Actualizare pensie întemeiată pe prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Rezumat:

Procesul de actualizare a unei pensii militare de stat, aşa cum a fost acest proces reglementat de prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi de Ordinul nr. 31/2016, nu presupune schimbarea bazei de calcul avută în vedere în procesul de stabilire a pensiei militare, ci tocmai utilizarea aceloraşi elemente salariale înscrise în anexa la decizia de stabilire, elemente salariale actualizate şi aferente aceleiaşi perioade utilizate la stabilirea pensiei militare.

 În primul rând vorbim în speţă de o procedură de actualizare, actualizare care aşa cum o arată şi termenul presupune a face ca ceva să fie actual, a aduce în prezent, în speţă fiind vorba de cuantumul pensiei.

 Prin urmare avem un cuantum al pensiei, cuantum stabilit prin raportare la o anumită bază de calcul şi care trebuie practic actualizat, nu stabilit din nou, prin raportare la o altă bază de calcul.

 În al doilea rând avem reglementare expresă în sensul celor pe care mai sus le-am arătat.

 Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin.1 lit. b din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin decizia de pensie, raportat la gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28, pentru drepturile de pensie deschise în baza acestui act normativ.

Nu poate fi acceptată a fi supusă analizei o eventuală actualizare a unei pensii militare, prin raportare la un salariu de funcţie, echivalent în opinia părţii reclamante şi a instanţei de fond cu salariul pentru funcţia îndeplinită, de care un pensionar consideră că ar trebui să beneficieze personalul activ, fără ca acea categorie profesională, la care încearcă să se raporteze în procesul de actualizare a pensiei, să beneficieze efectiv de respectivul salariu.

Hotărârea :

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 27.09.2019, înregistrată cu numărul de dosar .../86/2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la efectuarea a operaţiunii administrative de actualizare a pensiei militare de serviciu de care beneficiază, începând cu data de 01.02.2017, avându-se în vedere suma în cuantum brut de 877 lei, reprezentând majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului la pensie, de la suma de 573 lei, la suma de 1450 lei, sumă stabilită în baza H.G. nr. 1/2017; plata drepturilor de pensie actualizate, la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispoziţiilor art. 1-3 din O.G. nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective.

În fapt, arată reclamantul că prin Ordinul Inspectorului Şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean s-a constatat încetarea raporturilor sale de serviciu, începând cu data de 01.09.2016, cu drept de pensie de serviciu, având o vechime în structurile militare şi de poliţie de 23 ani 11 luni şi 25 zile.

Conform Deciziei de Pensie nr. ... din 29.11.2016, emisă de pârâtă, în dosarul de pensie nr. 711331, beneficiază de pensie militară de serviciu, începând cu data de 01.09.2016.

Deschiderea dreptului la pensia militară de serviciu şi emiterea deciziei de pensie mai menţionate s-au făcut în baza dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Conform dispoziţiilor legale în materie statuate de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, au produs efecte juridice depline în perioada 01.01.2016 - 07.08.2017, aceste prevederi legale fiind detaliate în cadrul legislaţiei secundare emise în domeniu actualizării şi recalculării pensiile militare de stat, respectiv: ordinul comun nr. 31/25/999/8148/237/259/221/2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, text publicat în Monitorul Oficial al României, în vigoare de la 23.03.2016.

Conform art. 1 din Anexa 2 a acestui ordin, „actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.”

Conform art. 1 din H.G. nr. 1/2017, pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată „începând cu data de 1.02.2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.”

Pentru a clarifica expressis verbis noţiunea juridică de „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, legiuitorul a venit cu precizări suplimentare, în cadrul art. 1 din H.G. nr. 1/2017, introducând definirea detaliată a acestui termen de sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri.

Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (în vigoare la data intrării în vigoare a HG 1/2017 şi a deschiderii dreptului la pensie), precum şi noua lege a salarizării nr. 153/2017 (care a abrogat Legea 284/2010), reglementează salarizarea mai multor categorii de funcţii bugetare, denumite generic ca familii ocupaţionale, printre care: funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special (poliţişti), militari, personal contractual, etc. Fiind o lege cadrul de salarizare unitară, legiuitorul a folosit termeni juridici echivalenţi, pentru definirea salariului de bază.

De aici rezultă echivalenţa termenilor de salariul de bază pentru personalul contractual, cu salariul de funcţie pentru poliţişti şi cu solda de funcţie pentru militari.

Din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, Anexa VII – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, Capitolul II, art. 4 şi art. 10 alin. (1) şi din art. 4 din Anexa VI a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, rezultă că salariul de funcţie al poliţiştilor se obţine înmulţind 2 elemente: coeficientul de ierarhizare al funcţiei şi valoarea de referinţă sectorială, adică formula Salariu Funcţie = CI x VR

Susţine reclamantul că din anexele deciziei de pensie nr. 187808 din 29.11.2016, emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I cap. IV, rezultă că i s-a calculat un coeficient de ierarhizare c.i.=2,9, valoare care a fost înmulţită cu valoarea de referinţa sectoriala (VR) stabilită prin HG 8/2008 în cuantum de 197,033 lei, obţinându-se astfel valoarea de 573 lei, reprezentând salariul de funcţie, sub limita obligatorie garantată în plată, de 1450 lei, stabilită general obligatoriu, prin HG nr. 1/2017, de la 01.02.2017.

Mai mult, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aplicabil şi poliţiştilor, în vigoare de la 01.07.2017, care a abrogat Legea 284/2010, la art. 7 lit. b) a definit termenii ca „solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzător funcţiei îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată".

Ori, în perioada când a produs efecte juridice art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, pentru perioada 01.02.2017-07.08.2017, salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost de 1450 lei.

Precizează reclamantul că modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, de la 07 august 2017, prin OUG nr. 59/2017, nu stinge obligaţiile de actualizare născute în sarcina Casei Sectoriale de Pensii, anterior modificării şi încă neexecutate.

În cazul categoriei profesionale a poliţiştilor, salariul de funcţie, ca sinonim al salariului de bază, nu trebuie să cuprindă nici un fel de spor, adaos, sau sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu.

Astfel, rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, voinţa legiuitorului cu privire la aceşti doi termeni, şi anume echivalenţa gramaticală semantică, logică şi juridică, între termenii de specialitate în materia drepturilor salariale de salariul de bază şi salariul de funcţie.

Legiuitorul foloseşte, în mod constant expresia: „(...) cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice (...)”.

Simbolul „/”, folosit de legiuitor, este echivalentul conjuncţiei disjunctive „sau”, rezultând astfel echivalenţa semantică între termenii mai sus menţionaţi, despărţiţi prin simbolul „/”.

Dincolo de echivalenţă rezultă, chiar de plano, din interpretarea gramaticală semantică, în urma interpretării logice şi juridice, cu claritate voinţa legiuitorului cu privire la sensul celor două elemente salariale: salariul de bază şi salariul de funcţie.

Mai mult de atât, se solicită a fi avute în vedere prevederile legale în materie, stipulate de interpretarea expressis verbis „sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri”, dată de legiuitor, în cuprinsul art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi jurisprudenţa de drept civil material, statuată deja în materia drepturilor salariale, privind echivalenţa juridică a termenilor de „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, şi de „salariul de funcţie”, prevăzut de Legea nr. 284/2010, rezultă echivalenţa semantică între termenii „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată” şi „salariul de funcţie”, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

Beneficiarii de drepturi salariale, din cadrul MAI, provin deci din rândul personalului civil contractual, din rândul funcţionarilor publici cu statut special - poliţişti, sau din rândul militarilor: jandarmi, pompieri, iar pentru a fi incluşi într-un sistem unic de salarizare, într-o lege cadru privind salarizarea unitară a personalului bugetar, legiuitorul a fost nevoit să recurgă la această tehnică legislativă, prin enumerarea elementelor salariale mai sus expuse: salariul de bază, salariul de funcţie şi solda de funcţie şi prin echivalarea juridică şi semantică a acestora, prin folosirea simbolului „/”, ce reprezintă prescurtat conjuncţia disjunctivă „sau”.

În acest sens, adresa cu nr. 450.079/450.090 din 07.02.2017, emisă de către Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Financiară, este mai mult decât concludentă, atestând, chiar dacă în cadrul unui demers juridic administrativ similar cu privire la stabilirea salariului de funcţie al poliţiştilor prin raportare la salariul minim brut garantat pe ţară, tocmai echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de salariul de bază, salariul de funcţie şi solda de funcţie.

De altfel, Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a MAI în comunicatul postat în data de 05.03.2017 a făcut publice demersurile întreprinse de MAI pentru punerea în aplicare a HG nr. 1/2017. Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la Direcţia Financiară a MAI şi de la IGPR, rezultă fără echivoc, două aspecte deosebit de importante în cazul poliţiştilor, echivalenţa salariului minim brut pe ţară de 1450 lei avut în vedere de HG nr. 1/2017, se face prin analiza comparativa cu salariul de funcţie al fiecărui lucrător şi că noţiunea de salariu de funcţie este cea stabilită de legiuitor în accepţiunea prevederilor OG nr. 38/2003, coroborate cu cele ale Legii-cadru nr. 284/2010, care se calculează după modelul coeficient de ierarhizare al funcţiei x valoarea sectorială de referinţă.

În practică, M.A.I şi unităţile subordonate au introdus „compensaţii” şi „sporuri” în formula de calcul a salariului de funcţie, cu consecinţa denaturării acestuia.

În acest sens, dispoziţiile legale care au inclus sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, 20% salariu de merit, etc) cu caracter tranzitoriu, adaosurile în salariul de funcţie, sunt art. 30 alin. (6) din Legea cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010.

Din analiza textelor normative rezultă că legiuitorul a abrogat acordarea de sporuri (art. 48 alin. (1), pct. 7 din Legea cadru nr. 330/2009). Totuşi, anii următori, inclusiv în anii 2017 şi 2018, s-a constatat că nu era vorba de o abrogare veritabilă şi efectivă deoarece actul normativ prevede că „sumele corespunzătoare acestor sporuri, adică cele abrogate, vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrala a acestora” (art. 30 alin. (6) din Legea cadru nr. 330/2009). Acoperirea integrală a sporurilor aşa-zise abrogate, deşi acestea (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, salariu de merit, etc) se regăsesc în anumite procente, în funcţie de locul de muncă (de exemplu spor de confidenţialitate între 8% şi 12%) se realizează prin sume compensatorii cu caracter tranzitoriu (art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1/2010).

În consecinţă, ca urmare a includerii acestor adaosuri (sume compensatorii cu caracter tranzitoriu) în salariul de funcţie s-a ajuns în situaţia în care angajaţii M.A.I, care au avut la data de 01.02.2017 salariul de funcţie calculat la salariul minim pe economie de 1450 lei, „ridicat” artificial prin programul de salarizare ,,M.A.I.S.A.L.”, în momentul în care s-a mărit salariul de funcţie cu 10% prin OG 9/2017, să primească efectiv sume între 7 lei şi 15 lei, majorare la salariul de funcţie.

Astfel, s-a ajuns la o situaţie absurdă în care un poliţist debutant, încadrat la 01.02.2017 să beneficieze de un salariu de funcţie de 1450 lei, aşa cum spune H.G nr. 1/2017, fără sporuri şi alte adaosuri, în vreme ce un poliţist cu vechime de 10-11 ani are acelaşi salariu de funcţie de 1450 lei, pentru ca angajatorul cuprinde în salariul de funcţie al acestuia şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, spor de pericol deosebit, salariu de merit).

Având în vedere toate aceste aspecte mai sus enunţate, din analiza textelor legale, în materia salarizării prin raportate la stabilirea salariului minim de bază, garantat în plată, nu rezultă existenţa vreunei excepţii, cu privirea la categoria profesională a funcţionarilor publici cu statut special: poliţiştii.

Prevederea legală din cuprinsul art. 60 al. (1) din Legea nr. 223 din 2015, modificată prin OUG nr. 57 din 2015, în sensul actualizării drepturilor de pensie, ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, este obligatorie şi nu facultativă, voinţa legiuitorului fiind de a se garanta şi aplica drepturi civile concrete şi efective, şi nu drepturi civile iluzorii.

Având în vedere toate aspectele mai sus expuse, rezultă că salariul de funcţie, de care a beneficiat la data deschiderii dreptului la pensie, s-a majorat în sensul dispoziţiilor art. 60 al. (1), din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, ce au produs efecte juridice depline în perioada: 01.01.2016-07.08.2017, în baza dispoziţiilor art. 1 din HG nr. 1/2017, cu suma de 857 lei, sumă rezultată din diferenţa dintre valorile salariilor de funcţie: 1450-593, începând cu data de: 01.02.2017.

Din aceste considerente, consideră reclamantul că beneficiază de actualizarea pensiei militare de serviciu, conform aspectelor mai sus expuse şi a actelor normative principale şi secundare, ce reglementează această materie, începând cu data de 01.02.2017.

La fel ca şi majorarea salariului/soldei de funcţie, pentru personalul militar cu procentul de 15%, stabilită în baza disp. art. II, al. 3, lit. b, din Legea nr. 152/2017, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, şi majorarea în cuantum brut cu suma de 875 lei, ce face obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, a avut loc în perioada de activitate a art. 60 al. 1, din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015: 01.01.2016-07.08.2017.

Astfel, în baza interpretării sistematice teleologice, rezultă chiar de plano, că trebuia să beneficieze de efectuarea operaţiunii administrative de actualizare a dreptului său de pensie, cu suma brută de 857 lei, rezultată din diferenţa dintre valorile salariilor de funcţie: 1450-593, începând cu data de: 01.02.2017, după cum şi personalul militar din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, deci inclusiv din structurile MAI, au beneficiat de actualizarea drepturilor la pensie, cu majorarea în procent de 15%, mai sus menţionată, în perioada de activitate a art. 60 al. 1, din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015: 01.01.2016-07.08.2017.

De altfel, prin neefectuarea operaţiunii administrative de actualizare a drepturilor la pensie de serviciu, conform aspectelor mai sus expuse şi a actelor normative principale şi secundare ce reglementează această materie, s-ar crea o situaţie discriminatorie, între diferite categorii profesionale, din cadrul Familiei Ocupaţionale Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, respectiv între poliţişti şi militari, aflaţi în situaţii analoge, în sensul jurisprudenţei CEDO, şi a jurisprudenţei obligatorii a Curţii Constituţionale a României şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, s-ar ajunge la situaţia nelegală şi discriminatorie, constând în aplicarea neobiectivă şi nerezonabilă a instituţiei actualizării pensiei militare de stat, aşa cum a fost ea prevăzută expressis verbis de legiuitorul originar, prin art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, în perioada de activitate juridică a acestui act normativ: 01.01.2016-07.08.2017.

Ar rezulta două situaţii juridice diferite, discriminatorii, aplicabile unor persoane din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, aflate în situaţii analoge:

- situaţia aplicării legale, obiective, rezonabile a actualizării pensiei militare de stat cu majorarea de 15%, mai sus expusă, începând cu data de 30.06.2017, în perioada de activitate a art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015: 01.01.2016-07.08.2017.

- situaţia neaplicării legale, obiective, rezonabile a actualizării pensiei militare de stat, ca urmare a majorării salariului de funcţie la nivelul salariului minim pe economie de 1450 lei, conform HG 1/2017, începând cu data de 01.02.2017, în aceeaşi perioadă de activitate a art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG nr. 57/2015, 01.01.2016-07.08.2017.

De altfel, Legea nr. 153/2017, învederează la art. 6 că are la baza: b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie.

Prin neacordarea în totalitate a acestor drepturi se încalcă art. 53 din Constituţia României, privind cazurile în care se poate restrânge exerciţiul unui drept, cât şi reglementările art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la CEDO.

Totodată, de la 1 iulie 2017 a intrat în vigoare şi Legea nr. 153 din 2017 care la art. 7 lit. b) a prevăzut că salariul de funcţie este suma în bani care nu poate fi mai mic/mică decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat, iar la art. 82 alin. (2) din anexa VI la Legea nr. 153 din 2017, a prevăzut „Drepturile băneşti stabilite a fi acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prin alte acte normative, în raport cu salariul de bază se vor calcula faţă de salariul de funcţie aflat în plată.”

Arată reclamantul că printr-o adresă înaintată la data de 11.07.2019 Casei Sectoriale de Pensii a M.A.I. a solicitat actualizarea pensiei

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 192, art. 193, art. 194 Cod proc. civ.; Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată; Ordinul Comun nr. 31.../2016, pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat; Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; Legea nr. 284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În dovedirea acţiunii a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, prin întâmpinare, a invocat excepţia prematurităţii introducerii acţiunii de către reclamant şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii introducerii acţiunii de către reclamant se arată că din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul doreşte actualizarea pensiei militare de stat ca urmare a majorării salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie.

Conform doctrinei, excepţia de prematuritate se invocă în cazul în care, dreptul subiectiv ce se urmăreşte a fi realizat pe cale procesuală este supus unui termen sau unei condiţii suspensive.

În speţa de faţă este vorba de actualizarea, practic, a unui drept salarial (majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie) solicitată de reclamantul care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, actualizare care, se realizează de către unitatea angajatoare, respectiv I.P.J., şi nu de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, ale cărei competenţe potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt de valorificare a elementelor salariale, astfel cum sunt transmise în vederea stabilirii şi plăţii drepturilor de pensie.

Cu alte cuvinte pentru a beneficia de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/2017, se impunea ca la data deschiderii drepturilor la pensie, drepturile salariale ce au constituit baza de calcul necesară stabilirii pensiei militare, să fie actualizate de către unitatea angajatoare de la care a încetat raporturile de serviciu - I.P.J.

Întrucât dreptul de a se adresa instanţei, recunoscut reclamantului, încă nu s-a născut, consideră pârâta că nu ne aflăm într-o asemenea situaţie deoarece acesta îşi întemeiază acţiunea pe o pretenţie al cărei rezultat nu este actual şi este incert. Cu toate că dreptul subiectiv există, dreptul de a formula o pretenţie în baza lui (dreptul material la acţiune) nu s-a născut încă.

În aceste împrejurări, capătul de cerere privind emiterea unei noi decizii de pensie în care veniturile reclamantului să fie actualizate conform modificărilor şi completărilor ulterioare aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, este prematur.

Conform art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 17 lit. f) din Anexa la Ordinul nr. 30/2016 privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, dosarul de pensionare cuprinde şi Fişa de pensie în care în partea a II-a pct. 7 se completează Situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază corespunzătoare celor 6 luni consecutive actualizate, care reprezintă baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest context având în vedere că reclamantul solicită actualizarea elementelor care ţin de salarizarea în perioada aleasă pentru stabilirea pensiei, incumbă în sarcina unităţii de la care a încetat raporturile de serviciu - I.P.J.

Întrucât atestarea elementelor care compun baza de calcul necesară deschiderii dreptului la pensie nu cade în sarcina Casei de pensii sectoriale a MAI, consideră că pretenţiile reclamantului din cuprinsul acţiunii sunt formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, deoarece nu este întrunită identitatea cerută de art. 36 Noul Cod de procedură civilă, neexistând identitate între subiectul de drept obligat la o anume conduită (să acorde şi să ateste elementele salariale pretinse de reclamant şi să întocmească dosarul de pensionare) şi cel chemat în judecată (Casa de pensii sectorială a MAI, ca subiect care stabileşte, în baza legii, dreptul de pensie strict pe baza datelor din documentele aflate în dosarul de pensie întocmit de fostul angajator cu care a avut raporturi juridice de muncă).

Pe fondul cauzei, în raport de aspectele solicitate de reclamant, consideră că acţiunea formulată este neîntemeiată.

În fapt, a arătat că data de 07.10.2016 Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a primit şi înregistrat cu nr. 711331, dosarul de pensie transmis de către I.P.J.

În aceste împrejurări de fapt, la data de 29.11.2019 a fost emisă Decizia de acordare a pensiei militare de serviciu nr. ... în temeiul art. 21 din Legea nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-a stabilit începând cu data de 01.09.2016 o pensie brută de 3.751 lei.

La stabilirea drepturilor de pensie s-a luat în calcul media salariilor realizate în perioada aleasă de reclamant iulie-decembrie 2014, respectiv 6.654 lei, a procentului de 9% corespunzător perioadei de contribuţie la fondul de pensie suplimentară şi a vechimii cumulate de 39 ani, 0 luni, 27 zile la care s-a adăugat sporul de 15% al pensiei pentru semnul onorific de 20 ani, în sumă 3.751 lei.

Elementele salariale care au compus baza de calcul rezultă din Fişa de pensie potrivit art. 17 din Ordinul nr. 30/2016 privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, conform căruia „Partea a II-a a fişei de pensie se completează de către structura de resurse umane, cu excepţia pct. 7 şi 8 care se completează de către structura financiar- contabilă.

Unitatea angajatoare, respectiv I.P.J. Suceava, a transmis Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., Fişa de pensie care cuprinde Situaţia Soldelor/ Salariilor Lunare Brute Realizate la Funcţia de Bază, Actualizate, pentru perioada 01.07.2014-31.12.2014 aleasă de reclamant, fiindu-i stabilit un cuantum brut de 3.751 lei.

În raport de criticile aduse de reclamant în ceea ce priveşte actualizarea drepturilor de pensie în raport de prevederile H.G. nr. 1/2017 se arată că prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare în principalul element al câştigului salarial. S-a stabilit ca implementarea noului sistem de salarizare sa se realizeze etapizat, iar singurul principiu care asigura stabilitate în întreg sistemul bugetar, convenit de altfel şi cu partenerii sociali care au participat la elaborarea actului normativ respectiv, era cel conform căruia trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, să se facă astfel încât nici o persoana să nu înregistreze o diminuare a drepturilor salariale de care beneficia la 31.12.2009.

Principiul enunţat mai sus a fost preluat în cadrul Legii-cadru nr. 330/2009, la art. 7 alin. (2).

Faţă de conţinutul dispoziţiilor alin. (5) al art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, rezultă că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1 ianuarie 2010 s-a realizat luând în calcul salariul la care ar fi fost îndreptăţit acest personal la nivelul lunii decembrie 2009, ceea ce reprezintă dreptul recunoscut şi ocrotit de lege.

Conform pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/IA la Legea-cadru nr. 330/2009, în coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi corespunzători salariilor/soldelor funcţiilor de baza ai funcţionarilor publici cu statut special (poliţişti), respectiv ale cadrelor militare, erau introduse cuantumurile soldei/salariului de merit, indemnizaţiei de dispozitiv/sporului de misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătura cu informaţiile clasificate şi al sporului de fidelitate.

În context, în procesul de pregătire a aplicării Legii-cadru nr. 330/2009, Guvernul României a identificat o serie de dificultăţi de aplicare şi interpretare unitară a normelor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fapt pentru care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar.

Potrivit regulilor instituite prin art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 4 alin. (4), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, legiuitorul a urmărit, în măsura în care activitatea personalului M.A.I. se desfăşoară în aceleaşi condiţii, menţinerea cuantumurilor drepturilor salariale avute la 31 decembrie 2009, indiferent din ce sume erau constituite (sporuri, indemnizaţii, prime etc.).

Astfel, în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu au fost incluse, după caz, o serie de cuantumuri ale unor drepturi salariale de care a beneficiat personalul la 31 decembrie 2009, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, multe dintre aceste nefiind regăsite în legislaţia-cadru de salarizare în vigoare după 01.01.2010.

În consecinţă, în anul 2010, legea-cadru a salarizării unitare face trimitere la păstrarea salariului avut, raportat la luna decembrie 2009, respectiv la data de referinţă 31 decembrie 2009, iar în Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 se prevăd criteriile/modalităţile/grilele/valorile concrete utilizate în calculul salariilor poliţiştilor avute la aceeaşi data de referinţă.

Se precizează că valoarea salariului funcţiei de bază determinată potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 şi ale OUG  nr. 1/2010 era cea care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, deoarece începând cu 01.01.2010 salariul funcţiei de baze reprezintă noţiunea juridica specifica poliţiştilor reglementată ca fiind echivalentul soldei funcţiei de baze acordată personalului militar, respectiv salariului de bază acordat personalului civil (art. 11 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009).

În ceea ce priveşte cadrul legal incident, începând cu anul 01.01.2011, potrivit art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea legii se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de baza, soldelor funcţiilor de baza/salariilor funcţiilor de baza şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare, iar valoarea salariilor de baza, soldelor funcţiilor de baza/salariilor funcţiilor de baza şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare utilizata la reîncadrarea pe funcţii a personalului în anul 2011 se stabileşte prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Prin art. 4 al Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, se stabileşte valoarea de referinţă de 600 lei [alin. (1)] şi se dispune reîncadrarea, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcţii, gradaţii şi grade prevăzute de Legea-cadru [alin. (3)], dar se prevede ca, în anul 2011, nu se aplica valoarea de referinţa şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice [alin. (2)]. Dispoziţii similare se regăsesc şi în legile anuale de salarizare ulterioare. Aşadar, este evident ca, faţă de cadrul legislativ adoptat ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, trebuie făcuta distincţie intre reîncadrare, care se face potrivit legii-cadru de salarizare, ale cărei anexe nu se aplica, şi plata efectiva a drepturilor salariale.

În conformitate cu prevederile art. 4 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, principalul element al câştigului salarial (ca funcţionalitate), se schimbă ca terminologie din salariul funcţiei de baza în salariul de funcţie, care potrivit legii-cadru.

În consecință, ţinând cont de prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010 prin care se reglementa acordarea unui nivel salarial al salariului de funcţie prevăzut de lege, iar salariul de funcţie era reglementat ca fiind noţiunea juridică specifică poliţiştilor, echivalentă salariului de baza acordat personalului civil, valoarea salariului de funcţie astfel determinate era cea care se compara cu nivelul salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plata, începând cu anul 2011.

Totodată, după ce a stabilit ca salariul de funcţie instituit începând 01.01.2011 preia nivelul salarial al salariului funcţiei de baza astfel cum a fost acordat poliţiştilor pentru luna octombrie 2010 la care s-a adăugat şi cuantumul sumei compensatorii cu caracter tranzitoriu (art. 1 din Legea nr. 285/2010), legiuitorul reglementează faptul ca "în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/ autoritate publica pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat" (art.2 din Legea nr. 285/2010), în condiţiile în care "în anul 2011 nu se aplica valoarea de referință şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru".

Potrivit art. 2 din Legea nr. 285/2010, în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publica pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plata pentru funcţii similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

Aşadar, ţinând cont de continuitatea/preluarea principiilor de reîncadrare salarială din Legea nr. 285/2010 şi în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces de salarizare aplicabil după data de 01.01.2010, la nivelul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publica şi securitate naţională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009; Legea-cadru nr. 284/2010) şi al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017), reprezintă în fapt o reconstrucţie salarială a elementelor salariale specifice funcţiei, vechimii şi gradului militar/profesional şi a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizaţii, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plata în luna decembrie a anului anterior.

Aceste aspecte au făcut obiectul Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 32/2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind personalul plătit din fonduri publice.

A mai menţionat că legiuitorul a constatat aceasta situaţie şi a prevăzut în legile anuale speciale de aplicare a legii-cadru ca pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publica pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plata pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publica în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu exista o funcţie similara în plata [art. 3 alin. (1) şi (3) din OUG  nr. 99/2016; art. 4 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 57/2015; art. 5 alin. (1) alin. (1A1) din OUG nr. 83/2014: art. 5 alin. (1) din OUG  nr. 103/2013; pct.2, art. 2 din Legea nr. 283/2011; art. 2 din Legea nr. 285/2010],

Este de menţionat soluţia legislative aplicabila în cazul principiului de salarizare pentru funcţii similare care reglementează aspectul salarizării prin preluarea nivelului salarial aflat în plată în luna decembrie 2009, stabilit la art. 3 alin. (3) din OUG nr. 99/2016.

Astfel, în situaţia reglementarii reconstrucţiei după data de 01.01.2010 cu stabilirea salariului lunar prin raportare la nivelul salarial de la 31.12.2009 al unor elemente componente, legiuitorul a adoptat politici salariale potrivit cărora pentru salariul de funcţie prevăzut de legislaţia în vigoare nu au fost aplicate valorile de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în perioada 2010-2017, fiind avuta în vedere preluarea nivelului salarial de la 31.12.2009, utilizând reconstrucţia salarială pentru stabilirea acestui salariu de funcţie.

Din analiza art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege ca legiuitorul a stabilit ca prin preluarea nivelului salarial de la iunie 2017 să fie menţinute/ să fie ultraactivate modalităţile de calcul şi de stabilire a drepturilor salariale aflate în plata pentru luna iunie 2017 pana la momentul aplicării în integralitate a Legii-cadru nr. 153/2017, în ceea ce priveşte Familia ocupaţională "Apărare, ordine publică şi Securitate naţională", pentru personalul militar, poliţişti şi funcţionari publici cu Statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Cuantumurile elementelor preluate, potrivit legii, în salariile de funcţie, ca valori absolute, au în vedere situaţiile particulare individuale de desfăşurare a activităţii profesionale, precum şi parametrii tehnici specifici fiecărei funcţii.

Referitor la problematica salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plata, în acest cadru legal de stabilire a salariilor de funcţie în conformitate cu prevederile legislaţiei-cadru de salarizare în vigoare începând cu data de 01.01.2010, se arată că dacă s-ar proceda la acordarea nivelul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plata prin comparaţie doar cu un cuantum din cele cuprinse în salariul de funcţie în plată (respectiv cu cel reţinut de reclamant în mod eronat ca fiind salariul de funcţie, el reprezentând în fapt şi în drept cuantumul unui element abrogat de legislaţia-cadru - salariul pentru funcţia îndeplinit prevăzut de legislaţia în vigoare la data de 31.12.2009 şi acordat în baza principiului de salarizare în plata pentru funcţiile similare), eliminându-se din comparaţie cuantumurile elementelor introduse de Legea-cadru nr. 330/2009 în coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi corespunzători salariilor de funcţie (cuantumul salariului de merit, sporului de misiune permanenta, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătura cu informaţiile clasificate şi al sporului de fidelitate) sau a elementelor care au fost abrogate/înlocuite de legislaţia-cadru şi au fost acordate ca sume compensatorii tranzitorii, atunci rezultatul comparaţiei ar încălca cel puţin prevederile art. 7 alin.(l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017.

Susţinerile reclamantului/solicitantului sunt inadmisibile, fiind în contradicţie cu intenţia legiuitorului, care prin stabilirea unui nivel de 1.450 lei / 1.900 lei pentru salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plata a urmărit obţinerea unui impact social important, asigurând nivelul de trai minimal şi reducerea decalajelor sociale, fără a genera o creştere salarială substanţială de câteva ori peste acest nivel, cu impact bugetar deosebit, care nu a fost şi nu este prevăzută de legislaţia-cadru de salarizare.

În aceste condiţii, raţionamentul corect al aplicării art. 7 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, conform căruia salariul de funcţie în plată determinat în conformitate cu legislaţia-cadru de salarizare în perioada 2010-2017, prin reconstrucţie salarială, ca valoare absolută a unor cuantumuri salariale introduse de lege în acest salariu de funcţie, se majorează cu 25% la 1 ianuarie 2018 şi ulterior se compara suma salariului de funcţie majorat cu nivelul salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, este unui valabil nu doar în anul 2018, ci a guvernat şi în perioada 2010-2017.

A menţionat ca, în situaţia în care nu s-ar ţine cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce priveşte reconstrucţia salariului de funcţie în plata, iar nivelul salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucţia salariului de funcţie, rezultatul salarial ar încalcă toate principiile şi criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii.

De altfel, în cunoştinţă de cauza, legiuitorul a stabilit că valoarea salariului de funcţie aflat în plata potrivit legislaţiei-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017 este cea care se ia în considerare la stabilirea sporurilor/indemnizaţiilor acordate conform art. I pct. 4 din Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Prin sentinţa civilă nr. 1169 din 10 decembrie 2019 Tribunalul Suceava a respins excepţiile prematurităţii introducerii cererii de chemare în judecată și a lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale; a admis în parte acţiunea având ca obiect „obligaţie de a face” formulată de reclamant; a obligat pârâta la actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiază reclamantul prin echivalarea salariului de funcţie cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care nu include sporuri şi alte adaosuri, în valoare de 1450 lei, începând cu data de 01.02.2017, potrivit H.G. nr. 1/2017 şi a obligat aceeași pârâtă la plata diferenţelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie şi asupra cărora se va calcula dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor.

Pentru a hotărî astfel, potrivit art. 248 Cod procedură civilă, instanţa s-a pronunţat mai întâi, asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Referitor la excepţia prematurităţii invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanţa a respins-o, deoarece recalcularea pensiei în temeiul HG nr. 1/2017 este atributul Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., astfel că nu poate fi reţinută apărarea pârâtei în sensul că reclamantul ar fi trebuit să se adreseze mai întâi unităţii angajatoare, atâta vreme cât acesta are calitatea de pensionar.

În ceea ce privește excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtă, instanţa a respins-o, cu motivarea că reclamantul solicită actualizarea pensiei militare de serviciu în funcţie de majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie, conform H.G. nr 1/2017 , iar reactualizarea este atributul pârâtei.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reţinut că reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului la data de 01.09.2016.

Prin decizia nr. 187808/2016, depusă la fila 20 dosar, emisă de pârâtă, s-au stabilit în favoarea reclamantului drepturi de pensie de serviciu, pentru limită de vârstă conform art.21 din Legea nr. 223/2015.

Prin prezenta acţiune reclamantul pretinde obligarea pârâtei la actualizarea pensiei militare de serviciu începând cu data de 01.02.2017, având în vedere suma în cuantum brut de 877 lei reprezentând majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie, de la suma de 573 lei la suma de 1450 lei, conform H.G. nr. 1/2017, comunicarea buletinului de calcul privind efectuarea actualizării, precum şi a deciziei de actualizare a drepturilor de pensie şi plata drepturilor de pensie actualizate la care să se adauge daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi a daunelor moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispoziţiilor art. 1-3 din OG nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective.

Conform art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, forma în vigoare la data de 01.02.2017, „au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (…)

 b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.”

Art. 60 alin. (1) lit. b) și alin. (4) din același act normativ stabilește că și „cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: (…)

 b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi (…)

(4) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Ordinul M.A.I. nr. 31/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, forma în vigoare la data de 01.02.2017 şi în prezent, menţionează la art. 1 din Anexa 2 la ordin, Procedura de actualizare a pensiilor militare de stat, că „actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.”

De asemenea, H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în art. 1 prevede că „începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.”

În Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare până la data de 01.07.2017, se menţionează la art. 9 alin. (2) şi (3) că „sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

 (3) În cadrul legilor speciale de salarizare anuale se stabilesc majorările salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor lunare de încadrare, astfel încât să se realizeze trecerea de la valoarea acestora determinată potrivit art. 7 alin. (2) la valorile stabilite potrivit prezentei legi, până la aplicarea integrală a prevederilor acesteia.”

 Mai mult, în art. 12 se stabilește că „salariul brut, solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.”

Art. 4 din capitolul II din Anexa VII a aceleiași legi prevede că „poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar. Salariul lunar se compune din salariul funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale. Salariul funcţiei de bază este compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru salariile de funcţie.”

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în art. 7 lit. a), b) şi m) prevede că „în înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX;

 b) solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzător funcţiei îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;

 f) solda lunară/salariul lunar cuprinde solda de funcţie/salariul de funcţie, solda de grad/salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, solda de comandă/salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale în bani;

m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare şi, după caz, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.”

De asemenea, art. 4 din capitolul II din Anexa 6 prevede că „poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar. Salariul lunar se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.”

Raportat la dispoziţiile legale menţionate anteiror şi la susţinerile părţilor, instanţa constată că reclamantul are dreptul, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, la actualizarea pensiei de serviciu ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, conform celor prezentate.

Aşadar, ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, aflaţi în activitate, pensionarii care beneficiază de pensii militare de stat, cum este reclamantul, au dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, contrar celor susţinute de pârâtă prin întâmpinare.

Conform art. 1 din Anexa 2 la Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 31/2016, actualizarea pensiilor militare de stat se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii.

În cazul de faţă, reclamantul beneficiază de pensie militară de serviciu, conform deciziei nr. 187808 din 29.11.2016, iar potrivit buletinului de calcul al pensiei de serviciu, pârâta a utilizat la stabilirea drepturilor de pensie o valoare a salariului de funcţie în cuantum de 573 lei.

Din coroborarea prevederilor art. 9, art. 12 şi art. 4 din capitolul II din Anexa VII din Legea-cadru nr. 284/2010, dar şi a prevederilor art. 7 şi art. 4 din capitolul II din Anexa 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, rezultă că poliţiştii au dreptul la un salariu lunar, denumit şi salariu de funcţie care, potrivit art. 7 lit. b) din Legea nr. 153/2017, nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Prin urmare, întrucât reclamantul beneficiază la data de 01.02.2017 de un cuantum al pensiei de serviciu, calculat la nivelul unui salariu de funcţie de 573 lei, deşi potrivit art. 1 din H.G. nr. 1/2017 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care nu include sporuri şi alte adaosuri, este 1.450 lei lunar, este evident că are dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, actualizare care se realizează de regulă din oficiu de către pârâtă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 din Anexa 2 la ordinul nr. 31/2016.

În sensul argumentelor prezentate, actualizarea se impune a fi realizată la nivelul unui salariu de funcţie în valoare de 1450 lei, urmând ca pârâta să fie obligată şi la plata diferenţelor de pensie rezultate din actualizare. Totodată, diferenţele rezultate vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie, pentru a acoperi valoarea devalorizării monedei naţionale, urmând ca asupra lor să se calculeze şi dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor, pentru lipsa de folosinţă a sumelor de bani, conform art. 2 din O.G. nr. 13/2011, art. 1531, art. 1535 alin. (1) şi (3) Cod civil.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare a arătat că soluţia instanţei este dată în contradicţie cu dispoziţiile legale, eronată şi lipsită de fundament legal cu privire la capetele de cerere admise, motiv pentru care învederează următoarele:

Cu privire la excepţia prematurităţii introducerii acţiunii de către reclamant, solicită a se avea în vedere următoarele aspecte:

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă indubitabil faptul că reclamantul doreşte actualizarea pensiei militare de stat ca urmare a majorării salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie.

Conform doctrinei, excepţia de prematuritate se invocă în cazul în care dreptul subiectiv ce se urmăreşte a fi realizat pe cale procesuală este supus unui termen sau unei condiţii suspensive.

În speţă este vorba de actualizarea, practic, a unui drept salarial (majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie) solicitată de reclamantul care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul I.P.J., actualizare care se realizează de către unitatea angajatoare, respectiv I.P.J. şi nu de către instituţia apelantă, ale cărei competenţe potrivit Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, sunt de valorificare a elementelor salariale, astfel cum sunt transmise în vederea stabilirii şi plăţii drepturilor de pensie.

Cu alte cuvinte pentru a beneficia de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/2017, se impunea ca, la data deschiderii drepturilor la pensie, drepturile salariale ce au constituit baza de calcul necesară stabilirii pensiei militare, să fie actualizate de către unitatea angajatoare de la care a încetat raporturile de serviciu - I.P.J.

Întrucât dreptul de a se adresa instanţei, recunoscut reclamantului, încă nu s-a născut, consideră că nu ne aflăm într-o asemenea situaţie deoarece, astfel cum rezultă din aspectele expuse, acesta îşi întemeiază acţiunea pe o pretenţie al cărei rezultat nu este actual şi este incert. Cu toate că dreptul subiectiv există, dreptul de a formula o pretenţie în baza lui (dreptul material la acţiune) nu s-a născut încă.

În aceste împrejurări, capătul de cerere privind obligarea instituţiei la emiterea unei noi decizii de pensie în care veniturile reclamantului să fie actualizate conform modificărilor şi completărilor ulterioare aduse prin HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, este prematur.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei, arată că :

Conform art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 17 lit. f) din Anexa la Ordinul nr. 30/2016 privind Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, dosarul de pensionare cuprinde şi Fişa de pensie în care în partea a 11-a pct. 7 se completează situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază corespunzătoare celor 6 luni consecutive actualizate, care reprezintă baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest context, având în vedere că reclamantul solicită actualizarea elementelor care ţin de salarizarea în perioada aleasă pentru stabilirea pensiei, această obligaţie incumbă în sarcina unităţii de la care a încetat raporturile de serviciu - I.P.J.

Întrucât atestarea elementelor care compun baza de calcul necesară deschiderii dreptului la pensie nu cade în sarcina Casei de pensii sectoriale a MAI, consideră că pretenţiile reclamantului din cuprinsul acţiunii sunt formulate în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă, deoarece nu este întrunită identitatea cerută de art. 36 Noul Cod de procedură civilă, neexistând identitate între subiectul de drept obligat la o anume conduită (să acorde şi să ateste elementele salariale pretinse de reclamant şi să întocmească dosarul de pensionare) şi cel chemat în judecată (Casa de pensii sectorială a MAI, ca subiect care stabileşte, în baza legii, dreptul de pensie strict pe baza datelor din documentele aflate în dosarul de pensie întocmit de fostul angajator cu care a avut raporturi juridice de muncă).

În cadrul legislaţiei naţionale care guvernează domeniul pensiilor, inclusiv sistemul unitar de pensii publice (Legea nr. 263/2010) şi sistemul pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015), nu se regăsesc prevederi conform cărora se actualizează baza de calcul a pensiilor (salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie ori salariul lunar brut/solda lunară brută) cel puţin la nivelul salariului minim brut garantat în plată.

Mai mult, potrivit definiţiilor din legislaţia naţională şi internaţională din domeniul economic, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (salariul minim pe economie) "este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea ţării respective permite angajatorilor să-l acorde unui salariat", fiind un indicator social prin care se asigură "un nivel minim de subzistentă sau un nivel minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariaţi."

Totodată, potrivit art. 164 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară".

Ca atare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (salariul minim pe economie) este un indicator aplicabil salariaţilor/angajaţilor, adică celor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege.

Chiar prevederile legale în baza cărora se stabileşte nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi la care face referire şi reclamantul, respectiv HG nr. 1/2017 ( precum şi similar prin "H.G. nr. 846/2017" , "H.G. nr. 937/2018" ), reglementează că "începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se stabileşte la 1.450 1ei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună".

În consecinţă, acest indicator social nu este aplicabil beneficiarilor drepturilor de pensie, neexistând posibilitatea legală de actualizare a acestor drepturi de pensie prin raportare la evoluţia nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată care se aplică doar personalului angajat, mai ales în condiţiile în care în domeniul pensiilor există un astfel de indicator social specific domeniului, respectiv indemnizaţia socială pentru pensionari.

Această indemnizaţie socială pentru pensionari este reglementată prin O.U.G. nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, "în scopul de a evita excluderea social a unei părţi dintre pensionarii sistemului public de pensii, care reprezintă o categorie defavorizată de persoane în contextul crizei economice actuale , şi pentru asigurarea unui venit mini de subzistenţă, avându-se în vedere situaţia economică şi socială din România".

Conform art. 2 alin. (1) din O.U.G. 6/2009, "beneficiază de indemnizaţia socială pentru pensionari, pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari".

Conform art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari se menţine la 640 lei şi începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% şi este 704 lei. Pentru anul 2017, conform alin. (2) al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, începând cu 1 martie 2017, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari este de 120 lei.

În concluzie, în anul 2017, legiuitorul impune un nivel al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (venit minim de subzistenţă) pentru toate categoriile de angajaţi/ salariaţi, la 1.450 lei, iar în cazul drepturilor de pensie impune ca nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari (venit minim de subzistenţă), inclusiv pentru pensionarii care beneficiază de pensii militare de stat (cadre militare/poliţişti), să fie de 520 lei, deci, în mod legal, nivelul salariului de bază minim nu este un element care se utilizează la stabilirea/recalcularea/ actualizarea pensiilor, indiferent de tipul acestora. La nivelul anului 2019 sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 937/2018, potrivit cărora nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată " se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar" pentru personalul încadrat pe funţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare (cum este şi cazul reclamatului) cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare.

În altă ordine de idei, asigurarea în plată a nivelului salariului de bază minim pentru salariaţi/angajaţi nu reprezintă o majorare a soldei de funcţie/salariului de funcţie conform legislaţiei în vigoare din domeniul salarizării, fapt pentru care nu poate face obiectul vreunei actualizări a pensiilor militare de stat.

În al doilea rând, salariile de funcţie aflate în plată începând cu data de 01.01.2010 se determină în valori absolute pe baza preluării, în condiţiile legii, a unor valori/cuantumuri aferente mai ales ale drepturilor salariale abrogate de legislaţia în vigoare, utilizându-se principiul legal de asigurare a salarizării la nivel similar aflat în plată, neexistând în prezent componente distincte ale salariilor de funcţie, valorile respective fiind cele utilizate în comparaţia cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Adăugăm faptul că noţiunea de salariu de funcţie nu se regăsea în cuprinsul OG nr.38/2003. fiind una instituită după data de 01.01.2011, astfel că încercarea de coroborare a prevederilor O.G. nr. 38/2003 cu cele ale Legii-cadru nr.284/2010 este una nefundamentată, ţinând cont chiar de faptul că prevederile O.G. nr.38/2003 care reglementau noţiuni de salarizare pentru poliţişti au fost abrogate în mod expres la 01.01.2010 prin art. 48 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 330/2009, lege-cadru care la rândul ei a fost abrogată prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr.284/2010.

Din analiza cererii de chemare în judecată, înţelegem că reclamantul face confuzie între "salariul pentru funcţia îndeplinită" prevăzut la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor (forma în vigoare la 31.12.20091, "salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie" ce se prevede la art. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi "salariul de funcţie" reglementat la art. 4 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

La 31.12.2009, potrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor (forma în vigoare la 31.12.2009), cu modificările şi completările ulterioare, "poliţiştii au dreptul lunar la un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcţia îndeplinită; salariul pentru gradul profesional deţinut; gradaţii; sporul pentru misiune permanentă; indemnizaţia de conducere sau salariul de merit."

Pe lângă salariul de bază, poliţiştii beneficiau şi de indemnizaţii, sporuri (ex.: spor pentru condiţii de pericol deosebit; spor pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate; spor pentru condiţii grele de muncă; etc.), premii, prime şi alte drepturi salariale, conform secţiunii a 2-a din capitolul 1 la OG nr.38/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care se calculau în funcţie de salariul de bază prevăzut la art. 2 din OG nr.38/2003. Valoarea salariului pentru funcţia îndeplinită se determina pe baza coeficienţilor de ierarhizare şi a unei valori de referinţă sectorială, conform prevederilor OG nr. 38/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

La acel moment (la 31.12.2009), valoarea salariului de bază (şi nu valoarea salariului pentru funcţia îndeplinită) prevăzut la art. 2 din OG nr. 38/2003 era cea care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 600 de lei stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1051/2008. Corespondenţa dintre salariul de bază al poliţiştilor, solda lunară a militară şi salariul de bază al personalului civil, care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, era realizată de legiuitor prin prevederile actelor normative de nivel superior, incidente salarizării personalului din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cum ar fi pct. 1 al articolului unic din Legea nr. 444/2006 - "cadrele militare în activitate, funcţionarii publici cu statut special, militarii angajaţi pe bază de contract şi personalul civil din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază".

Spre exemplu, dacă la 31.12.2009 un agent de poliţie avea salariul pentru funcţia îndeplinită egal cu 573 de lei (ci. 2,90 x V.R.S. 197,33lei), cu salariul de merit de 20% din salariul pentru funcţia îndeplinită - 115 lei, cu salariul pentru gradul profesional deţinut de 267 lei (ci. 1,35 x V.R.S. 197,33 lei), cu gradaţia a VII-a, adică 42% din suma celor 3 elemente anterioare, respectiv de 401 lei, şi cu sporul pentru misiune permanentă de 25% din suma celor 4 elemente anterioare, respectiv de 339 lei, atunci SALARIUL DE BAZĂ reprezenta suma tuturor elementelor menţionate fiind de1.695 lei, potrivit art. 2 din OG nr. 38/2003, sumă ce se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată de 600 de lei.

Începând 01.01.2010, prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare în principalul element al câştigului salarial. Potrivit pct. 2 din Secţiunea a 2-a a Expunerii de motive "Implementarea noului sistem de salarizare se va realiza etapizat.” (...)

Majorările salariale din sistem vor fi stabilite în funcţie de resursele financiare, nu de aplicarea automată a coeficienţilor de ierarhizare. (...)

Începând cu 01.01.2010, momentul aplicării legii, vor exista pe parcursul perioadei de implementare diferenţe între câştigurile salariale în plată incluzând sporurile şi valorile câştigurilor salariale corespunzătoare funcţiilor respective, aşa cum ar rezulta din multiplicarea valorii coeficientului 1.00 cu coeficientul de ierarhizare aferent funcţiei. Durata perioadei de implementare a legii va fi determinată de perioada în care vor exista diferenţe între câştigurile salariale în plată şi cele ce ar rezulta din aplicarea coeficienţilor de referinţă, fiind influenţată direct de resursele financiare alocate cheltuielilor cu personalul din sectorul bugetar.

După cum se observă, ţinând cont şi de prevederile art. 7 şi art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, legiuitorul a instituit în mod clar un nou sistem de salarizare pentru personalul bugetar, unitar, începând cu 01.01.2010, care se baza pe faptul că noile elemente de încadrare pe funcţie devin principalele componente ale câştigurilor salariale, prin preluarea în acestea a valorilor/cuantumurilor unor sporuri şi indemnizaţii, după caz, potrivit legii.

De altfel, ţinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. IV şi pct. I din Nota la anexa nr. IV/IA la Legea-cadru nr.330/2009, legiuitorul a schimbat în mod semnificativ principalul element al câştigului salarial, care va fi reprezentat de salariul funcţiei de bază, diferit atât ca noţiune faţă de salariul de bază cât şi la modalitatea de compunere a acestuia. Ţinând cont de prevederile art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 coroborate cu cele ale art. 7 din aceeaşi lege-cadru, cuantumul salariului funcţiei de bază era determinat în valoare absolută, ca sumă a valorilor unor elemente salariale corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, care nu mai erau prevăzute de legislaţia-cadru în vigoare după 01.01.2010, inclusiv valoarea salariului pentru funcţia îndeplinită.

Aşadar, valoarea noului element salarial al poliţiştilor, respectiv valoarea salariului funcţiei de bază (de 1.672 lei, în exemplul nostru), prelua valoarea/cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită prevăzută la 31.12.2009, valorile/cuantumurile salariului de merit, sporului pentru misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiilor clasificate şi, după caz, valorile/cuantumurile altor elemente salariale în plată la 31.12.2009, valoarea rezultată fiind una absolută care nu mai era determinată prin utilizarea vreunei valori de referinţă sectorială.

Face precizarea că valoarea salariului funcţiei de bază determinat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 şi ale OUG nr.1/2010 era cea care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Corespondenţa salariului funcţiei de bază al poliţiştilor cu salariul de bază al personalului civil este confirmată de prevederile anexei nr. IV la Legea-cadru nr.330/2009 (ex.: art. 17 alin. (1) din anexă - "personalul militar în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi personalul civil care execută, în domenii specifice, lucrări de excepţie şi misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de o primă lunară de excepţie sau de misiune specială de până la 50% din solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, respectiv salariul de bază)”, fiind astfel clar faptul că legiuitorul a stabilit că valorile acestor elemente salariale distincte sunt cele la care se raportează nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Începând cu data de 01.01.2011, prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aduc modificări în ceea ce priveşte strict terminologia elementelor salariale ale poliţiştilor, iar, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea-cadru, "aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare".

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 4 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, principalul element al câştigului salarial (ca funcţionalitate), se schimbă ca terminologie din salariul funcţiei de bază în salariul de funcţie, care potrivit legii-cadru [n.n. - art. 9 alin.(2): "sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar"; art. 10 alin.(l); art. 11 alin. (1); art. 13 alin. (1)] devine corespondent al salariului de bază sau al indemnizaţiei de încadrare prevăzute pentru celelalte familii ocupaţionale.

Totodată, după ce a stabilit că salariul de funcţie instituit începând 01.01.2011 (vezi art. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010) preia nivelul salarial al salariului funcţiei de bază astfel cum a fost acordat personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 la care s-a adăugat şi suma compensatorie cu caracter tranzitoriu (art. 1 din Legea nr. 285/2010), legiuitorul reglementează faptul că "în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat" (art.2 din Legea nr. 285/2010), în condiţiile în care "în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru".

În consecinţă, în anul 2011, valoarea salariului de funcţie (noul element salarial de încadrare reglementat de Legea-cadru nr, 284/2010) se determină prin preluarea valorii salariului funcţiei de bază în plată în anul 2010, ţinând cont de prevederile art. 1 din Legea nr.285/2010, tot în aplicarea principiului legal de salarizare etapizată.

Mai departe, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, s-a prevăzut introducerea în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 a art. II art. 1, care a prevăzut că, în anul 2012, cuantumul brut al drepturilor salariale se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fondurile publice pentru luna decembrie 2011.

Aceeaşi soluţie legislativă de preluare a valorilor/cuantumurilor drepturilor salariale din anul precedent se regăseşte în fiecare din legile speciale anuale de aplicare etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, până la 30.06.2017, conform art. 1 de la pct. 2 din articolul unic al Legii nr. 283/2011, art. 1 din OUG nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din OUG nr. 103/2013, art. 1 alin. 1 din OUG nr. 83/2014, art. 1 alin. (1) din OUG nr.57/2015, art. 1 alin. (1) din OUG nr. 99/2016 şi art. 1 alin.(3) din OUG nr. 9/2017.

În aceste condiţii, în cazul poliţiştilor, respectiv a personalului din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, începând cu 01.01.2010, valoarea/cuantumul noilor elemente salariale instituite de legiuitor (salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie) reprezintă o valoare absolută rezultată din însumarea unor valori/cuantumuri salariale reglementate de legiuitor ca fiind preluate din legislaţia anterioară anului 2010, mai ales în ceea ce priveşte drepturile abrogate prin legislaţia-cadru (sporul de fidelitate; sporul pentru misiune permanentă; sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate; etc).

În aplicarea acestor prevederi legale, dar şi a celor care au instituit aplicarea unei salarizări la nivelul de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare, actele administrative sau anexele la acestea ce sunt emise în cazul poliţiştilor/militarilor/personalului civil pentru stabilirea veniturilor salariale cuprind mai ales după data de 01.01.2011 doar valori/cuantumuri salariale.

În context, anexele care însoţesc actele administrative de stabilire a drepturilor salariale au fost emise pentru asigurarea corectă a nivelului de salarizare pentru funcţii similare, potrivit legii, în prezent fiind emise pentru asigurarea aplicării în mod corespunzător a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi alin. (6), precum şi ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. în condiţiile în care legiuitorul stabileşte la art. 39 alin. (1) din legea-cadru că "până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată", iar salarizarea actuală ultraactivează modalităţile de calcul şi de stabilire a drepturilor salariale aflate în plată pentru luna iunie 2017, conform art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin.(3) lit. a) din legea-cadru, necesitatea evidenţierii respectivelor modalităţi de calcul si de stabilire este una importantă în demonstrarea salarizării la nivelul de salarizare pentru funcţii similare.

Este important de precizat faptul că la nivelul lunii iunie 2017, erau aplicabile principiile art.3 alin. (3) din OUG nr. 99/2016 (coroborat cu art. 1 alin. (3) din OUG nr.9/2017), adaptate la elementele salariale specifice ale poliţiştilor sau cadrelor militare, potrivit legii.

Este de menţionat soluţia legislativă aplicabilă în cazul principiului de salarizare pentru funcţii similare care reglementează aspectul salarizării prin preluarea nivelului salarial aflat în plată în luna decembrie 2009 stabilit la art. 3 alin. (3) din OUG nr. 99/2016, conform căreia "prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării" este similar celui de la art. 5 alin. (1') din OUG nr. 83/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru problematica aplicării nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, ţinând cont şi de avizele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-au dispus măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor hotărârilor de Guvern pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (inclusiv pentru HG nr. 1/2017 şi HG nr. 846/2017), care s-a realizat ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată faţă de cuantumul salariului de bază aflat în plată al personalului civil, de cuantumul soldei de funcţie aflată în plată a personalului militar, respectiv faţă de cuantumul salariului de funcţie aflat în plată al poliţiştilor, aşa cum sunt acordate aceste cuantumuri potrivit reconstrucţiei salariale reglementate de legislaţia-cadru şi legile anuale de aplicare etapizată a acestei legislaţii-cadru (începând cu art. 1 alin. (5) şi art. 2 din Legea nr.285/2010).

Menţionează că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a precizat că în conţinutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017, nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, respectiv din solda funcţiei de bază/solda de funcţie/salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Schimbarea modalităţii legale de comparaţie a cuantumului salariului de funcţie acordat în plată în anii 2010-2018 potrivit reconstrucţiei salariale reglementate de legislaţia-cadru şi legile anuale de aplicare etapizată a acestei legislaţii-cadru faţă de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin utilizarea în această comparaţie doar a valorii salariului pentru funcţia îndeplinită reglementat de legislaţia în vigoare la 31.12.2009, în locul acestui salariu de funcţie acordat (cuvenit în plată), este una contrară legislaţiei în vigoare. Valoarea salariului pentru funcţia îndeplinită a fost preluată în salariul funcţiei de bază în anul 2010 (art. 30 alin. (5) lit. a) din Legea-cadru nr. 330/2009) şi în salariul de funcţie începând cu anul 2011 (art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010 coroborat cu art. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 285/2010 şi legile speciale anuale de aplicare etapizată a legislaţie-cadru ulterioare). De altfel, o astfel de comparaţie contravine inclusiv comparaţiei legale utilizate la 31.12.2009 când acelaşi element - salariul pentru funcţia îndeplinită - făcea parte din salariul de bază al poliţistului ce se compara de fapt cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

De altfel, în cunoştinţă de cauză, legiuitorul a stabilit că valoarea salariului funcţiei aflat în plată potrivit legislaţiei-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017 este cea care se ia în considerare la stabilirea sporurilor/indemnizaţiilor acordate conform art. 1 pct. 4 din Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea OUG nr.9/2017 privind unele măsuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative - "prin excepţie de la prevederile art. 1 alin.1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sporurile, indemnizaţiile şi alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporţional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, şi care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază, precum şi drepturile salariale acordate pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc şi pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată".

Majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele masuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (art. I din Legea nr. 207/2017) s-au determinat la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie de cel puţin 1.450 lei (nivelul aplicabil al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată), iar suma astfel rezultată se adăugă la cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie. În speţă, 10% majorare a reprezentat suma de 145 lei, iar 15% majorare a reprezentat suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori minime în plată ale salariilor de funcţie cuvenite de 1.595 lei şi ale soldelor de funcţie/salariilor de bază cuvenite de 1.668 lei, valori care se situau astfel peste nivelul aplicabil al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

În altă ordine de idei, este de menţionat faptul că potrivit Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, în asigurarea nivelului maxim de salarizare pentru funcţii similare se are în vedere salariul de bază/salariul de funcţie/solda de funcţie la nivel maxim, care cuprinde toate cuantumurile aferente drepturilor cu aplicabilitate generală prevăzute de legiuitor (ori câştigate în instanţele de judecată) că s-au introdus în perioada 2010-2018 în valoarea salariului de bază/salariului de funcţie/soldei de funcţie, iar reclamantul doreşte contrariul, adică să excludem toate aceste cuantumuri din valoarea salariului de bază/salariului de funcţie/soldei de funcţie când facem comparaţia cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

În consecinţă, dacă se consideră că nivelul salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată se compară cu valoarea salariului pentru funcţia îndeplinită prevăzută de legislaţia în vigoare la 31.12.2009 şi care a fost preluată conform legislaţiei-cadru din perioada 2010-2018 în salariul de funcţie în plată, creând astfel o nouă corespondenţă salarială în contradicţie cu prevederile art. 7 lit.b). art. 9. art. 12 şi art. 38 din legea-cadru nr. 153/2017, atunci nivelul salarial al poliţiştilor ar depăşi toate maximele sistemului de stabilire a salariului lunar reglementat de legiuitor, inclusiv pentru anul 2022.

Precizează că măsurile adoptate prin legile-cadru de salarizare şi legile anuale de salarizare nu reprezintă decât o exercitare a prerogativei legiuitorului de a adopta acte normative în materia drepturilor salariale, politicile salariale fiind de resortul absolut al Guvernului şi al Parlamentului, instituţia având obligaţia de a aplica întocmai măsurile legislative adoptate.

Fiecare politică salarială stabilită prin lege în aplicarea etapizată a legislaţiei-cadru în vigoare se regăseşte în anexele la actele administrative prin care se stabilesc cuantumurile elementelor salariale în plată, distinct, tocmai pentru a se putea urmări în mod facil stabilirea şi calculul drepturilor salariale în asigurarea nivelului de salarizare în plată pentru funcţiile similare, pentru aplicarea art. 38 şi art. 39 din Legea-cadru nr.153/2017. Precizează că trebuie făcută o diferenţă în ceea ce priveşte salariul pentru funcţia îndeplinită prevăzut de legislaţia specifică în vigoare la 31.12.2009. ca "sume aferente salariului de încadrare" ce fac parte în prezent din salariul de funcţie reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, acest salariu de funcţie fiind determinat în valoare absolută în condiţiile legale prezentate, pentru respectarea art. 7 lit. b), art. 12,38 şi 39 din Legea-cadru nr.153/2017.

Totodată, apreciază relevantă invocarea cu titlu de jurisprudenţă următoarele: Decizia civilă nr. 3874/25.06.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul civil nr. 35183/3/2017, Decizia civilă nr. 838/11.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul civil nr. 769/99/2018, Decizia civilă nr. 1509/12.06.2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul civil nr. 4601/109/2017, Decizia civilă nr. 1852/21.03.2018 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul civil nr. 3032/107/2017, Decizia civilă nr. 62/12.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul civil nr. 2562/108/2017, Decizia civilă nr. 171/13.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul civil nr. 8797/118/2017.

În raport de aspectele susţinute anterior, soluţia instanţei privind raportarea la salariul minim, încalcă prevederile legale speciale aplicabile în timp cu privire la salarizarea poliţiştilor şi prevederile legale cu privire la actualizarea pensiilor, denaturând noţiunea de salariu de funcţie, fără a observa faptul că în salariul de funcţie sunt incluse sporuri inexistente în legea de salarizare actuală, sub formă de sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu, cuantumul sporului de fidelitate, confidenţialitate, pentru condiţii de pericol deosebit, care a fost inclus în temeiul art. 23 şi 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, art.4, art.5 alin.1 şi 3, art.6 alin.1 şi 3 şi art.10 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2010.

Aşa cum au arătat, instituţia a acordat corect drepturile de pensie, modul de actualizare a pensiei intimatului-reclamantului s-a realizat conform dispoziţiilor legale în vigoare, însă în mod eronat instanţa admite în parte acţiunea intimatului-reclamantul prin încălcarea dispoziţiilor legale.

În drept apelul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 466 – 480 Cod procedură civilă.

Reclamantul intimat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei ca temeinică şi legală.

 Examinând actele şi lucrările dosarului, asupra cererii de apel, Curtea reţine următoarele:

 În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei apelante, excepţie reiterată prin memoriul cu care a fost sesizată instanţa de control judiciar în calea ordinară de atac a apelului, stabileşte Curtea următoarele:

 Potrivit prevederilor art. 36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

 Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Rezultă că are calitate procesuală pasivă cel care este titularul obligaţiei civile corespunzătoare dreptului subiectiv invocat de reclamant, fiind subiect pasiv în cadrul raportului juridic litigios.

 În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală pasivă aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul dedus judecăţii.

 Pretenţia concretă a părţii reclamante, aşa cum rezultă din acţiunea introductivă de primă instanţă, este de actualizare a pensiei militare de serviciu începând cu data de 1.02.2017.

 Potrivit dispoziţiilor art. 60 alin.4 din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, în forma care a constituit temei al acţiunii promovate, indicat de partea reclamantă pentru actualizarea pensiei militare de care beneficiază, procedura de actualizare prevăzută la alin. 1 al acestei prevederi legale se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

 Acest Ordin, respectiv ordinul nr. 31/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi actualizare a pensiilor militare de stat, dispunea în art. 1 al Anexei nr.2, ce reglementa asupra procedurii de actualizare, că actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.

 Cu respectarea acestor prevederi legale care reglementează în mod expres asupra operaţiunilor de actualizare a pensiei militare de stat, în mod corect, prin hotărârea atacată în calea ordinară de atac a apelului, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, această parte având atribuţii în ceea ce priveşte această pretenţie concretă dedusă judecăţii.

 În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii formulării acţiunii, reiterată de asemenea prin memoriul de apel, reţine Curtea următoarele:

 Dreptul material la acţiune este actual atunci când dreptul subiectiv ce se urmăreşte a fi realizat pe cale procesuală nu este supus unui termen sau unei condiţii suspensive.

 Termenul suspensiv este acela care amână, până la împlinirea lui, începutul exerciţiului dreptului subiectiv civil şi al executării obligaţiei corelative, iar condiţia suspensivă este aceea de a cărei îndeplinire depinde naşterea dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei corelative.

 Consideră apelanta că acţiunea este prematură întrucât partea reclamantă urmăreşte de fapt majorarea salariului de funcţie de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie, actualizarea acestui drept salarial.

 Or, aşa cum şi mai sus am arătat, pretenţia principală concretă a reclamantului este aceea de actualizare a pensiei militare de stat de care beneficiază, actualizare întemeiată pe prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma redată în considerentele acţiunii introductive de instanţă şi pentru argumentele expuse în respectivul act de procedură.

 Cele expuse de apelantă în sprijinul excepţiei de prematuritate invocate nu au nicio legătură cu existenţa vreunui termen sau vreunei condiţii suspensive care să afecteze operaţiunea de actualizare a pensiei militare, ci vizează practic temeinicia pretenţiei afirmate de partea reclamantă, temeinicie pe care mai jos, în cuprinsul acestor considerente o vom analiza, astfel încât reţine Curtea că nici această excepţie de fond, peremptorie şi absolută nu poate fi reţinută în cauză.

 În ceea ce priveşte fondul pretenţiei deduse judecăţii, aşa cum a fost el supus cercetării instanţei de apel, prin intermediul controlului judecătoresc pe care a fost chemată să îl exercite asupra hotărârii primei instanţe, reţine Curtea următoarele:

 Consideră prima instanţă, în acord cu cele solicitate de reclamant, că este îndreptăţită partea la actualizarea pensiei militare de care beneficiază, întrucât cuantumul pensiei a fost calculat la nivelul unui salariu de funcţie mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu data de 1.02.2017.

 Or, ceea ce se omite este faptul că procesul de actualizare a unei pensii militare de stat, aşa cum a fost acest proces reglementat de prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi de Ordinul nr. 31/2016, nu presupune schimbarea bazei de calcul avută în vedere în procesul de stabilire a pensiei militare, ci tocmai utilizarea aceloraşi elemente salariale înscrise în anexa la decizia de stabilire, elemente salariale actualizate şi aferente aceleiaşi perioade utilizate la stabilirea pensiei militare.

 În primul rând vorbim în speţă de o procedură de actualizare, actualizare care aşa cum o arată şi termenul presupune a face ca ceva să fie actual, a aduce în prezent, în speţă fiind vorba de cuantumul pensiei.

 Prin urmare avem un cuantum al pensiei, cuantum stabilit prin raportare la o anumită bază de calcul şi care trebuie practic actualizat, nu stabilit din nou, prin raportare la o altă bază de calcul.

 În al doilea rând avem reglementare expresă în sensul celor pe care mai sus le-am arătat.

 Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin.1 lit. b din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin decizia de pensie, raportat la gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28, pentru drepturile de pensie deschise în baza acestui act normativ.

 Prevederile art. 60 alin. 4 din acelaşi act normativ, pe care şi mai sus, în cuprinsul acestor considerente le-am enunţat, dispun în sensul că procedura de actualizare se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

 Potrivit Ordinului pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, anexa 2, art. 1, actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la Ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.

 Prevederile anexei 1 la Ordin dispun în sensul că actualizarea soldei/salariului de funcţie prin stabilirea evoluţiei succesive a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcţie realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora şi utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislaţia în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.

 Prin urmare nu vorbim de o nouă stabilire, prin raportare la o altă bază de calcul, pe care partea reclamantă a înţeles să o asimileze cu salariul de bază minim brut garantat în plată.

 Această trimitere la salariul de bază minim brut pe ţară nu se justifică nici prin prisma faptului că vorbim de noţiunea de salarizare, nu de vreun drept de pensie care să fie garantat pornind de la un cuantum minim ce ar fi recunoscut de hotărârea de guvern indicată de partea reclamantă, parte care are calitatea de pensionar, beneficiar al unei pensii militare şi nu de salariat, ca să putem aduce în discuţie şi analiza o eventuală protecţie pe care respectivul act normativ ar realiza-o prin impunerea unui salariu de bază minim brut pe ţară, sub nivelul căruia nu s-ar putea coborî.

 În alte cuvinte, reclamantul nu poate invoca faptul că i se refuză dreptul la respectarea salariului minim pe economie, valoarea minimă stabilită cu caracter imperativ la nivelul întregii economii, pentru simplul motiv că nu are calitatea de salariat, de eventual destinatar căruia să-i fie adresată norma invocată.

 În continuare trebuie să evidenţiem faptul că pretenţia supusă cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de fond, aşa cum a primit dezlegare această pretenţie prin hotărârea primei instanţe şi a fost supusă analizei Curţii, prin intermediul controlului judecătoresc pe care a fost chemată să îl exercite asupra sentinţei instanţei de fond, este criticată şi prin prisma cadrului legislativ care a reglementat salarizarea poliţiştilor, începând cu data de 1.01.2010, cadru expus pe larg în cuprinsul memoriului de apel şi care nu justifică sub nicio formă o pretenţie de actualizare a pensiei militare de stat, prin raportare la un salariu de funcţie, aşa cum a fost el analizat de prima instanţă, salariu pretins a fi echivalent cu salariul de bază minim brut pe ţară, întrucât nu a existat nicio majorare a acestui salariu al poliţiştilor în activitate prin raportare la acest etalon.

 Trebuie să începem prin a arăta faptul că prin hotărârea instanţei de fond s-a realizat practic o echivalenţă între salariul de funcţie, element salarial care apare înscris în baza de calcul stabilită cf art. 28 din Legea nr. 223/2015 şi care a stat la baza emiterii deciziei pentru pensie de serviciu, pensie limită de vârstă, şi salariul de bază minim brut pe ţară, concluzionând prima instanţă că, atât timp cât partea reclamantă beneficiază începând cu data de 1.02.2017 de un cuantum al pensiei de serviciu, calculat la nivelul unui salariu de funcţie de 573 de lei, deşi potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care nu include sporuri şi alte adaosuri, este de 1450 de lei lunar, ar fi evident că are dreptul la actualizarea pensiei de serviciu.

 Or, reţine instanţa de control judiciar că nu rezultă cu nicio evidenţă acest drept al reclamantului la actualizarea pensiei de serviciu, prin prisma a ceea ce s-a analizat şi dezlegat prin hotărârea instanţei de fond.

 Au fost expuse dispoziţiile art. 9 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 284/2010, art. 12 şi art. 4 din capitolul II din Anexa VII din acelaşi act normativ, prevederi invocate şi în cuprinsul memoriului de apel.

 Aceste dispoziţii ne spun următoarele: sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar (art. 9 alin.2 din Legea nr. 284/2010).

 În cadrul legilor speciale de salarizare anuale se stabilesc majorările salariilor de bază, soldelor/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor lunare de încadrare, astfel încât să se realizeze trecerea de la valoarea acestora determinată potrivit art. 7 alin. 2 la valorile stabilite potrivit prezentului act normativ, până la aplicarea integrală a prevederilor acestuia (art. 9 alin.3 din Legea nr. 284/2010).

 Salariul brut, solda lunară brută cuprind salariul de bază, solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar (art. 12 din Legea nr. 284/2010).

 Salariul lunar se compune din salariul funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale (art. 4 alin.2, cap II anexa VII din Legea nr. 284/2010).

 Salariul funcţiei de bază este compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru salariile de funcţie (art. 4 alin.3, cap II anexa VII din Legea nr. 284/2010).

 Prin urmare, salariul de funcţie este o componentă a salariului funcţiei de bază, alături de salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă, iar salariul funcţiei de bază la rândul lui este o componentă a salariului lunar brut, alături de indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale.

 Astfel, nu se poate pune sub nicio formă semnul echivalenţei între salariul de funcţie, ca şi element salarial component al salariul funcţiei de bază şi salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată de HG nr.1/2017.

 Mai mult nu trebuie să pierdem din vedere un aspect esenţial în ce priveşte salarizarea categoriei profesionale din care a făcut parte şi reclamantul şi la care încearcă să se raporteze în procesul de actualizare a pensiei militare de stat de care beneficiază, anume că Legea nr. 284/2010 a reglementat cadrul general în ceea ce priveşte salarizarea, respectiv noţiunea de salariu şi elementele salariului, însă drepturile salariale ale acestei categorii de personal, alături de tot personalul plătit din fonduri publice au fost stabilite prin acte normative anuale de salarizare.

 De asemenea trebuie să reţinem şi faptul că însuşi actul normativ care a reglementat asupra salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Legea nr. 284/2010, dispunea la art. 7 alin.1 şi 2 în sensul că aplicarea prevederilor acestei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare, iar valoarea salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcţii a personalului în anul 2011 se stabileşte prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

 Legea nr. 285/2010, atunci când stabileşte componentele salariului de bază, ale indemnizaţiei lunare de încadrare ale personalului plătit din fonduri publice, ori ale soldei funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază începând cu 1 ianuarie 2011, face trimitere la salariul de bază, la indemnizaţia lunară de încadrare ori la solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, cu compunerea reglementată de Legea nr. 330/ 2009.

 Astfel, în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de acest act normativ (art. 1 alin.5 din Legea nr. 285/2010).

 Prin urmare, încă de la acest moment a fost făcută o asimilare a salariului de funcţie cu ceea ce reprezenta practic un salariu de bază, salariul funcţiei de bază care este alcătuit din mai multe drepturi băneşti, situaţie în care nu mai vorbim de un drept salarial unic, singular, dovadă fiind faptul că trebuia să cuprindă, pe lângă alte drepturi, şi sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării, condiţia fiind ca prin acordarea lor să nu se ajungă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de Legea nr. 285/2010.

 Această asimilare o vom mai găsi şi în Legea nr. 115/2017, pentru aprobarea OUG nr. 9/2017, în legătură cu care mai jos, în cuprinsul acestor considerente vom arăta, însă nu trebuie confundat acest salariu de funcţie cu salariul pentru funcţia îndeplinită, un drept salarial unic, singular care a fost reglementat numai ca şi componentă a salariului de bază, fiind astfel preluat de toate actele normative anuale de salarizare, începând cu ianuarie 2010 şi în continuare, aşa cum în continuare vom dezvolta.

 De asemenea, Legea nr. 285/2010 dispunea în cuprinsul art. 4 alin.2 că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

 Întorcându-ne la creşterea salarială prevăzută de Legea nr. 285/2010, arătăm că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, s-a majorat cu 15% (art. 1 alin.1 din Legea nr. 285/2011).

 Pentru anul 2010, Legea-cadru nr. 330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, dispunea în sensul că personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel încât noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege iar sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009 ( art. 30 alin. 5 lit. a şi b).

În acelaşi sens au fost şi prevederile art. 5 alin.1 lit. a şi b din OUG nr. 1/2010, privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar.

Potrivit acestor prevederi, începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 şi-a păstrat salariul, solda sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează:

 - la salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare corespunzătoare funcţiilor avute la data de 31 decembrie 2009 s-a adaugat cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

 - sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare se acordă în aceleaşi cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Or, la data de 31.12.2009, salariul pentru funcţia îndeplinită era o componentă a salariului de bază, alături de alte drepturi salariale de care beneficia un poliţist, aşa cum rezultă din prevederile art. 2 din OG nr. 38/2003, privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, salariu de bază care, aşa cum mai sus am arătat, începând cu data de 1.01.2010, a fost păstrat, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel încât noul salariu de bază a fost cel corespunzător funcţiilor din luna decembrie 2009, la care s-au adăugat sporurile care au fost introduse în acesta, potrivit anexei la Legea nr. 330/2009, iar sporurile prevăzute în anexă, rămase în afara salariului de bază, s-au acordat într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.

 Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, dispunea la art. 1 alin.1 în sensul că în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.

 OUG nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, dispunea în cuprinsul art. 1 că în anul 2013 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 şi art. 3 - 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.

 OUG nr. 19/2012 dispunea asupra cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, care s-a majorat în două etape, respectiv cu 8% începând cu data de 1 iunie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012 şi cu 7,4% începând cu 1 decembrie 2012, faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012 (art. 1 alin.1 lit a şi b).

 OUG nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, dispunea în sensul că în anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (art. 1 alin.1).

 OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, a stabilit că în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/ indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (art. 1 alin.1).

 OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, a stabilit că în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 1 alin.1).

 OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, a dispus în sensul că în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 1 alin.1).

 OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, a stabilit că în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 1 alin.1).

 Prin excepţie de la prevederile alin. 1, începând cu luna aprilie 2017, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare beneficiază de prevederile art. 31 alin. 6 şi 9 din OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (art. 1 alin.2 din OUG nr. 9/2017).

Însă, potrivit dispoziţiilor art. art. 31 alin. 9 din OUG nr. 57/2015, drepturile prevăzute la alin. 6 nu constituie majorări ale soldelor de funcţie/salariilor de funcţie în sensul prevederilor art. 60 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

 De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 4 alin.2 si 3 din OUG nr. 9/2017, asa cum a fost modificat prin Legea nr.115/2017, prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. 1, începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sporurile, indemnizaţiile şi alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporţional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, şi care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază, precum şi drepturile salariale acordate pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc şi pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

 Cuantumul drepturilor salariale determinate potrivit alin. 2 nu poate fi mai mic decât cel stabilit ca urmare a modalităţii de calcul utilizate în luna martie 2017.

 De această asimilare a salariului de funcţie cu ceea ce reprezenta practic un salariu de bază, salariul funcţiei de bază, care este alcătuit din mai multe drepturi băneşti, am amintit mai sus în cuprinsul acestor considerente şi arătăm, în acord cu ceea ce mai sus am stabilit că, în această situaţie, dată fiind această asimilare şi contextul legislativ care o consacră, nu mai vorbim de un drept salarial unic, singular, dovadă fiind faptul că el cuprinde si alte drepturi baneşti şi reprezintă nivelul de referinţă în raport de care se determină cuantumul celorlalte drepturi specifice care nu fac parte, potrivit legii, din cuantumul acestui salariu de bază/salariul funcţiei de bază.

 Prin urmare nu putem pune semnul egalităţii între salariul pentru funcţia îndeplinită, aşa cum a fost el preluat ca şi componentă a salariului de bază de la nivelul 31.12.2009 şi salariul de funcţie, echivalent al salariului funcţiei de bază.

 Astfel, salariul de bază/salariul de funcţie – echivalent al salariului funcţiei de bază nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, salariu care cuprinde şi alte drepturi băneşti şi care reprezintă nivelul de referinţă în raport de care se determină cuantumul celorlalte drepturi specifice care nu fac parte, potrivit legii, din cuantumul acestui salariul de bază/salariul funcţiei de bază.

 Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prevede în mod clar şi neechivoc că prevederile acestui act normativ se aplică etapizat, începând cu data de 1.07.2017 (art. 38 alin.1 din Legea nr. 153/2017).

 Începând cu data de 1 iulie 2017 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (art. 38 alin.2 lit.a din Legea nr. 153/2017).

 La acest moment trebuie să evidenţiem faptul că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au fost în vigoare în forma pe care partea reclamantă a întemeiat pretenţia concretă de actualizare a pensiei militare, până la data de 15.09.2017, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Potrivit acestor prevederi, articolul 60 a fost modificat în sensul că la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

 Aceasta dispoziţie a intrat în vigoare la data de 15.09.2017, aşa cum impune art. X din OUG nr. 59/2017.

 Astfel, orice referire cu privire la alte prevederi din cuprinsul Legii nr. 153/2017 nu au nicio relevanţă în cauză, ceea ce îşi găseşte aplicare în speţă fiind prevederea de la art. 38 alin.2 lit.a pe care mai sus am enunţat-o, dispoziţie în al cărei interval de aplicare norma de la art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificată.

 Din toate aceste prevederi legale pe care mai sus, în cuprinsul acestor considerente legale le-am enunţat, rezultă, fără putinţă de tăgadă, că numitorul comun în stabilirea cuantumului salariului funcţiei de bază şi a componentelor acestuia este dat practic de cele ce s-au stabilit odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009.

 Vorbim de acte normative care au impus cu forţa legii modalitatea de calcul a salariilor funcţiei de bază şi de stabilire a componentelor acestora.

 Astfel, atât timp cât nu a existat nicio prevedere care să impună o echivalare a salariului de funcţie, preluat ca şi componentă a salariului de bază de la nivelul 31.12.2009, unde era reglementat ca şi salariu pentru funcţia îndeplinită, cu salariul de bază minim brut pe ţară şi nu a existat o asemenea majorare efectivă a acestei componente salariale prin raportare la acest etalon, pentru categoria profesională la care încearcă să se raporteze partea reclamantă în procesul de actualizare a pensiei militare de care beneficiază, este fără putinţă de tăgadă că pretenţia dedusă judecăţii este nefondată şi urmează a fi respinsă ca atare, urmare a admiterii căii ordinare de atac promovate în cauză.

 De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere un aspect esenţial reprezentat de faptul că procesul de actualizare a unei pensii militare de stat, aşa cum era reglementat de dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare ce a constituit temei al acţiunii introductive de primă instanţă, este un proces care succede majorării salariului de funcţie al poliţiştilor, nicidecum nu precede această majorare.

 Astfel, aşa cum dispune fără putinţă de tăgadă dispoziţia legală mai sus amintită, cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de funcţie al unui poliţist în activitate şi nu invers.

 În aceste condiţii, chiar urmărind sensul pe care instanţa de fond l-a dat procesului de actualizare a unei pensii militare de stat, sens care nu se circumscrie prevederilor legale ce reglementează asupra acestui proces de actualizare, aşa cum mai sus, în cuprinsul acestor considerente am arătat, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că trebuia să avem mai întâi o majorare efectivă a salariului de funcție al personalului în activitate, a salariului pentru funcţia îndeplinită, pentru că practic asta s-a urmărit şi s-a acordat, prin hotărârea instanţei de fond, dat fiind cele indicate de partea reclamantă în acţiunea introductivă de primă instanţă şi cele analizate şi dezlegate de prima instanţă, majorare raportată la acel prag solicitat de partea reclamantă, pentru ca mai apoi să poată fi adusă în discuţie o eventuală actualizare a unei pensii militare de stat.

 Nu poate fi acceptată a fi supusă analizei o eventuală actualizare a unei pensii militare, prin raportare la un salariu de funcţie, echivalent în opinia părţii reclamante şi a instanţei de fond cu salariul pentru funcţia îndeplinită, de care un pensionar consideră că ar trebui să beneficieze personalul activ, fără ca acea categorie profesională, la care încearcă să se raporteze în procesul de actualizare a pensiei, să beneficieze efectiv de respectivul salariu.

 În ceea ce priveşte pretinsa situaţie discriminatorie invocată de intimatul reclamant, dat fiind tocmai contextul legislativ în legătură cu care în cuprinsul acestor considerente am dezvoltat, reţine Curtea următoarele :

 Prin deciziile nr. 818, 819, 820, 821 din 3 iulie 2008 Curtea Constituţională în mod repetat a stabilit că prevederile art. 1,2 alin. 1-3 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituţionale, în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

 În alte cuvinte, instanţa de judecată nu poate să facă abstracţie de prevederile legale care au reglementat în mod imperativ asupra salarizării categoriei profesionale la care a urmărit reclamantul să se raporteze pentru actualizarea pensiei militare de care beneficiază, dată fiind necesitatea majorării salariului de funcţie al personalului în activitate, ca premisă în procesul de actualizare.

 Faţă de toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin.2 din Codul de procedură civilă, urmează ca instanţa să admită apelul şi să schimbe în parte sentinţa civilă atacată, în sensul că va respinge în tot acţiunea civilă, ca nefondată. Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei civile atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Domenii speta

Spete similare