Procedură civilă

Prin motivele de apel partea critică doar un aspect procedural, încălcarea dreptului la apărare, nu şi soluţia instanţei de fond. Conform art.477 al.1 Cod procedură civilă instanţa a procedat la judecarea cauzei doar în limitele stabilite expres de apelant.

Respingerea cererii de amânare la prima instanţă nu echivalează cu o încălcare a dreptului la apărare. Împrejurarea că este primul termen de judecată în cauză nu conduce la obligativitatea acordării unui alt termen.

Decizia civilă nr. 231/28.05.2020 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 1295/21.11.2019 pronunţată de Tribunalul Galaţi a fost respinsă ca nefondată excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtă.

A fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâta …

Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, în data de ... 2019, sub nr. …/121/2019, reclamantul … a solicitat, în contradictoriu cu pârâta …, recalcularea pensiei stabilite prin decizia nr. 170430/6 aprilie 2017, în suma totala de 3479 lei, în temeiul art. 97 alin. 1 din Legea nr. 223/2015.

În motivare, reclamantul a invocat că nu s-a calculat corect cuantumul pensiei. Astfel, s-a reținut că la recalcularea pensiei militare i-a fost valorificată vechimea cumulată de 48 ani 4 luni şi 19 zile, fapt care a generat, conform art. 29 din Lege, procentul de 88% care este compus din procentul de vechime conform art. 29 din lege de 79% şi procentul contribuție pensie suplimentară  de 9%, superior plafonului de 85% din baza de calcul a pensiei, instituit de art. 30 din lege, prevedere legală imperativă.

Aplicarea plafonării la 85% din baza de calcul se realizează după compararea procentului total obținut prin aplicarea tuturor majorărilor şi sporurilor prevăzute de Legea nr. 223/2015, astfel că niciunul din elementele prin care a fost majorat procentul din baza de calcul a pensiei nu sunt înlăturate de plafonare, ci doar se stabilește nivelul maxim al pensiei, acela plafonat. Conform art. 30 din lege, pensia stabilită, recalculată şi actualizată, în condițiile legii, nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul prevăzută de art. 28.

Reclamantul a învederat modalitatea de recalculare a pensiei este contestabilă, deoarece nu s-a ținut cont şi nu s-au luat în calcul grupele de munc şi nu a fost acordată indexarea începând cu anul 2016. Totodată, nu au fost luați în calcul toți anii lucrați, iar recalcularea trebuia făcută la nivelul lunii decembrie 2009, în loc de ianuarie 2016.

A solicitat să-i fie recalculată pensia, în baza fiecărui element actual de care beneficiază un subofițer care are același grad militar şi care îndeplinește aceeași funcție, calcularea pensiei suplimentare separat de pensia militară, recalculată în baza Legii nr. 223/2015, prin reintroducerea acesteia în procentul bazei de calcul, precum şi acordarea cuantumului pensiei suplimentare ca drept individual şi legal dobândit pe baza contribuției, să fie recalculat şi dreptul de 9% care a fost aplicat greșit inclus în baza de calcul a pensiei militare de stat.

A învederat că, în mod eronat, s-a adunat procentul de 9% cu cel prevăzut in art. 29 alin. 1 lit. a, b, c si că, practic, nu a beneficiat la calcularea pensiei de aportul de 9% prevăzut de art. 108 lit. c din Legea nr. 223/2015.

Reclamantul a precizat că potrivit art. 28 din lege, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de baza în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de polițist cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere. Potrivit art. 29 din lege, pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 de ani, cuantumul pensiei este de 65% din baza de calcul determinată conform art. 28, pentru fiecare an ce depășește vechimea în funcție de 25 % se adaugă câte 1% din baza de calcul. Art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează însă pensia stabilită în conformitate cu dispozițiile anterior enunțate la maxim 85% din baza de calcul prevăzută în art. 28.

În consecință, pentru vechimea în serviciu, aplicând plafonul procentual de 85% în baza de calcul de 1.936 lei, rezultă o pensie de serviciu în cuantum de 1.646 lei, la care se adaugă suma corespunzătoare ordinului, plus indexarea de 5% în baza OUG nr. 57/2015, în total 2.074 lei.

Reclamantul a mai arătat că este îndreptățit să beneficieze şi de un spor de 9%, în temeiul art. 108 din lege, care prevede că militarii/polițiștii care au achitat contribuții la fondul pentru pensia suplimentară sau contribuția individuală la buget, la recalculare au dreptul la un spor de 3-6-9%, în funcție de vechime. A arătat că prin calculul făcut de Casa de pensii, în sensul adăugării procentului de 9% pentru pensia suplimentară la procentul stabilit pentru vechimea realizată, prin aplicarea apoi, a plafonului de 85% , se golește de fapt de conținut dreptul recunoscut prin art. 108.

A apreciat că aceeași concluzie rezultă şi din succesiunea normelor din cuprinsul legii, sporul pentru pensia suplimentară fiind reglementat doar în partea finală. Dacă intenția legiuitorului era să includă şi acest spor în plafonul maxim de 85%, în mod cert reglementarea se regăsea anterior plafonului instituit prin art. 30, în dispozițiile privitoare la modalitatea de calcul a pensiei, şi nu în mod distinct, într-un alt capitol final, sub forma unui spor procentual suplimentar care se aplică la pensia stabilită.

Mai mult, în timp ce art. 28-30 au în vedere baza de calcul şi stabilirea cuantumului pensiei în raport de vechimea în serviciu realizată, art. 108 reglementează un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite pentru persoanele care au înțeles să achite contribuții la pensia suplimentară. Sporul prevăzut de art. 108 este o contraprestație a plătii contribuției la fondul pentru pensia suplimentară şi nu se confundă cu pensia de serviciu. Prin urmare, numai cei care au contribuit la acest fond au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuții, deoarece corelativ obligația de plată a contribuției la fondul pentru pensia suplimentară s-a născut dreptul celui ce a plătit această contribuție de a beneficia de acest spor. 

Pârâta … a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii, raportat la prevederile art. 97 alin.1 şi 2, art. 98 alin.3 şi art. 99 din Legea nr. 223/2015, precum şi ale art. 247, art. 248 şi art. 193 alin.1 C.pr.civ.

A apreciat că reclamantul a formulat acţiunea în instanţă fără a parcurge procedura prealabilă obligatorie prevăzută de lege.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că reclamantului i s-a deschis dreptul la pensie în data de 11.11.2013, prin decizia nr. 170430  în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar prin art. 109 alin.1 din Legea nr. 223/2015 s-a stabilit că pensiile aflate în plată se recalculează. A mai invocat prevederile art. 109 alin.1 şi art. 110 alin.1 din Legea nr. 223/2015 şi a enumerat elementele pe baza cărora se recalculează pensia, învederat că pensia militară de stat a reclamantului a fost recalculată  pe baza situaţiei întocmite de …, în temeiul art. 4 alin. 6 din Ordinul nr. 31/2016.

Referitor la aplicarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, pârâta a învederat că acelaşi drept nu poate fi acordat atât în algoritmul de calcul al pensiei militare prin introducerea în plafonul de 88%, cât şi după aplicarea plafonării, iar interdicţia stabilită de art. 30 din actul normativ are caracter general, aplicându-se tuturor situaţiilor în care procentul obţinut după acordarea majorărilor ar conduce la stabilirea unei pensii superioare nivelului de 85% din baza de calcul.

În privinţa pensiei suplimentare, pârâta a precizat că aceasta a fost inclusă în pensia de bază încă din 1998, în temeiul art. 4 alin. 2 din OUG nr. 31/1998, pensia reclamantului fiind corect recalculată, astfel încât a solicitat respingerea acţiunii.

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii acţiunii, după cum impun prevederile art. 248 alin.1 C.pr.civ., instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 97 alin.1 din Legea nr. 223/ 2015, potrivit cărora deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezentând procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional, conform alineatului al doilea al aceluiaşi articol.

Astfel, în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei deciziilor de pensionare emise de casele de pensie sectoriale, legea instituie o procedură administrativă obligatorie, prealabilă sesizării instanţei de judecată. Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune, fără ca în această modalitate să fie încălcat accesul la justiţie al beneficiarului pensiei, întrucât după parcurgerea fazei prealabile, persoana nemulţumită de hotărârea prin care a fost finalizată, o poate ataca în justiţie, beneficiind de dreptul de a exercita căile de atac.

Or, în speţă, reclamantul nu a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 170430/ 23.05.2017, emisă de pârâtă, prin care i s-a recalculat pensia militară de stat, ci a solicitat recalcularea pensiei, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile citate de pârâtă şi a căror nerespectare se sancţionează cu respingerea acţiunii ca inadmisibilă. Pe cale de consecinţă, excepţia inadmisibilităţii a fost respinsă ca nefondată.

Pe fondul cauzei, instanţa a constatat că, potrivit Deciziei nr. 170430/23.05.2017, reclamantul … este beneficiarul unei pensii militare de stat, drepturile de pensie fiind stabilite potrivit art. 64 din Legea nr. 223/2015, începând cu data de 01.01.2016.

Prin cererea formulată, deşi reclamantul solicită recalcularea pensiei, în fapt nu a invocat noi venituri sau stagii de cotizare care să fie avute în vedere cu ocazia recalculării, ci a invocat faptul că nu a fost calculat în mod corect cuantumul pensiei prin decizia emisă, ci printr-o aplicare şi interpretare eronată a legii, fiind astfel nemulţumit de modalitatea în care s-a stabilit pensia militară de stat prin decizia a cărei recalculare se solicită.

Or, conform art. 97 alin.1 din Legea nr. 223/2015, deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive. Din această prevedere legală rezultă că pensia sau sumele rezultate în urma recalculării pensiei se stabilesc la cerere şi că există o procedură imperativă care trebuie urmată, în cadrul acesteia ambele părţi având drepturi şi obligaţii.

Instanţa a constatat că, deşi avea posibilitatea să conteste, iniţial în faţa comisiei de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar ulterior, dacă era nemulţumit de hotărârea acesteia, în faţa instanţelor judecătoreşti, Decizia nr.170430/23.05.2017 prin care i s-a recalculat pensia militară de stat, cu păstrarea cuantumului mai avantajos, reclamantul nu a urmat procedura stabilită de lege.

Astfel, instanţa a constatat că reclamantul a formulat o nouă cerere de recalculare a pensiei, întemeiată pe motivele care puteau şi trebuiau să fie invocate pe calea unei contestaţii, în procedura anterioară, încheiată prin emiterea deciziei definitive. Prin urmare, s-a reţinut faptul că decizia a cărei recalculare se solicită a rămas definitivă, astfel că nu mai pot fi analizate aspecte de nelegalitate sau care privesc modalitatea de calcul a drepturilor de pensie, astfel cum au fost stabilite, în condiţiile în care reclamantul nu s-a adresat comisiei de contestaţii potrivit dispoziţiilor art. 97 din Legea nr. 223/2015, cererea sa de recalculare  fiind respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs (recalificat apel) reclamantul, considerând-o netemeinică şi nelegală. În motivare, a arătat că a fost încălcat dreptul la apărare. Cererea de amânare a fost din motive medicale, cu dovada medicală, a fost solicitat prin cererea de amânare un termen pentru formularea de precizări, nu a fost solicitată judecata în lipsă, iar dosarul era la primul termen, deci nu era motiv de tergiversare.

A solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare.

Cererea nu a fost motivată în drept.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, având în vedere că decizia de recalculare a rămas definitivă, nu este incident nici un motiv de nelegalitate.

În drept, a invocat art. 471 alin. 5 Cod de procedură civilă.

Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate prin prisma motivelor de apel invocate, Curtea constată că apelul este neîntemeiat.

Faţă de prevederile art. 477 alin. 1 Cod de procedură civilă, care consacră limitele efectului devolutiv al apelului determinate de ceea ce s-a apelat, în sensul că instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite expres sau implicit de apelant, Curtea constată că prin motivele de apel s-a criticat, în fapt numai respectarea dreptului la apărare, şi nu soluţia de fond a instanţei. Din acest motiv, Curtea nu va analiza aspectele de fond, susţinute în cadrul dezbaterilor orale, cu atât mai mult cu cât, ele nu au fost analizate nici de prima instanţă. În considerentele sentinţei au fost reţinute aspecte de procedură, referitoare la caracterul definitiv al deciziei de pensionare şi la condiţiile în care se poate formula o cerere de recalculare.

În ceea ce priveşte motivele de apel invocate, este adevărat că anterior termenului de judecată, în faţa Tribunalului Galaţi, avocatul ales al reclamantului a solicitat amânarea judecăţii din motive medicale şi pentru a depune precizări la acţiune. Cererea a fost respinsă, motivat, prin încheierea din 08.11.2019. Respingerea unei cereri de amânare a judecăţii cauzei nu echivalează cu o încălcare a dreptului la apărare. Potrivit art. 222 Cod de procedură civilă, amânarea judecăţii pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părţii interesate, numai în mod excepţional, pentru motive temeinice care nu sunt imputabile părţii sau reprezentantului ei. Instanţa a reţinut, în mod corect că acea cerere s-a formulat de către avocat, cu o zi înaintea termenului de judecată şi că partea a avut suficient timp pentru a-şi pregăti apărarea şi a formula precizări. De asemenea, instanţa a dispus amânarea pronunţării, pentru a da posibilitatea părţii să îşi exercite dreptul la apărare, fără ca reclamantul să depună în termenul stabilit concluzii sau precizări.

În cauză, chiar dacă reclamantul nu a solicitat judecarea cauzei, în lipsă, o solicitase intimata prin întâmpinare.

Împrejurarea că era primul termen de judecată stabilit în cauză nu conduce la obligativitatea acordării unui alt termen, având în vedere dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la parcurgerea unei etape scrise în vederea soluţionării într-un termen cât mai scurt a cauzei. Trebuie subliniat şi că, în cauză, reglementările legale în materia pensiilor prevăd o procedură strictă în privinţa contestării unei decizii, formulării unei cereri de recalculare/revizuire a pensiei.

Considerând că instanţa a acordat toate garanţiile pentru respectarea dreptului la apărare şi că motivele de apel nu sunt întemeiate, în baza art. 480 cod de procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare