Executare silită. Fixare sumă definitivă art. 906 alin. (4) C.proc.civ. Inadmisibilitate

Prin cererea depusă la data de 12.08.2019 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi, reclamanta HG a solicitat, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI, fixarea sumei definitive pe care aceasta trebuie să o plătească pentru refuzul aducerii la îndeplinire a titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 14857 din 29.11.2017 pronunţată de Judecătoria Iaşi.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta arată că, prin titlul executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 14857 din 29.11.2017 pronunţată de Judecătoria Iaşi, pârâta a fost obligată ca, începând cu data pronunţării prezentei hotărâri si până la data executării obligaţiei de a face stabilită în sarcina sa prin Sentinţa civilă nr.10483/11.07.2013 a Judecătoriei Iaşi - rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, să îi plătească reclamatei, cu titlu de penalitate, suma de 100 lei, pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligaţiei stabilită prin hotărârea judecătorească mai sus menţionată.

Or, reclamanta susţine că pârâta refuză în continuare să executate obligaţia stabilită în sarcina acesteia, astfel încât solicită instanţei să fixeze suma definitivă ce i se cuvine, potrivit dispoziţiilor art. 906 alin. (4) C.proc.civ..

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 906 alin. (4) C.proc.civ..

În probaţiune, au fost depuse la dosar înscrisuri.

Pârâta a formulat în termenul legal întâmpinare, prin care a invocat cu titlu prealabil excepţia autorităţii de lucru judecat cu cererea înregistrată sub nr. X/245/2018, având aceleaşi obiect şi părţi.

De asemenea, susţine pârâtă că şi-a îndeplinit obligaţia faţă de reclamantă, prin plata sumei definitive astfel cum a fost stabilită de instanţă în Dosarul nr. X/245/2018, potrivit Ordinului de plată ataşat.

Pârâta a invocat totodată incidenţa în cauză a considerentelor obligatorii reţinute de ÎCCJ în cuprinsul Deciziei nr. 16/2017, iar pe fondul cauzei a arătat că a executat obligaţiile stabilite în sarcina sa prin Sentinţa civilă nr.10483/11.07.2013 a Judecătoriei Iaşi - rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, în sensul că a recalculat cheluielile de întreţinere datorate de reclamantă pentru perioada februarie 2007-august 2012.

Reclamanta nu a formulat răspuns la întâmpinare.

În cadrul şedinţei de judecată din data de 04.12.2019, instanţa a respins ca neîntemeiată excepţia autorităţii de lucru judecat cu cererea înregistrată sub nr. X/245/2018, pentru considerentele reţinute la acea dată şi a invocat din oficiu excepţia inadmisibilității cererii, prin raportare la considerentele reţinute de ÎCCJ în cuprinsul Deciziei nr. 16/2017.

Deliberând cu prioritate cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată din oficiu, instanţa reţine că, prin Decizia nr. 16/2017 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Cluj - Secția civilă în Dosarul nr. 16.573/211/2015, Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de drept a reţinut că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu este admisibilă formularea mai multor cereri de fixare a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalități.

Este adevărat că, potrivit art. 906 alin. (4) C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură civilă, dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere, dată cu citarea părţilor. Creditorul poate solicita fixarea sumei definitive cu titlu de penalităţi de întârziere după trecerea fiecărui termen de 3 luni în care debitorul nu îşi execută obligația prevăzută în titlu executoriu, până la stingerea ei completă.

În consecinţă, instanţa apreciază că faţă de modificarea operată prin Legea nr. 310/2018, dezlegarea chestiunii de drept dată de ÎCCJ îşi pierde aplicabilitatea în cadrul procedurilor de executare silită declanşate după data intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, respectiv 21.12.2018. Prin urmare, în cazul acestora executări, nu se va putea dispune încetarea executării silite după pronunţarea primei încheieri de stabilire a cuanumului definitiv al penalităţilor, creditorul având posibilitatea legală de a formula cereri succesive în acest sens.

Per a contrario, în cazul procedurilor de executare silită demarate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, inclusiv a celor în curs, Decizia nr. 16/2017 îşi păstrează aplicabilitatea, ceea ce înseamnă că nu este posibilă formularea unor cereri succesive de stabilire a sumei definitive datorate cu titlu de penalitate.

Aplicând aceste considerente în cazul de faţă, instanţa reţine că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 29.08.2018, reclamanta HG a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI, să pronunţe o hotărâre prin care să stabilească o sumă definitivă datorată de pârâtă cu titlu de penalităţi pentru refuzul îndeplinirii obligaţiei de a face, instituită prin Sentinţa civilă nr. 14857/29.11.2017, precum şi acordarea de despăgubiri, conform art. 906 al. 4 şi al. 7 C.proc.civ..

De asemenea, prin cererea înregistrată la această instanţă sub număr de dosar X/245/2016, reclamanta HG a chemat în judecată pe pârâta ASOCIATIA DE PROPRIETARI, solicitând obligarea pârâtei la plata de penalităţi, în cuantum de 1000 lei, stabilite pe zi de întârziere, până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, începând cu data soluţionării cererii, ca urmare a neexecutării de către pârâtă a obligaţiei de a face, astfel cum a fost stabilită prin Sentinţa civilă nr. 10.483/2013, pronunţată de către Judecătoria Iaşi.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că sentinţa civilă nr. 10.483/2013, pronunţată de către Judecătoria Iaşi a fost pusă în executare, fiind deschis dosarul de executare instrumentat de BEJ.

De asemenea, prin Sentinţa nr. 747 din 27.03.2017, instanţa a admis în parte cererea formulată de reclamanta HG în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI şi a stabilit că pârâta Asociaţia de Proprietari trebuie să achite reclamantei HG suma de 5.000 lei, cu titlu de sumă definitivă datorată cu titlu de penalităţi de întârziere pentru neexecutarea sentinţei civile nr. 10483/2013 pronunţată de Judecătoria Iaşi.

Faţă de aceste considerente, reţinând că executarea silită a titlului executoriu a început în anul 2014, instanţa constată că, în cauză, nu sunt incidente modificările aduse dispoziţiilor art. 906 alin. (4) C.proc.civ. prin Legea nr. 310/2018, devenind aşadar obligatorii considerentele reţinute de ÎCCJ în cuprinsul Deciziei nr. 16/2017, astfel încât solicitarea de a se stabili o nouă sumă definitivă cu titlu de penalităţi este inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare