Asigurator aflat in procedura falimentului. Suspendarea cauzei.

Prevederile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 nu trebuie interpretate singure, în afara cadrului legal în întregul său, ci trebuie avut în vedere toate dispoziţiile de trimitere, pe de o parte, art. 262 în integralitatea sa şi, pe de altă parte, întreg cadrul legislativ în materie, deoarece norma specială se completează cu norma generală atunci cand există dispoziţii care trimit în mod expres la norma generală.

În concret, dispoziţia de trimitere se regăseşte la art. 242 din Legea nr. 85/2014 (în materia falimentului), potrivit căreia prevederile capitolului I (din care fac parte şi dispoziţiile art. 75, care conţin şi excepţii de la procedura suspendării de drept a tuturor acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului), cu excepţia celor cuprinse în secţiunea a 6-a, se vor aplica în mod corespunzător procedurii falimentului societăţilor de asigurare/reasigurare, cu derogările prevăzute în acest capitol.

În concluzie, instanţa de apel reţine că dispoziţiile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 ar fi aplicate în mod greşit de instanţa de apel dacă ar suspenda acţiunea civilă exercitată în procesul penal, deoarece legiuitorul a înţeles să excepteze de la suspendarea de drept acţiunile civile din procesele penale. Acesta deoarece, art. 75 din Legea nr. 85/2014 instituie un caz de excepţie, iar dispoziţiile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 nu pot produce efecte în ceea ce priveşte acţiunea civilă în procesul penal, motiv pentru care, Curtea de Apel reţine că nu se impunea suspendarea prezentei cauze, referitor la acţiunea civilă.

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2022:003.001010

Dosar nr. ……….

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 1010/2022

Şedinţa publică de la 07 Iulie 2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ………

Judecător ………..

Grefier ………

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova - reprezentat de procuror …………

Pe rol, soluţionarea apelurilor promovate de părţile civile …………, …………, ……….., ……… şi …………., precum şi partea responsabilă civilmente S.C. ……... împotriva sentinței penale nr. 2 din data de 19 ianuarie 2022, pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ………….

Conform art. 405 alin. 3 C.p.p., părțile și persoana vătămată nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenţa părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de şedinţă din data de 05 mai 2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie ce se va pronunţa, când instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 C.p.p., a dispus ca deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii să se facă la data de 04 iulie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei.

Ulterior, prin Încheierea de ședință din data de 04.07.2022, în baza art.391 alin. 3 C.p.p C.p.p. s-a dispus ca pronunţarea să se facă la data de 07.07.2022.

C U R T E A,

Deliberând asupra apelurilor constată:

Prin sentința penală nr. 2 din data de 19 ianuarie 2022 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr………, în temeiul art. 192 alin. 1 şi alin.2 C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul ………. la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă; în temeiul art. 67 alin. 1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, i şi alin. 3 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; 

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce orice categorii de vehicule cu tracțiune mecanică ce implică deținerea unui permis de conducere;

Pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la art.66 alin.1, lit. a,b şi i C.Pen s-a aplicat pe o perioadă de 2 ani, care începe să curgă conform art.68 alin.1 lit. b C.pen.

În temeiul art. 65 alin. 1 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, i şi alin. 3 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării următoarelor drepturi:

- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; 

- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

- dreptul de a conduce orice categorii de vehicule cu tracțiune mecanică ce implică deținerea unui permis de conducere;

În temeiul art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.; în temeiul art. 93 alin. 1 C. pen., pe durata termenului de supraveghere s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune ….la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței şi orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b C.pen. s-a dispus ca inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune …. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate; în temeiul art. 93 alin. 3 C.pen. s-a dispus ca inculpatul ……… să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei ……., județul …., sau în cadrul Școlii Gimnaziale …….., pe o perioadă de 100 de zile şi s-au pus în vedere Serviciului de Probațiune …… dispozițiile art. 94 Cod penal, respectiv ale art. 57 alin. 2 rap. la art. 50 din  Legea nr.253/2013, privind exercitarea supravegherii inculpatului; în temeiul art. 94 alin. 1 C. pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c - e C. pen. să fie comunicate Serviciului de Probațiune ……; în temeiul art. 404 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere ori obligațiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere şi/sau a săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere potrivit art. 96 C.pen.

Pedeapsa complementară s-a dispus a se executa pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere; în ceea ce privește executarea pedepsei accesorii, aceasta s-a dispus a se executa doar în ipoteza în care pedeapsa principală va deveni executabilă fie în urma revocării, fie în urma anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 7 alin. 1, 2 şi 3 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b, ambele din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.; în temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus informarea inculpatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.

S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri după rămânerea definitivă, către I.P.J. …., în vederea aplicării dispozițiilor art. 114 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

În temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă …….., în calitate de frate al victimei, şi a fost obligată Societatea de Asigurare-Reasigurare ……… în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi la plata către aceasta a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale; în temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă ………., în calitate de sora a victimei, şi a fost obligată Societatea de Asigurare-Reasigurare …….., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale; în temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă ………, în calitate de soră a victimei, şi a fost obligată Societatea de Asigurare-Reasigurare ….., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale; în temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă ……., în calitate de mamă a victimei, şi a fost obligată Societatea de Asigurare-Reasigurare ……., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 150.000 lei cu titlu de daune morale; în temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă ……. - prin reprezentant legal ……….., în calitate de fiu al victimei, şi a fost obligată Societatea de Asigurare-Reasigurare …….., în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata către aceasta a sumei de 70.000 euro cu titlu de daune morale şi plata unei prestații periodice în cuantum de 300 lei lunar, în favoarea minorului ……., începând cu data de 07.10.2019 până la împlinirea majoratului de către minor sau până la intervenirea unei cauze legale de stingere sau modificare a obligației.

În temeiul art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 19 C.proc.pen. şi art. 25 C.proc.pen. s-au respins în rest acțiunile civile, ca fiind neîntemeiate.

În temeiul art.397 alin.1 C.proc.pen. s-a luat act că părțile civile ….., ………, …….. şi ………. au renunțat la acțiunea civilă exercitată pentru minorul …….

În temeiul art. 404 alin. 4 lit e C.proc.pen. rap. la art. 398 C.proc.pen. cu referire la art. 276 alin. (1) şi alin. (2) C.proc.pen.  coroborat cu art. 11 alin. 2 lit. e din Legea nr. 132/2017, a fost obligată partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare- Reasigurare …….. la plata fiecăreia dintre părțile civile ……, ……….., ……….., ………… a sumei de câte 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare făcute cu prezentul proces; în temeiul art. 404 alin. 4 lit e C.proc.pen. rap. la art. 398 C.proc.pen. cu referire la art. 275 alin. 6 C.proc.pen, cheltuielile judiciare constând în onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, d-na avocat …….. (delegația nr…./2021), în cuantum de 500 lei (redus), s-a dispus a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul … şi au rămas în sarcina statului; în temeiul art. 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. rap. la art. 398 C.proc.pen. cu referire la art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 3.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, 2500 lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală şi 500 lei cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare şi de judecată.

În temeiul art.407 alin.1 C.pr.pen. s-a dispus comunicarea copiei hotărârii părților şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia.

………………………………………………………………………………………………

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu disp. art. 417 alin. 2 C.pr.pen., Curtea constată ca fiind fondat apelul declarat de partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare-Reasigurare ………… şi nefondate apelurile declarate de părţile civile ……., ……….., …………, ………. şi ……… prin  reprezentant ……., pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanţa de apel va face unele precizări cu privire la cererea părţii responsabile civilmente de a se constata suspendată de drept acţiunea civilă în procesul penal.

Astfel, instanţa de apel constată că partea responsabilă civilmente a depus la dosarul cauzei un certificat de grefă emis de Tribunalul Bucureşti din care rezultă, în esenţă, că împotriva Societăţii de Asigurare-Reasigurare  …….. s-a deschis procedura falimentului, în temeiul art. 250 rap. la art. 262 din Legea 85/2014, conform sentinţei civile nr. 507/09.02.2022, definitivă prin d.c.655/20.04.2022 a Curţii de Apel Bucureşti

Instanţa de apel constată că potrivit dispoziţiilor art. 262 alin. (4) din Legea 85/2014 " hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acţiunilor judiciare sau extrajudiciare şi a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societăţii de asigurare/reasigurare debitoare. Creanţele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului şi se supun examinării şi înscrierii lor în tabelul creanţelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs."

Instanţa de apel constată că disp. art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014  introduce, în mod expres, şi excepţii de la această suspendare de plano a tuturor acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, astfel : "Nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1) (n.n.-care se referă la procedura insolvenţei): a) căile de atac promovate de debitor împotriva acţiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii şi nici acţiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului; b) acţiunile judiciare îndreptate împotriva codebitorilor şi/sau terţilor garanţi."

În dezacord cu susţinerile părţii responsabile civilmente, instanţa de apel reţine că, raportat la cauza dedusă judecăţii, prevederile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 nu trebuie interpretate singure, în afara cadrului legal în întregul său, ci trebuie avut în vedere toate dispoziţiile de trimitere, pe de o parte, art. 262 în integralitatea sa şi, pe de altă parte, întreg cadrul legislativ în materie, deoarece norma specială se completează cu norma generală atunci cand există dispoziţii care trimit în mod expres la norma generală.

În concret, dispoziţia de trimitere se regăseşte la art. 242 din Legea nr. 85/2014 (în materia falimentului), potrivit căreia prevederile capitolului I (din care fac parte şi dispoziţiile art. 75, care conţin şi excepţii de la procedura suspendării de drept a tuturor acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului), cu excepţia celor cuprinse în secţiunea a 6-a, se vor aplica în mod corespunzător procedurii falimentului societăţilor de asigurare/reasigurare, cu derogările prevăzute în acest capitol.

În concluzie, instanţa de apel reţine că dispoziţiile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 ar fi aplicate în mod greşit de instanţa de apel dacă ar suspenda acţiunea civilă exercitată în procesul penal, deoarece legiuitorul a înţeles să excepteze de la suspendarea de drept acţiunile civile din procesele penale. Acesta deoarece, art. 75 din Legea nr. 85/2014 instituie un caz de excepţie, iar dispoziţiile art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 nu pot produce efecte în ceea ce priveşte acţiunea civilă în procesul penal, motiv pentru care, Curtea de Apel reţine că nu se impunea suspendarea prezentei cauze, referitor la acţiunea civilă.

De altfel, contrar practicii judiciare depuse de partea responsabilă civilmente, instanţa de apel constată din motivarea deciziei nr. 26/2017 (pronunţată în recurs în interesul legii) că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are acelaşi punct de vedere, deoarece precizează în considerente că existenţa unei societăţi de asigurare în faliment, are într-un proces penal calitatea de parte responsabilă civilmente şi calitatea de subiect de drept, iar deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia, nu are ca efect încetarea calităţii de subiect de drept.

Cu privire la circumstanţele concrete de săvârşire a faptei, este de precizat că instanţa de fond a reţinut în mod temeinic motivat situaţia de fapt, cu referire la toate probele administrate pe parcursul procesului penal, din care rezultă fără echivoc vinovăţia inculpatului ……...

Astfel, fără a mai relua întreaga situaţie de fapt detaliată de instanţa de fond (situaţie pe care Curtea de Apel şi-o însuşeşte - C.E.D.O. cauza García Ruiz contra Spaniei) instanţa de control judiciar reţine că vinovăţia inculpatului ……, a fost probată, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

De altfel, instanţa de apel reţine că inculpatul ………. a recunoscut săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, fiind judecat potrivit procedurii reglementate la art. 375 C.p.p. .

În ceea ce priveşte critica părţii responsabile civilmente care a vizat faptul că trebuia să se reţină o culpă concurentă a victimei ca urmare a nesocotirii obligaţiei de a purta centura de siguranţă, instanţa de apel reţine că acest fapt nu a fost probat, deoarece din raportul de expertiză şi procesul verbal de cercetare la faţa locului, nu s-a putut stabili dacă victima accidentului de circulaţie a purtat sau nu centura de siguranţă

De asemenea, inculpatul a declarat că nu îşi aminteşte acest aspect, deşi el purta centura de siguranţă şi avea obligaţia să informeze pasagerii cu privire la obligativitatea purtării centurii de siguranţă, conform art. 361 din OUG 195/2002, iar autoturismul era dotat cu martorii acustici şi luminoşi care avertizează că centura este necuplată, astfel că, în dezacord cu partea responsabilă civilmente, instanţa de apel concluzionează că victima purta centura de siguranţă, în condiţiile în care ocupa locul din partea dreaptă faţă.

Referitor la criticile care vizează dispoziţia instanţei de fond cu privire la acordarea daunelor materiale în cuantum de 10.000 lei în mod nelegal, acestea fiind nedovedite, instanţa de apel reţine că în procesul penal părţile nu sunt limitate în a administra doar proba cu înscrisuri justificative, înscrisuri care să aibă legătură directă cu urmările accidentului rutier, ci aceste daune materiale pot fi probate prin orice mijloc de probă, inclusiv cu declaraţiile martorilor, astfel că se constată că instanţa de fond a procedat legal şi temeinic când a acordat părţii civile suma de 10.000 de lei ca prejudiciu material.

Referitor la critica în apel în sensul că instanţa de fond a admis în mod nelegal cererea părţii civile minore …….. privitoare la despăgubirile materiale acordate, reprezentând prestaţie periodică sub forma unei îndemnizaţii lunare, începând cu data decesului mamei sale - 07.10.2019 - si până la împlinirea majoratului de către minor, sau pană la intervenirea unei clauze legale de stingere sau modificare a obligaţiei, în dezacord cu partea responsabilă civilmente, instanţa de apel reţine că această sumă de bani a fost acordată în mod legal şi temeinic de instanţa de fond, pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat, în baza legii civile, deoarece acţiunea civilă în procesul penal se soluţionează potrivit acestor reguli, în principal după normele Codului Civil.

În dezacord cu partea responsabilă civilmente, instanţa de control judiciar reţine că în mod legal şi temeinic motivat  instanţa de fond a apreciat că prestaţia periodică solicitată de copilul minor - prin reprezentant legal, cu titlul de întreţinere pierdută ca urmare a decesului  victimei, se impune a fi acordată raportat la prevederile art.1385 C civil care prevede că prejudiciul se repară integral şi se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

Prin urmare, în acord cu instanţa de fond şi contrar criticilor părţii responsabile civilmente, instanţa de apel reţine că despăgubirile acordate cu titlu de prestaţie periodică in temeiul art.1390 alin. 1 si 3 Cod Civil, se circumscriu noţiunii de «risc asigurat» si, prin urmare, pot fi de natură a duce la angajarea răspunderii civile a asigurătorului potrivit legii civile.

De asemenea, Norma ASF menţionată nu poate avea caracter de normă legală specială, cu prevalenţă în aplicarea ei faţă de normele C. civ., întrucât ea are doar caracterul unei norme explicative, date în aplicarea unei legi, fără a putea limita sau modifica aplicarea regulilor impuse de C. civ., ca act normativ superior.  Un astfel de raţionament al instanţei ar fi incorect întrucât nu s-ar da eficienţă ierarhiei actelor normative şi forţei juridice a acestora, ţinând seama de faptul că Norma ASF este una emisă în executarea legii, fără a putea să instituie sau să modifice reguli ori principii în legătură cu repararea prejudiciului cauzat prin fapta delictuală a persoanei asigurate, pe care actul normativ însuşi nu le prevede.

Este lipsită de temei şi critica apelantei părţi responsabile civilmente conform căreia acordarea despăgubirilor sub formă de prestaţie periodică nu ar putea fi acoperită în baza contractului de asigurare deoarece aşa cum anterior am enunţat dispoziţiile legale, din analiza coroborată a dispoziţiilor ale art. 1381 - 1395 C. civ., repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale trebuie să fie una integrală, fiind supus reparării inclusiv prejudiciul viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.  Or, atunci când pierderea este ireversibilă, este evident că prejudiciul cert, supus reparaţiei, nu este doar cel prezent, ci şi cel care se va produce în viitor.

Prin urmare, contrar poziţiei exprimate de apelanta-parte responsabilă civilmente, raportat la datele speţei şi la consecinţele faptei prejudiciabile, la asigurarea aplicării şi respectării principiului reparaţiei integrale a prejudiciului, pe care autorul faptei ilicite o datorează şi pe care, la rândul său, partea responsabilă civilmente, în calitate de asigurător de răspundere delictuală al autorului ilicitului civil, o datorează în egală măsură cu acesta, se constată că instanţa de fond a efectuat o corectă aplicare a legii.

În ceea ce priveşte critica părţii civile, instanţa de apel reţine că stabilirea unei prestații periodice succesive cu caracter viager în favoarea copilului minor al victimei, nu poate fi acordată în cuantumul solicitat de 1000 lei, după cum în mod întemeiat a menţionat şi instanţa de fond.

În acord cu instanţa de fond,  instanţa de apel constată că martorii au declarat că victima realiza venituri, lucrând ca ospătar la diverse evenimente, însă în cauză nu s-a făcut dovada întinderii veniturilor realizate de ……, nu au fost depuse înscrisuri, respectiv contract individual de muncă, contract de colaborare, adeverință de salariat sau alte asemenea documente. Prin urmare, la stabilirea prestației periodice, în mod legal şi temeinic instanța de fond s-a raportat la salariul minim net garantat în plată, stabilit prin HG. nr.937/2018 în vigoare la data producerii decesului, stabilind un cuantum ale prestației de până la ¼ din acesta, respectiv suma de 300 lei lunar începând cu data de 07.10.2019, până la majoratul minorului  ……….. sau până la intervenirea unei cauze legale de stingere sau modificare a obligației.

Cu privire la cuantumul daunelor morale, care constituie motiv de apel atât părţile civile cât şi pentru partea responsabilă civilmente, instanţa de control judiciar în urma propriei analize, va reforma hotărârea instanţei de fond, după cum urmează a fi prezentat.

Prejudiciul moral a fost definit în doctrina dreptului şi în jurisprudenţă ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalităţii umane şi care se manifestă prin suferinţa fizică sau/şi morală, pe care le resimte victima. Caracterul suferinţelor trebuie privit în legătură cu particularităţile individuale ale persoanei prejudiciate, suferinţele morale (psihice) fiind frica, durerea, tristeţea, neliniştea şi alte emoţii negative. În stabilirea existenţei unui prejudiciu trebuie luat în calcul caracterul şi importanţa valorilor nepatrimoniale lezate, situaţia personală a victimei, ţinând cont de sexul şi vârsta acesteia, mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social, etc.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conţinut economic şi de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, existenţa prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse.

Jurisprudenţa constantă a CEDO (cauza Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit şi toate cauzele în care se constată încălcări ale drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), arată că daunele morale se stabilesc în raport cu consecinţele negative suferite de victimă, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste condiţii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs reclamantului, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daune morale.

Criteriul general evocat de Curtea E.D.O. constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă victimei, având în vedere gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora. În situaţia daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se prin raportare la elementele de fapt, apreciate în complexitatea lor.

În cauza dedusă judecăţii este vorba de un prejudiciu de ordin moral, psihic cauzat de emoţiile negative provocate părţilor civile, care nu se mai impun a fi reluate, importanţa valorilor lezate (viaţa unei persoane), măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea consecinţele vătămării.

În aceste condiţii fiind evaluată despăgubirea ce vine să compenseze prejudiciul moral, instanţa de control judiciar reţine că suma de 70.000 de euro, care a fost acordată pentru partea civilă ………, reprezintă o sumă proporţională,  echitabilă şi nu constituie o îmbogăţire fără justă cauză.

Pentru acordarea acestor daune morale, instanţa de apel reţine că martorii audiați în cauză au relatat faptul că victima ……. locuia alături de fiul minor …….. şi de mama sa, …….. având o relație foarte apropiată cu fratele ……… şi surorile sale ………… şi ……….., ajutându-se reciproc.

Decesul victimei …….. a fostul unul intempestiv, având un impact negativ profund asupra minorului în vârstă de 4 ani care era dependent de mama sa, dormea cu aceasta, fiind alături de mama încă de la naștere, deoarece victima era despărțită de tatăl minorului.

În ceea ce priveşte daunele morale acordate de instanţa de fond, păţilor civile …….., ……, ……… ……….., instanţa de apel va reduce cuantumul daunelor morale acordate părţilor civile ……, …………, ………., de la suma de 100.000 de lei la suma de 50.000 de lei, iar în ceea ce o priveşte cuantumul daunelor morale acordate părţii civile ……… de la suma de 150.000 de lei la suma de 100.000 de lei.

Pentru a ajunge la acordarea unor astfel de sume, trebuie să ţinem seama că principiu reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decât un caracter estimativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc în mod exact, motiv pentru instanţa de apel va reţine că aceste sume de bani, acordate părţilor civile …….., ………, ……….. şi …………, reprezintă sume proporţionale,  echitabile şi nu constituie o îmbogăţire fără justă cauză.

Cu privire la la obligarea părții responsabile civilmente la plata penalităților de întârziere calculate în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere la sumele acordate, începând cu  a 11-a zi de la data comunicării rămânerii definitive a hotărârii judecătorești ce se va pronunța şi până la plata efectivă a sumelor, conform art.21 alin.4 şi alin.5 din Legea nr.132/2017, instanţa de control judiciar reţine că instanța de fond a respins în mod legala acest capăt de cerere ca fiind neîntemeiat.

În acord cu motivare instanţei de fond, instanţa de apel reiterează că dispozițiile art. 21 alin. 5 din Legea nr. 132/2017prevăd că: „Dacă asigurătorul RCA nu îşi îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau şi le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii.” Art. 21 alin. 4 din Legea nr. 132/2017 prevede că despăgubirea „se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. (...)”.

Prin urmare, corect a stabilit instanţa de fond că penalitățile de 2% solicitate de părțile civile, nu se stabilesc printr-o hotărârea judecătorească, ci intervin în temeiul legii, ori de câte ori suma stabilită cu titlu de despăgubiri nu este plătită în termenul prevăzut de legiuitor.

În consecinţă, În baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. instanţa de apel urmează a respinge, ca nefondate, apelurile declarate de către apelantele-părţile civile ……… (domiciliat în loc. ………, str. …….. nr. …, jud…..), …………. (domiciliată n loc. …….., str…………. nr….., jud. …), …………. (domiciliată în ……., str…………, bloc…, sc…., etaj…, ap. …., jud. ….), ………. (domiciliat în loc. ……., str…………. nr……….., jud…..) şi ……… prin  reprezentant ……… (domiciliat în mun. ……., str………. nr……….., bloc ……., sc………, etaj……., ap…., jud. ……..) împotriva sentinţei penale nr. 2 din data de 19 ianuarie 2022 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ……...

În baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelul declarat de partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare-Reasigurare ………. (cu sediul în……………, sector……., str…………. nr. ……., etaj……….. prin ……. Filiala ………., împotriva sentinţei penale nr. 2 din data de 19 ianuarie 2022 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ……..

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată, numai în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei şi, rejudecând:

Va reduce cuantumul daunelor morale acordate părţilor civile ……., ……….., ………….., de la suma de 100.000 de lei la suma de 50.000 de lei.

Va reduce cuantumul daunelor morale acordate părţii civile ……… de la suma de 150.000 de lei la suma de 100.000 de lei.

Va menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate, care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art.275 alin.2 C.p.p. va obliga fiecare dintre apelantele-părţi civile la plata unei sume de 100 de lei către stat, reprezentând cheltuieli judiciare .

Onorariul avocatului din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

În baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. respinge, ca nefondate, apelurile declarate de către apelantele-părţile civile …….. (domiciliat în loc……….., str………….. nr………, jud. ………), ……….. (domiciliată n loc……… str………… nr……….., jud. ……..), ……… (domiciliată în ……., str. …….., bloc ……., sc………., etaj…….., ap. ………, jud…………), ………. (domiciliat în loc. ……., str……….. nr. ……, jud………) şi…………. prin  reprezentant ………… (domiciliat în mun………….., str. ……. nr. …….. bloc………, sc………, etaj…….., ap………, jud…………) împotriva sentinţei penale nr. 2 din data de 19 ianuarie 2022 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ……..

În baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelul declarat de partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare-Reasigurare ……. (cu sediul în ………., sector……, str. ……….. nr………, etaj …….. prin ………. Filiala ………, împotriva sentinţei penale nr. 2 din data de 19 ianuarie 2022 pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr. ……...

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, numai în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei şi, rejudecând:

Reduce cuantumul daunelor morale acordate părţilor civile ………., …………, ………., de la suma de 100.000 de lei la suma de 50.000 de lei.

Reduce cuantumul daunelor morale acordate părţii civile …… de la suma de 150.000 de lei la suma de 100.000 de lei.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate, care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art.275 alin.2 C.p.p. obligă fiecare dintre apelantele-părţi civile la plata unei sume de 100 de lei către stat, reprezentând cheltuieli judiciare .

Onorariul avocatului din oficiu va rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 07 iulie 2022.

Președinte, Judecător,

………… ……….. 

Grefier,

………….

Red. jud.: …….

Jud. fond: …….

Tehnored.: ……… - 07 iulie 2022

Domenii speta

Spete similare