Plângere contravenţională. Apelarea numărului unic pentru apelurile de urgenţă. Aprecierea caracterului justificat al intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie

Hotărâre 278 din 15.01.2020


Prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi, la data de 17.12.2018, petentul PM a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN IAŞI, anularea Procesului-verbal seria PISX din 30.11.2018.

În motivare, petentul arată că, prin Procesul verbal seria PISX încheiat la 30.11.2018, a fost sancţionat cu amenda în suma de 700 lei pentru săvârşirea faptelor prevăzute de art. 2 pct. 24 din Legea 61/1991 şi respectiv art. 32 pct. 1 lit. b) din OUG nr. 34/2008 constând în aceea că, la data de 30.11.2018, a provocat scandal faţă de numitul NC şi a apelat serviciul 112 „fals”.

Petentul susţine că, în ceea ce priveşte legala întocmire a procesului-verbal de contravenţie, agentul constatator nu a făcut în fapt nicio constatare cu propriile simţuri, acesta prezentându-se în urma apelului la 112 şi i-a reproşat că i-a deranjat fiindcă ei sunt foarte ocupaţi şi că îi va atrage atenţia vecinului însa nu i s-a luat nici o declaraţie, nu a fost întrebat despre evenimentele petrecute în acea zi.

Petentul învederează că agentul de poliţie a întocmit un proces-verbal bazându-se probabil doar pe nişte declaraţii ale numitului NC şi că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentului, probabil la sediul secţiei de politie, fără vreo justificare pentru acest fapt, având în vedere că a fost încheiat în aceeaşi zi în care se presupune că s-ar fi petrecut incidentul.

De asemenea, se arată că, prin nerespectarea art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001, i-a fost încălcat dreptul la apărare, ce duce la nulitatea procesului-verbal de contravenţie. Mai mult, se arată că este trecut ca temei legal pentru sancţionare  un text de lege care nu i se aplică, respectiv art. 2 pct. 24 : provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice. Petentul susţine că nu a părăsit apartamentul său, aşadar nu vede cum anume a provocat scandalul într-un loc public. De asemenea, susţine că strigând către vecinul său să înceteze cu gălăgia este departe de a constitui un scandal.

În ceea ce priveşte apelarea serviciului 112, petentul arată că este adevărat că a făcut acest apel, însa nu consideră că a fost un apel fals, aşa cum prevede art. 32 pct. 1 lit. b,  intenţia acestuia fiind să ceară ajutorul pentru o situaţie extrem de supărătoare în care se găsea în mod repetat din cauza vecinului său.

Petentul susţine că amenda este disproporţionată în raport cu gradul de pericol social al faptei, iar aplicarea unei astfel de amenzi i-ar crea mari dificultăţi financiare, de aceea solicită în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 11, 31-36 O.G. nr. 2/2001.

În dovedirea acțiunii, petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi cu martori.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Intimata a depus întâmpinare la data de 29.01.2019, solicitând respingerea plângerii şi în consecinţă menţinerea procesului-verbal de constatare a contravenţiei ca fiind temeinic şi legal.

În motivare, intimata  arată că petentul  a fost sancționat prin procesul verbal seria PISX pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 32, alin. l, lit. B din OUG 34/2008 și art. 2, pct. 24 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că la data de 30.11.2018, aflându-se la domiciliul său din mun. Iași, a apelat fără motiv întemeiat, serviciul de urgență SNUAU 112, cele semnalate nefiind confirmate de organele de poliție care s-au deplasat la fața locului. De asemenea petentul a provocat scandal față de numitul NC, vecinul de deasupra apartamentului său, instigându-l în acest sens și a bătut cu un băț în geamul acestuia. Din verificările efectuate, numitul NC nici nu se afla la locuinţa sa la momentul la care a reclamat petentul.

Cu privire la susținerile reclamantului din plângerea contravențională se apreciază că aceste sunt neîntemeiate, fapt ce va rezulta din probatorul administrat.

În drept, se invocă dispozițiile art. 148; 205; 315 C.proc. civ. Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;  34/2008 privind organizarea si funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, Legea nr. 61/1991.

În dovedirea apărărilor se anexează raportul agentului constatator. 

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 30.11.2018, petentul a fost sancționat prin procesul-verbal seria PISX, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 32, alin. l, lit. B din OUG 34/2008 și art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991.

Potrivit  Raportului din 17.01.2019 şi din declaraţia de martor a numitului NC, la data de 30.11.2018, pe fondul unei stări conflictuale cauzate de raporturile de vecinătate dintre petentul PM şi familia lui NC, la data data de 30.11.2018, petentul a luat un obiect din materie lemnoasă şi a lovit fereastra acestora din urmă, vociferând şi având o atitudine provocatoare.

Aşa cum rezultă şi din conţinutul plângerii contravenţionale, tot la data de 30.11.2018, petentul a apelat serviciul 112, reclamând zgomote din  apartamentul familiei lui NC. Ajungând la faţa locului, organele de poliţie au constat că apelul este nejustificat şi au avut o discuţie atât cu petentul cât şi cu membrii familiei NC.

După aceste evenimente, a fost întocmit în lipsa petentului,  procesul verbal seria PISX pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 32, alin. l, lit. B din OUG 34/2008 și art. 2, pct. 24 din Legea nr. 61/1991, aplicând o amendă contravenţională în cuantum de 700 de lei.

În drept, instanța urmează să verifice procesul-verbal prin care a fost aplicată sancţiunea contravențională atât sub aspectul legalității, cât și sub acela al temeiniciei, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța va proceda mai întâi la verificarea mențiunilor prev. de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, acestea reprezentând elemente cu privire la care instanța are obligația să le constate din oficiu, dacă este cazul. Astfel, instanța constată că procesul-verbal contestat îndeplinește condițiile impuse de lege sub aceste aspecte, în cuprinsul lui figurând numele, prenumele și calitatea agentului constatator, precum și numele și prenumele contravenientului PM. De asemenea, fapta este descrisă în mod detaliat, atât în fapt, cât și în drept, cuprinzând, inclusiv data săvârșirii contravenției, iar procesul-verbal este semnat de către organul constatator.

În ceea ce priveşte nerespectarea de către agentul constatator a dispoziţiilor art. 16 al. 7 din O.G. 2/2001, prin Decizia nr. 22/2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la consecințele nerespectării cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, ICCJ a decis că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.

Fiind incidentă nulitatea relativă, petentul era dator să arate instanţei vătămarea suferită prin imposibilitatea de a formula obiecţii, care ar fi fost acele obiecţii şi posibilitatea ca acestea odată formulate, să ducă la anularea procesului-verbal. Or, petentul nu a arătat care sunt obiecţiile, nedovedind vătămarea suferită, motiv pentru care această critică adusă procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei va fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte sancţiunea contravenţională aplicată petentului pentru că  a provocat scandal față de numitul NC, vecinul de deasupra apartamentului său, instigându-l în acest sens și  bătând  cu un băț în geamul acestuia, instanţa reţine că potrivit art. 2 pct. 2 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenţie provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice.

Din probele administrate în cauză, respectiv Raportul din 17.01.2019, declaraţia de martor a numitului NC, rezultă săvârşirea de către petent a acestei contravenţii, respectiv lovirea cu un obiect din materie lemnoasă în geamul familiei NC şi producerea unui scandal prin ţipete/strigăte, pe care nici petentul prin plângerea contravenţională nu le-a contestat, dându-le însă o altă conotaţie.

Mai mult, petentul nu dovedeşte o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de către agentul constatator, nerăsturnând prezumţia de validitate şi temeinicie a procesului-verbal.

Susţinerile petentului că nu s-a aflat pe domeniul public vor fi înlăturate ca nedovedite întrucât din probatoriul administrat rezultă că acesta s-a aflat în faţa blocului familiei NC atunci când a lovit geamul acestora cu un obiect din materie lemnoasă.

Pentru toate aceste motive instanţa va menţine ca legal şi temeinic procesul-verbal seria PISX încheiat la 30.11.2018, în ceea ce priveşte contravenţia prev. art. 2 pct. 2 din Legea nr. 61/199, iar în ceea ce priveşte amenda contravenţională, va constata că aceasta a fost aplicată în mod proporţional, între limitele stabilite de lege.

În ceea ce priveşte sancţiunea contravenţională aplicată petentului pentru apelarea numărului de urgenţă 112, instanţa reţine că, potrivit art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, numărul unic pentru apelurile de urgenţă în reţelele publice de telefonie este 112, iar potrivit alin. (2), numărul unic pentru apelurile de urgenţă se apelează atunci când este necesară intervenţia agenţiilor specializate de intervenţie, pentru asigurarea asistenţei imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

Art. 3 din OUG nr. 34/2008 prevede că, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: c) alertare falsă - utilizarea intenţionată a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenţiei agenţiilor specializate de intervenţie în mod nejustificat; d) apel de urgenţă - orice apel către Serviciul de urgenţă 112, care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie;e) apelare abuzivă - apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că materialul probator administrat în cauză confirmă fapta reţinută în sarcina petentului prin procesul verbal contestat, respectiv caracterul nejustificat al apelului la 112. Astfel, tropăielile, ţipetele şi alte pretinse zgomote provenind de la un copil de 7 ani, aspecte cunoscute de petent, la orele 17 30, nu constituie o situaţie în care să fie periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul, care să justifice apelarea numărului de urgenţă.

Mai mult, instanţa ia act că din probatoriul administrat, inclusiv din recunoaşterile petentului, fuseseră înregistrate sesizări anterioare la organele de ordine publică, care se deplasaseră deja la faţa locului pentru aplanarea conflictului dintre părţi.

În acest sens, instanţa reţine că, deşi este adevărat că numărul unic pentru apelurile de urgenţă se apelează în mod gratuit de către utilizatorii finali, însă doar în concordanţă cu scopul pentru care acest drept a fost edictat, respectiv atunci când este necesară intervenţia agenţiilor specializate de intervenţie, pentru asigurarea asistenţei imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.

Or, având în vedere vârsta petentului şi istoricul interacţiunilor dintre părţi, instanţa apreciază că deranjul pricinuit de pretinsele zgomote ale copilului vecinilor nu putea fi în mod rezonabil resimţit de către acesta ca un potenţial pericol iminent care să justifice intervenţia agenţiilor specializate de intervenţie, ceea ce conduce la reţinerea existenţei elementului intenţional prevăzut în textul de incriminare.

Cu privire la individualizarea sancţiunii aplicate petentei, instanţa reţine că, la momentul individualizării sancţiunii trebuie să se ţină seama de pericolul social apreciat în concret, alături de celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001.

În temeiul art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, la aprecierea legalităţii sancţiunii contravenţionale aplicate, instanţa trebuie să se raporteze la gradul de pericol social al faptei săvârşite.

În consecinţă, instanţa reţine că petentul se face vinovat de fapta ce îi este imputată, iar sancţiunea contravenţională a fost aplicată în cuantum minim prevăzut de lege, fără ca petentul să probeze existenţa unor cauze de atenuarea a răspunderii acestuia.

În acest sens, instanţa reţine că sancţiunea aplicată este proporţională gradului de pericol social, având în vedere toate împrejurările de săvârşire a faptei şi poate conduce la realizarea funcţiei preventive a sancţiunilor contravenţionale, petentul fiind avertizat în acest mod cu privire la consecinţele legale ale apelării în mod nejustificat la Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională.