Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat. Greșita individualizare a pedepsei

DREPT PENAL

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat. Greșita individualizare a pedepsei

- art. 334 Noul Cod penal

Faţă de criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, Curtea consideră că este important de analizat, pe de o parte, fapta comisă [a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infrac¬ţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit], iar pe de altă parte persoana inculpatului [e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială].

Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a reţinut că inculpatul a comis o infracţiune contra siguranţei publice a cărei gravitate este redusă în raport de împrejurările concrete în care a fost săvârşită şi că, deşi are antecedente penale, după nașterea copilului său, inculpatul a încercat să-şi corijeze comportamentul, încercând să respectele normele legale, iar în prezenta cauză a uzat de procedura abreviată în cazul recunoașterii învinuirii, condiţii în care s-a apreciat că aplicarea pedepsei amenzii va fi de natură să asigure realizarea scopului şi funcțiilor pedepsei, inclusiv a prevenției speciale.

Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori

Decizia penală nr. 407/A din 20 iulie 2020

Prin Sentinţa penală nr. (...) din 03 martie 2020, Judecătoria (...), în baza art. 334 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal şi cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul (I), judecat după procedura prevăzută de art. 375 Cod procedură penală, la o pedeapsă de un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul neînmatriculat.

În baza art. 83 Cod penal rap. la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an şi 6 luni aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. (...)/21.04.2015 pronunţată de Judecătoria (...) în dosarul nr. (...)/2014 şi s-a dispus executarea de către inculpat a acestei pedepse alăturat pedepsei de un an, aplicate pentru fapta din prezenta cauză.

S-a dispus executarea pedepsei rezultante de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare în regim privativ de libertate.

În baza art. 274 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.

În considerentele sentinței atacate prima instanță a reținut, în esenţă că în data de 11 iulie 2018, orele 21:50, organele de poliţie din cadrul Poliţia oraşului (...), care efectuau serviciul de patrulare în localitatea (L), au oprit pentru control autoturismul marca (...), cu numărul de înmatriculare provizorie (...), care circula din direcția (L) spre DN 75.

În urma legitimării conducătorului auto s-a stabilit că acesta se numeşte (I), iar ca pasageri în autoturism erau numiții (N1), care ocupa locul din dreapta față şi (N2), care se afla pe bancheta din spate.

Organele de poliție i-au solicitat conducătorului auto să prezinte documentele pentru control, iar conducătorul autoturismului a prezentat autorizaţia de circulaţie provizorie pentru numerele provizorii, (...), iar procedând la verificarea acesteia, organele de poliţie au constatat că aceasta era valabilă până la data de 27.03.2018.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanţa de fond a ţinut seama de criteriile generale de individualizare înscrise la art. 74 Cod penal referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, cu trimitere la dispoziţiile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite (infracţiune de pericol şi nu de rezultat), circumstanţele reale ale faptei – periclitarea relaţiilor sociale privind circulaţia pe drumurile publice generată de conducerea unui vehicul neînmatriculat, vârsta, situaţia familială şi socială, apreciindu-se că se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, cuantumul aplicat fiind suficient pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei. În acest context s-a reţinut ignoranţa inculpatului faţă de normele legale şi faţă de valorile puse în pericol prin fapta sa.

Împotriva sentinţei penale mai sus arătate, în termenul legal, a declarat apel inculpatul (I), criticând-o sub aspectul netemeiniciei şi solicitând desfiinţarea acesteia în sensul de a i se aplica pedeapsa amenzii, având în vedere gradul de pericol social foarte scăzut al faptei, inculpatul conducând o distanţă scurtă, pe un drum care nu era intens circulat, precum şi faptul că inculpatul este integrat social, obţine venituri licite, fiind angajat cu forme legale şi are un copil minor.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală Curtea a reţinut următoarele:

Inculpatul (I) a fost trimis în judecată prin rechizitoriul emis în 11 iulie 2019 de Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) în dosarul nr. (...)/P/2018 sub acuzaţia comiterii infracţiunii de conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal.

Potrivit ipotezei acuzatoriale, în data de 11 iulie 2018, în jurul orei 21:50, inculpatul (I) a condus autoturismul marca (...) cu nr. provizoriu de înmatriculare (...) având autorizaţia de circulaţie expirată din data de 28.03.2018.

Din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale [adresa nr. (...) din 02.08.2018 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (...) (fila 14), adresa nr. (...)/PNF/CTC/JOR din 20.08.2018 a Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Punctul Naţional Focal (fila 15), adresa nr. PCO/SAI/(...) a IGPF – Punctul de contact (...) (fila 16), cazierul auto al inculpatului (fila 17), declaraţiile inculpatului (filele 18-19, 21), declaraţiile martorilor (N2) (filele 23-24, 25), (N1) (fila 26), (M3) (fila 27), (M4) (fila 35), autorizaţia de circulaţie provizorie emisă pentru autoturismul marca (...), cu nr. de circulaţie provizorie (...) (fila 30)] rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, următoarea situaţie de fapt:

a.În data de 11 iulie 2018, în jurul orei 21:50, inculpatul (I) s-a deplasat, împreună cu (C), concubina sa şi cu martorul (...) s-a deplasat cu autoturismul marca (...), cu nr. de înregistrare provizoriu (...), condus de inculpat, din localitatea (L), nr. (...), jud. (...), de la domiciliul martorului Cioica Silviu-Alin, spre domiciliul său, din (L), nr. 49, jud. (...), pe DN 75.

b.După ce au parcurs aproximativ 400 de metri au fost opriţi de un echipaj de poliţie care desfăşura activitatea de patrulare în localitatea (L).

c.Inculpatul a prezentat cartea sa de identitate, precum şi permisul de conducere pentru categoria B, seria (...) emis de autorităţile din Italia, permis valabil până în data de 14.04.2020, precum şi autorizaţia de circulaţie provizorie pentru numărul de circulaţie (...), valabilă 90 de zile, din 28.12.2017 până în 27.03.2018.

Inculpatul (I) a declarat că el solicitase eliberarea numerelor provizorii, însă nu a ştiut până când este valabilă autorizaţia de circulaţie, crezând că aceasta este valabilă până la efectuarea RAR-ului şi a înmatriculării.

Curtea consideră că fapta inculpatului (I) de a conduce în data de 11 iulie 2018, în jurul orei 21:50, autoturismul marca (...), cu nr. de înregistrare provizoriu (...) pe DN 75, în localitatea (L), având autorizaţia de circulaţie expirată este tipică, întrunind atât sub aspect obiectiv, cât şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. (1) Cod penal.

Elementul material al laturii obiective constă în conducerea de către inculpat pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, urmarea imediată constă în starea de pericol creată pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi pentru identificarea vehiculului, precum şi a conducătorului acestuia în cazul producerii unui accident de circulaţia, legătura de cauzalitate rezultând ex re.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a comis infracţiunea cu intenţie, în modalitatea reglementată de art. 16 alin. (3) lit. b) Cod penal, prevăzând că prin conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat pune în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi chiar dacă nu a urmărit această consecinţă, a acceptat producerea ei (intenţie indirectă).

Aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, inculpatul (I) a comis această infracţiune în stare de recidivă postcondamnatorie, pe durata termenului de încercare al pedepsei de un an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată pe durata unui termen de 3 ani şi 6 luni, aplicată prin Sentinţa penală nr. (...) din 21 aprilie 2015 pronunţată de Judecătoria (...) în dosarul nr. (...)/2014, definitivă prin neapelare în 19 mai 2015.

Instanţa de fond a respins cererea inculpatului de a se reţine în favoarea sa circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal şi de aplicare a pedepsei amenzii, întrucât inculpatul a fost trimis în judecată în altă cauză, sub acuzaţia comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b), d) şi alin. (2) lit. b) Cod penal, cauză în care s-a luat faţă de acesta măsura arestării preventive.

Pe de o parte, Curtea a reţinut că, într-adevăr, inculpatul (I) a fost trimis în judecată prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) în dosarul nr. (...)/P/2017 sub acuzaţia comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b), d) şi alin. (2) lit. b) Cod penal, cauză în care a fost şi arestat preventiv în perioada 20.10.2017 - 18.12.2017.

Cauza a format obiectul dosarului nr. (...)/2017 al Judecătoriei (...), declinat în favoarea Judecătoriei (...) care, prin Sentinţa penală nr. (...) din 15 mai 2018, a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului ca urmare a împăcării.

Pe de altă parte, Curtea consideră că în mod neîntemeiat instanţa de fond nu a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal, raportându-se strict la conduita inculpatului anterioară comiterii faptei deduse judecăţii în prezenta cauză, iar nu la elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare cu privire la fapta ce i se impută.

Circumstanţa prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal este, în principiu, o circumstanţă reală, care se analizează numai în raport de împrejurările obiective legate de fapta imputată şi simultane cu comiterea acesteia, împrejurări care pot fi evaluate de instanţă ca fiind apte să conducă la diminuarea gravităţii infracţiunii şi a periculozităţii inculpatului, circumstanţele anterioare sau ulterioare, indiferent dacă acestea vizează persoana inculpatului sau modul de desfăşurare a procesului penal putând fi valorificate doar în cadrul individualizării pedepsei, potrivit criteriilor generale prevăzute de art. 74 Cod penal.

Împrejurarea că inculpatul a fost cercetat într-o altă cauză penală, în care s-a luat faţă de acesta şi măsura arestării preventive constituie o circumstanţă personală anterioară comiterii faptei deduse judecăţii în prezenta cauză, de care nu se poate ţine seama la evaluarea gravităţii infracţiunii.

Curtea a reţinut că inculpatul (I) a condus autoturismul marca (...), cu nr. de înregistrare provizoriu (...) pe DN 75, pe o distanţă scurtă, de aproximativ 400 de metri, la o oră la care nu era intens circulat şi că acesta avea asupra sa autorizaţia de circulaţie provizorie, pe care a prezentat-o de bună-voie organelor de poliţie, împrejurări care sunt de natură să diminueze gravitatea infracțiunii şi periculozitatea inculpatului, considerent pentru care în favoarea acestuia s-a reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Totodată, Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din caracterizările depuse la dosarul instanţei de fond (filele 32-40), inculpatul (I) este apreciat în comunitate, iar începând cu data de 14 iulie 2019, când s-a născut copilul său, (...), a devenit mult mai responsabil, dovadă fiind şi faptul că începând cu această dată inculpatul nu a mai comis alte fapte de natură penală, astfel cum rezultă din copia cazierului judiciar al acestuia (fila 10 din dosarul acestei curţi de apel).

De asemenea, Curtea a reţinut că inculpatul (I) este o persoană matură (36 de ani), este implicat într-o relaţie de concubinaj de peste 3 ani, are un copil minor, este absolvent al unei şcoli profesionale şi în prezent are un loc de muncă stabil, fiind angajat ca barman la SC (...) SRL.

Faţă de criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, Curtea consideră că este important de analizat, pe de o parte, fapta comisă [a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infrac¬ţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit], iar pe de altă parte persoana inculpatului [e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială].

Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a reţinut că inculpatul (I) a comis o infracţiune contra siguranţei publice a cărei gravitate este redusă în raport de împrejurările concrete în care a fost săvârşită şi că, deşi are antecedente penale, după nașterea copilului său, inculpatul a încercat să-şi corijeze comportamentul, încercând să respectele normele legale, iar în prezenta cauză a uzat de procedura abreviată în cazul recunoașterii învinuirii, condiţii în care instanţa a apreciat că aplicarea pedepsei amenzii va fi de natură să asigure realizarea scopului şi funcțiilor pedepsei, inclusiv a prevenției speciale.

Ca atare, ţinând seama şi de cele două cauze de reducere a pedepsei, prevăzute de art. 76 alin. (1) Cod penal şi de art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, Curtea i-a aplicat inculpatului (I) pentru comiterea infracţiunii de conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. (1) Cod penal, o pedeapsă de 135 zile-amendă, iar având în vedere faptul că acesta este angajat şi realizează venituri, dar are în întreținere şi un copil minor, a stabilit cuantumul unei zile-amendă la 10 lei, pedeapsa de 1.350 lei amendă fiind proporţională cu gravitatea faptei comise şi cu periculozitatea inculpatului.

Faţă de cele ce preced, în baza art. 421 pct. (2) lit. a) Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat de inculpatul (I) împotriva Sentinţei penale nr. (...) din 03 martie 2020 pronunţate de Judecătoria (...) în dosarul nr. (...)/2019, care a fost desfiinţată în parte şi, rejudecând, a fost înlăturată pedeapsa de un an închisoare aplicată inculpatului (I) pentru comiterea infracţiunii de punerea în circulaţie a unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal şi art. 396 alin. (10) Cod procedură penală.

S-a reţinut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În baza art. 334 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal, art. 75 alin. (1) lit. b) Cod penal, art. 76 alin. (1) Cod penal, art. 396 alin. (10) Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul (I) la pedeapsa amenzii de 1350 lei (135 zile-amendă x 10 lei ziua-amendă) pentru comiterea infracțiunii ce punerea în circulație a unui vehicul neînmatriculat.

Au fost menţinute dispozițiile art. 83 Cod penal 1969 rap. la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului (I) prin Sentinţa penală nr. (...) din 21 aprilie 2015 pronunţată de Judecătoria (...) în dosarul nr. (...)/2014, definitivă prin neapelare în 19 mai 2015 şi s-a dispus ca inculpatul să execute în întregime această pedeapsă alături de amenda penală de 1350 lei aplicată în prezenta cauză.

Au fost menţinute dispoziţiile instanţei de fond privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în primă instanță în favoarea statului.

Domenii speta

Spete similare