Obligarea Comisiei județene de fond funciar la rectificarea titlu de proprietate. Sesizarea instanței după urmarea procedurii administrative pentru rectificarea titlului

În fapt, prin titlul de proprietate nr. ... emis pe numele lui TP.D, s-a menționat că suprafețele situate în extravilanul comunei M primite în proprietate sunt situate în: .... Reclamanții sunt moștenitorii beneficiarului titlului de proprietate.

Documentația cadastrală a fost revizuită, fiind emis de pârâta Comisia locală de fond funciar M procesul-verbal de punere în posesie rectificativ nr. 3807 întocmit la data de 10.02.2016, prin care s-a reținut că suprafețele primite în extravilanul comunei Miroslava, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. ... se află în: ....

Prin Referatul nr. 3917/25.03.2016 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară I a confirmat ca fiind corect determinați identificatorii topocadastrali, corect determinată corespondența suprafeței imobilului menționat în procesul-verbal de punere în posesie și inexistența unor suprapuneri ale imobilului în baza se date grafică a OCPI Iași.

Prin adresa 5851/05.05.2016, pârâta Comisia județeană de fond funciar I a comunicat OCPI Iași că întrucât suprafața din titlul de proprietate depășește validarea, se va completa documentația cu anexa de validare corespunzătoare titlului de proprietate, în caz contrar competența de soluționare revenind instanței de judecată.

În drept, potrivit disp. art. I pct. 11 din Legea nr.219/2012 pentru aprobarea OUG nr. 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei și Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale si Turismului, precum si pentru modificarea unor acte normative, a fost introdus art. 59 ind.1 din Lg. 18/1991 potrivit căruia: ”(1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. (2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene. (3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de C. și Publicitate Imobiliară."

În contextul arătat reiese că dispozițiile Legii nr. 219/2012, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a erorilor materiale din Titlurile de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991. Așadar, conform textului de lege menționat comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărâri cu privire la cererile de rectificare.

Conform art. 235 alin. 3 din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, titlurile de proprietate se pot modifica de oficiul teritorial, în temeiul hotărârii comisiei județene, conform art. 591 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și se referă la: a) modificări ale numărului tarlalei/parcelei; b) modificarea numelui autorului dreptului de proprietate, în conformitate cu actele de stare civilă c) modificarea vecinătăților fără afectarea amplasamentului; d) modificarea suprafețelor parcelelor fără modificarea suprafeței totale.

În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către Comisia Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.

În cauza de față, instanța constată că prin cererea înregistrată la Primăria Comunei M sub nr. 8094/02.04.2015, reclamantul TV a solicitat rectificarea titlului de proprietate, în sensul modificării indicatorilor cadastrali ai tarlalei 25, dar, până în prezent, titlul nu a fost rectificat și nici nu s-a emis o hotărâre de validare/invalidare de către Comisia Județeană de fond funciar Iași.

Instanța constată că, după cum rezultă din textul art.59 indice 1 din Legea nr.181991 – lege organică – rectificarea titlurilor de proprietate nu este condiţionată de „ne-intrarea” acestor acte în circuitul civil. De altfel, o atare condiţie ar scoate din sfera de competenţă a Comisiilor majoritatea covârşitoare a situaţiilor de rectificare având în vedere împrejurarea că erorile caracterizează preponderent titlurile de proprietate emise în anii 1991-2000 iar în raport de intervalul de timp scurs de la data emiterii acestora probabilitatea intrării acestora în circuitul civil este extrem de ridicată.

Legea organică nu poate fi modificată (nici în sensul restrângerii şi nici în sensul lărgirii sferei sale de aplicare) printr-un act administrativ cum este hotărârea dată de o Comisiei Judeţeană (art.4 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative şi art.73 din Constituţia României ).

Actele administrative trebuie date în aplicarea şi executarea legii şi nicidecum pentru modificarea acesteia.

Operaţiunile date prin lege organică în competenţa comisiilor de fond funciar sau Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu pot fi refuzate de la îndeplinire sub pretextul că printr-un act administrativ cu forţă juridică inferioară legii s-ar fi derobat de aceste competenţe prin instituirea unor condiţii suplimentare de admisibilitate a cererii, faţă de cele pe care legea organică însăşi le instituie.

De asemenea, instanţa de faţă mai reţine că fiind vorba despre o operaţiune de rectificare a erorilor dintr-un act (titlu de proprietate) administrativ acest fapt nu echivalează cu revocarea actului administrativ astfel încât să se justifice excluderea titlurilor care au intrat în circuitul civil.

Într-adevăr, în materia raporturilor juridice civile de drept administrativ, emitentul actului administrativ, potrivit principiului revocabilităţii actelor administrative, poate să revoce (pentru motive de nelegalitate sau de oportunitate) actul administrativ, însă numai sub condiţia ca acesta să nu fi intrat în circuitul civil, adică să nu fi dat naştere la noi raporturi juridice care ar fi afectate de operaţiunea revocării.

Însă instanţa reţine că rectificarea nu este o revocare a actului; revocarea actului este o specie a nulităţii sau cel puţin produce efecte similare cu nulitatea ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Totodată, legea face o distincție clară între rectificarea titlului de proprietate și modificarea acestuia, iar în cazul de față, obiectul cererii de chemare în judecată, calificată de chiar reclamant, prin avocat, este rectificarea titlurilor de proprietate, nu modificarea acestor titluri.

Deşi nu există un text de lege care să definească în mod expres noţiunea de „intrare a actului juridic în circuitul civil ” prin această sintagmă se înţelege situaţia în care actul juridic civil începe să îşi producă efecte în sfera relaţiilor sociale. Deci intrarea unui act juridic în circuitul civil se produce o dată cu emiterea actului administrativ respectiv odată cu comunicarea respectivului act către beneficiar care se foloseşte de efectele juridice ale actului juridic respectiv. Prin intrarea actului juridic în circuitul civil nu se poate înţelege numai situaţia în care beneficiarul actului a decedat şi s-a deschis succesiunea acestuia sau atunci când dreptul a fost transmis prin acte între vii. Odată cu emiterea actului juridic şi odată cu folosirea actului juridic de către beneficiar (comportarea faţă de terţii interesaţi ca un proprietar prin exploatarea/cultivarea terenului, plata impozitelor, încasarea arendei, încasarea subvenţiilor, etc ) actul juridic civil a intrat în circuitul civil.

Deci nu numai prin deschiderea succesiunii după proprietar sau prin vânzarea unei suprafeţe de teren din actul juridic are loc intrarea acestuia în circuitul civil, ci cu mult anterior, odată cu momentul la care acesta începe efectiv să producă efecte juridice de care se prevalează beneficiarul.

Prin urmare, intrarea în circuitul civil nu poate fi un impediment pentru rectificarea unor erori de ordin tehnic, datorate menționării greșite a unei parcele într-un titlu de proprietate.

Referitor la susținerea pârâtei Comisia județeană de fond funciar I privind faptul că în anexa de validare ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate este înscrisă o suprafață de teren mai mică decât cea înscrisă în titlul de proprietate, instanța constată că acesta nu este un motiv pentru nesoluționarea cererii reclamanților, pârâtă având în acest caz obligația de a da o hotărâre de validare/invalidare a propunerii Comisiei locale de validare a cererii de rectificare. De asemenea, atât timp cât nu s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate, subzistă prezumția că acesta este emis cu respectarea dispozițiilor legii. Faptul că există posibilitatea introducerii unei acțiuni de constatare a nulității titlului nu este un motiv de respingere a cererii reclamanților de rectificare, la fel cum rectificarea titlului nu înseamnă că la un moment ulterior acesta nu poate fi declarat nul.

Având în vedere aceste aspecte, instanța va admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, și va obliga pârâtele la rectificarea titlului de proprietate nr. ... emis pe numele lui TD, în sensul de a se înscrie corect numărul parcelelor aferente suprafeței de 20000 mp din tarlaua ..., conform procesului-verbal de punere în posesie rectificativ nr. 3807/10.02.2016 emis de pârâta Comisia locală de fond funciar M: tarlaua ..., cu vecinătățile menționate în procesul-verbal de punere în posesie rectificativ.

Domenii speta

Spete similare