșirii infracțiunii, comportamentul din timpul comiterii infracțiunii, conduita ulterioară (acoperirea prejudiciului, cooperarea cu organele judiciare etc.) s.a. Se poate spune că această condiție este îndeplinită dacă, în biografia penală recentă a inculpatului, sunt identificate comportamente pe baza cărora se poate conchide că există riscul ca acesta să influențeze negativ desfășurarea procesului penal, să se sustragă de la urmărire ori judecată sau să comită noi infracțiuni.

În speţă , infracţiunile de ultraj reţinute în sarcina inculpatului sunt fapte cu un grad de pericol social ridicat vizând încălcarea autorităţii statului fiind săvârşită prin acte de ameninţare nemijlocite faţă de un poliţist, funcţionar public învestit cu exerciţiul autorităţii de stat .

 De aceea, respectul datorat autorităţii statului şi implicit celor ce sunt investiţi cu  această autoritate se impune a fi apărat prin toate mijloacele şi aceasta cu atât mai mult cu cât valorile sociale apărate sunt duale, pe de o parte cele privind autoritatea de stat, iar pe de altă parte cele referitoare la valorile sociale privind purtătorii acestei autorităţi.

În consecinţă, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art.399 alin.1 Cod proc pen,  va dispune menţinerea măsurii controlului judiciar privind pe inculpatul T.E., urmând ca acesta să respecte în continuare obligaţiile impuse prin ordonanaţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil.

Ia act de faptul că persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile.

În temeiul dispoz art. 274 alin. 1 C. proc. pen. va obliga inculpatul T.E. la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat atât în faza de urmărire penală cât şi în faza judecăţii. 

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru cei doi inculpaţi, în faza de urmărire penală, procedura camerei preliminare şi pe fondul cauzei, în cuantum de 1736 lei, 1254 lei, 868 lei (faza up), şi alţi 868 lei (faza judecăţii) se avansează către Baroul Prahova din fondurile Ministerului Justiţiei.

Întocmit,

Judecător Dinu Mădălina

Domenii speta

Spete similare