Art. 411 Cod procedura penala. Cerere de repunere in termenul de apel.

Pentru admiterea unei cereri de repunere în termenul de apel trebuie îndeplinite condiții cumulative:  hotărârea sa fie comunicata in mod legal, deci termenul de apel a avut un curs firesc, fără ca partea interesata sa exercite calea de atac in interiorul acestuia; întârzierea - in sensul  nerespectării  termenului de declarare a  apelului - să fie determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel să fie făcută în cel mult 10 zile de la încetarea  acestei cauze de împiedicare.

Cauza temeinică de împiedicare la care se referă legiuitorul în dispozițiile art.411 C.p.p., pentru a da posibilitatea părții care exercită calea de atac a apelului după expirarea termenului legal dar într-o perioadă de maxim 10 zile de la încetarea acesteia, exclude culpa evidentă în care aceasta se plasează prin conduita sa, fiind definită în jurisprudența instanței supreme ca echivalând cu împrejurări de cazul fortuit, forța majoră sau orice altă împrejurare exterioară care a pus partea în situația de a nu putea în mod obiectiv să acționeze așa cum interesele sale o cereau și în lipsa căreia, ar fi acționat în conformitate cu aceste interese.

Inculpatul nu și-a îndeplinit obligația prev. de art. 108 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., de a comunica organului de urmărire penala  si respectiv instanței de judecata noul domiciliu, astfel că nefiind făcută dovada vreunei cauze temeinice de împiedicare a depunerii cererii de apel în termenul prev. de art. 410 C. proc. pen. și întrucât inculpatul nu poate invoca propria culpă în neîndeplinirea obligației menționate anterior, cererea de repunere în termen nu îndeplinește cerințele prev. de art. 411 C. proc. pen.

Pe rol, soluționarea apelului promovat de inculpatul ……. împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 15 februarie 2022, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. ……..

Conform art. 405 alin. 3 C.p.p., părțile și persoana vătămată nu se citează la pronunțarea hotărârii.

Prezenta părților şi dezbaterile au fost consemnate în Încheierea de şedinţă din data de 30 mai 2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie ce se va pronunţa, când instanța, având în vedere dispozițiile art. 391 alin. 1 C.p.p. și art. 405 alin. 1 C.p.p. a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii la data de 17 iunie 2022, când a hotărât următoarele:

C U R T E A,

Deliberând asupra cauzei penale deduse judecății, constată următoarele: 

Prin sentința penală nr. 28 din data de 15 februarie 2022 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …….., în baza art. 335 alin. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul ……. la pedeapsa de 6 (şase) luni  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendat, prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin.2 Cod penal 

În baza art. 336 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul …….. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin.1 Cod penal.

În baza art.38 alin.1 C.pen. s-au constatat concurente faptele din prezenta cauză.

În baza art.38 alin.1 C.pen şi art.39 alin.1 lit.b C.pen. s-a aplicat inculpatului ……. pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 (unu) an închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite anterior, respectiv 2 luni închisoare, pedeapsa rezultantă stabilită fiind de 1 (unu) an şi 2 (două) luni închisoare, ce urmează a fi executată în regim de detenţie.

În baza art. 274 alin. (1 ) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul …….. la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 250 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de efectuarea actelor de procedură şi de administrare a probelor în cursul urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. ……. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul ……. pentru săvârsirea infracţiunilor de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere” si „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substanţe” prev. si ped. de art.335 alin.2 C.pen si art. 336 alin. 1 C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.

Prin închierea nr. 94 din 11.05.2021, în baza art. 346 alin.2 C.proc.pen., judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ……. din 22.03.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru privind pe inculpatul …….., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârsirea infracţiunilor de „conducerea unui vehicul fără permis de conducere” si „conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substanţe” prev. si ped. de art. 335 alin. 2 C.pen si art. 336 alin. 1 C.pen., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen, a administrării probelor si a efectuării actelor de urmărire penală; a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reținut în fapt că, în data de 19.05.2018, orele 20:20, organele de poliţie din cadrul Postului de  Poliţie …… au efectuat semnal regulamentar de oprire în trafic autoturismului marca ….. cu nr.de înmatriculare ……, care circula pe ……., stabilind că acesta era condus de inculpatul ……. Pentru că emana halenă de alcool, inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest, la orele 20:31, care a indicat o valoare de 0,63 mg/l a concentraţiei de vapori de alcool în aerul expirat de acesta.

Urmare a acestei testări, inculpatul a fost condus la Spitalul Municipal ….., unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge la orele 21,45, respectiv 22,45.

Din analiza toxicologică-alcoolemie a mostrelor biologice recoltate de la inculpat, a rezultat o îmbibaţie de alcool, în sângele acestuia, cu valorile de  1,25 g%o la prima probă şi 1,00 %o la a doua probă.

În urma verificărilor efectuate de organele de poliție prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Internațional Interpol s-a stabilit faptul că, în luna ianuarie 2018, autoritățile canadiene îi suspendaseră definitiv permisul de conducere,  inculpatului …….

S-a reținut astfel că, în drept, faptele săvârșite de inculpat în condițiile mai sus expuse, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendat şi de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzute de art. 335 alin. 2 C.P. şi art. 336 alin. 1 C.P., totul cu aplic. art. 38 alin. 1 C.P.

Astfel, instanţa de fond a dispus aplicarea unei pedepse inculpatului …… pentru fiecare dintre infracțiunile săvârşite. La stabilirea pedepsei, precum şi la individualizarea cuantumului acesteia, conform art. 74 C.pen., s-a avut în vedere pericolul social concret al faptelor săvârşite, determinat atât de modul de producere, cât şi de importanţa valorilor sociale încălcate, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii; de asemenea, s-au avut în vedere datele personale ale inculpatului, respectiv faptul că este la primul conflict cu legea penală,  precum şi comportamentul necorespunzător, constând în faptul că, deși deşi s-a prezentat la chemarea procurorului, s-a sustras de la judecată, părăsind teritoriul României.

Constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie  infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpatul …….., instanța de fond a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii orientată spre minimul prevăzut de lege, aptă să asigure atingerea scopului sancțiunii penale.

Astfel instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul ……. la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, la care a adăugat sporul de 2 luni închisoare, în final urmând să stabilească pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel si cerere de repunere in termenul de apel inculpatul …….., solicitând repunerea căii de atac în termen, desființarea sentinței instanței de fond și, în rejudecare, aplicarea unei pedepse cu suspendarea acesteia sub supraveghere.

A arătat că se impunea ca instanța de fond să dispună citarea sa la adresa din Canada, la dosarul cauzei existând dovada reședinței sale în această țară, chiar organele de poliție efectuând verificări prin Biroul Internațional Interpol, solicitând informații de la autoritățile canadiene privitor la situația permisului său de conducere.

De asemenea, a menționat că a fost audiat în cursul urmăririi penale, unde a dat declarații atât în calitate de suspect, cât și de inculpat, în care a recunoscut săvârșirea faptei.

Prin urmare, fiind cetățean canadian și nelocuind în România, se poate concluziona faptul că nu a cunoscut conținutul minutei de condamnare, astfel cum a fost afișată la sediul instanței, așa încât, întârzierea declarării apelului a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, în sensul art. 411 C.p.p.

Pe fond, inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de textul de lege incriminator, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei, menționând că a recunoscut fapta săvârșită și a fost de acord cu prestarea unei munci în folosul comunității; de asemenea, a arătat că nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, a colaborat cu organele de urmărire penală și nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului.

În cursul cercetării judecătorești în apel, inculpatul  nu a fost audiat conform art. 420 alin. 4 C.p.p., nefiind posibil juridic a fi administrat acest mijloc de probă, întrucât a lipsit la dezbateri.

Verificând  hotărârea apelata in primul rând sub aspectul respectării termenului legal imperativ in care se poate formula apel si  totodată  cererea de repunere in termenul de apel, instanța de apel  constată următoarele:

Prin procesul- verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 09.05.2018  s-a consemnat depistarea inculpatului in timp ce conducea un autoturism pe drumurile publice  județene, a fost supus inculpatului unui test de  verificare a alcoolemiei si a rezultat  consumul de alcool, însă in conținutul acestui proces – verbal s-a consemnat  domiciliul inculpatului din comuna ……, sat……, județul ……., fiind si legitimat cu act de identitate romanesc. S-a menționat inclusiv declarația inculpatului conform căreia mergea spre locuința sa in momentul depistării de către organele de politie. Procesul – verbal a fost semnat de inculpat.

Prin ordonanța din data de 29.05.2018 s-a dispus efectuarea in continuare a urmăririi penale fata de inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.335 alin 2 Cod penal  si art. 336 alin 1 Cod penal. Prin procesul- verbal din data de 30.05.2018 s-a  adus la cunostinta inculpatului  obiectul acuzațiilor penale, iar  domiciliul inculpatului a fost mentionat ca fiind in comuna ……. sat ………, județul ….., cetățenia romana.  Procesul- verbal a fost semnat de suspectul …….. De asemenea, in declarația de suspect din 30.05.2018 s-a menționat  același domiciliu al suspectului ca fiind  in comuna ………, sat ……., județul ………, existând si mențiunea  ca acest domiciliu reprezintă adresa la care locuiește efectiv iar inculpatul nu a solicitat comunicarea actelor de procedura la alta adresa aleasa. Si aceasta declarație a fost semnata de inculpat.

Prin procesul- verbal din data de 05.11.2018 s-a adus la cunoștința inculpatului  conform art. 309 Cpp si art. 108 Cpp punerea in mișcare a acțiunii penale pentru  infracțiunile prevăzute de art. 335 si art. 336 alin 1 Cod penal, iar  la aceeași data de 05.11.2018 a fost audiat inculpatul. In conținutul declarației  de inculpat s-a menționat aceeași adresa  din comuna ….., sat …….., județul …….., aceasta fiind  si adresa la care locuia efectiv inculpatul.

Prin declarațiile  luate  in calitate de suspect si de inculpat nu s-a menționat alta adresa aleasa de inculpat pentru comunicarea actelor de procedura, nu s-a indicat o alta adresa la care locuia efectiv. In declarația de suspect este menționata cetățenia romana, iar  in declarația de inculpat  este menționata cetățenia romana- canadiana.

Ulterior, in data de 01.09.2019 inculpatul a fost din nou audiat in calitate de inculpat,  si a menționat cetățenia romana, domiciliul si adresa unde locuiește efectiv in comuna ……., sat………., județul ……….. Prin aceasta declarație a menționat ca a mers in Canada pentru a reînnoi permisul de conducere la data de 10.10.2018,  rezultând astfel ca pana in data audierii  revenise in tara.

La data  depistării de către organele de politie, inculpatul a prezentat un permis de conducere emis in Canada, acesta a fost ulterior  verificat  prin Biroul National Interpol si a rezultat ca  inculpatul  nu mai era titularul unui permis de conducere, întrucât autoritățile din Canada l-au  anulat in  ianuarie 2018 -  adresa nr. …../05.07.2018.

La dosarul de urmărire penala exista actul valabil de identitate al inculpatului, din care rezulta  același domiciliu, in comuna …….., sat ………, județul ………, precum si un  permis de conducere a cărui valabilitate  era  din 18.07.2017 pana in 21.09.2018, despre care  însă autoritățile din Canada au precizat ca era anulat din ianuarie 2018.

În cursul judecății în primă instanță, inculpatul a fost citat la adresa de domiciliu, citația fiind primita  la data de 07.06.2021 de către o persoana care locuia cu inculpatul; la data de 22.06.2021 de către  o persoana cu datele de identitate  înscrise in procesul- verbal; la data de 06.07.2021 de către  o persoana care locuia cu inculpatul; la data de 14.09.2021 de catre o persoana cu datele de identitate menționate;  la data de 05.10.2021 de catre o persoana  care locuiește cu destinatarul; la data de 12.12.2021 de catre o persoana care locuieste cu destinatarul, la fel  a fost situatia cu citatia din data de 16.12.2021.

S-au emis mandate de aducere, conform art.265 și art.266 C.p.p., iar din procesul- verbal întocmit la data de 29.06.2021 a rezultat că inculpatul se afla la acel moment in Canada si urma sa revină la domiciliu in iulie – august 2021. Instanța a dispus amânarea cauzei  la data de 07.09.2021 , iar din procesul – verbal de  îndeplinire a unui nou mandat de aducere din data de 27.08.2021 a rezultat ca  inculpatul nu era la domiciliu, se afla in Canada, dar urma sa revină  la domiciliu in  noiembrie 2021. Instanța a acordat alt termen de judecata si  a dispus citarea prin mai multe mijloace a inculpatului-  la domiciliu si prin afișare  la sediul instanței. S-a emis alt  mandat de aducere  iar din procesul -verbal din data de 25.09.2021 a rezultat ca inculpatul este in Canada, nu i se cunoaște adresa exacta, dar va reveni in tara in noiembrie 2021. Cauza penala fost amânata succesiv, iar  la data de 18.01.2022 instanța a intrat in deliberare, pentru ca la data de 15.02.2022 sa fie pronunțata hotărârea.

Soluția pronunțată în prezenta cauză penală a fost comunicată  la domiciliul cunoscut al inculpatului la data de 18.02.2022.

Cererea de  repunere in termenul de apel si simultan de exercitare a apelului a fost formulată la data de 04.04.2022, ulterior rămânerii definitive prin neapelare, la data de 02.03.2022, a sentinței penale nr.28/15.02.2022.

Curtea, examinând cererea de repunere în termenul de apel formulată de inculpat, în raport de motivele de fapt invocate, de actele şi lucrările dosarului și de dispozițiile art. 411 C. proc. pen., constată că aceasta este nefondată şi se va respinge ca atare deoarece împrejurările cu care a fost justificată depășirea termenului legal pentru declararea căii de atac nu reprezintă cauză temeinică de împiedicare în sensul dispozițiilor legale de mai sus. Potrivit art. 411 alin. (1) din C. proc. pen. apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanţa de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.

Prin instituția repunerii în termen, legiuitorul a reglementat, în mod expres, condițiile în care se poate înlătura sancțiunea decăderii din dreptul de a mai efectua un act de procedură pentru care partea a depășit termenul imperativ prevăzut de lege pentru exercitarea acestuia.

Pentru admiterea unei cereri de repunere în termenul de apel trebuie îndeplinite condiții cumulative:  hotărârea sa fie comunicata in mod legal, deci termenul de apel a avut un curs firesc, fără ca partea interesata sa exercite calea de atac in interiorul acestuia; întârzierea - in sensul  nerespectării  termenului de declarare a  apelului - să fie determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel să fie făcută în cel mult 10 zile de la încetarea  acestei cauze de împiedicare.

Cauza temeinică de împiedicare la care se referă legiuitorul în dispozițiile art.411 C.p.p., pentru a da posibilitatea părții care exercită calea de atac a apelului după expirarea termenului legal dar într-o perioadă de maxim 10 zile de la încetarea acesteia, exclude culpa evidentă în care aceasta se plasează prin conduita sa, fiind definită în jurisprudența instanței supreme ca echivalând cu împrejurări de cazul fortuit, forța majoră sau orice altă împrejurare exterioară care a pus partea în situația de a nu putea în mod obiectiv să acționeze așa cum interesele sale o cereau și în lipsa căreia, ar fi acționat în conformitate cu aceste interese.

Nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul a fost împiedicat de o cauză de  forță majoră, caz fortuit sau orice altă împrejurare cu caracter obiectiv, susceptibilă de a aduce o restrângere fortuită a exercițiului dreptului de a formula calea de atac.

Actele de procedura penala in conținutul si succesiunea  evidențiata in precedent  atesta fără dubiu ca inculpatul este cetățean roman si are domiciliul in Romania, la adresa indicata in mod succesiv in conținutul tuturor actelor de procedura întocmite - in comuna ………, sat …….., județul ………...

Prin nicio declarație sau proces – verbal inculpatul nu a solicitat comunicarea  actelor de procedura la alta adresa, neexistând nicio explicație obiectiva din partea sa in aceasta privința, deși susține ca a plecat in Canada, având astfel posibilitatea de a solicita comunicarea actelor de procedura in aceasta din urma tara.

Dubla cetățenie  romano- canadiana nu constituie un motiv pentru instanța  de judecata in a considera ca inculpatul are domiciliul in Canada, atâta timp cat însuși inculpatul a menționat in toate declarațiile formulate si procesele- verbale semnate ca are domiciliul si locuiește efectiv la adresa din Romania, astfel cum rezulta si din actul de identitate valabil depus la dosar.

Existenta la dosarul de urmărire penala a unui permis de conducere in fotocopie  nu va da naștere unei obligații  in sarcina organelor judiciare de a cita partea si la adresa indicata in respectivul document, întrucât inculpatul însuși a menționat ca adresa unde locuiește efectiv este cea  din actul de identitate , iar nu din  permisul de conducere ( cele doua documente indicând doua adrese diferite).

Depunerea unui permis de conducere, in fotocopie, la dosarul de urmărire penala nu constituie un izvor de obligație judiciara de a cita partea la adresa din cuprinsul acestui document atât timp cat acest permis are valabilitate temporara, astfel cum rezulta din conținutul sau( 18.07.2017- 21.09.2018 ), data expirării permisului fiind anterioara sesizării instanței  de judecata cu prezentul dosar(22.03.2021), iar din informațiile primite de la statul canadian emitent al acestui document rezulta ca nu mai este valabil încă din ianuarie 2018,  fiind anulat, de aceea inculpatul a fost acuzat de infracțiunea de conducere a unui vehicul având permisul de conducere anulat, prevăzută de art. 335 alin 2 Cpp. 

Astfel, instanța de judecata nu deținea informații obiective privind validitatea unei adrese a unei persoane fizice, in condițiile in care documentul prezentat avea valabilitate temporara si a fost anulat anterior expirării.  Organul judiciar trebuie sa ia in considerare numai  probele valide, nu si pe cele lipsite de efecte juridice.

 Conform dispozițiilor art. 259 alin 1 Cod procedura penala, suspectul, inculpatul, părțile în proces, precum și alte persoane se citează la adresa unde locuiesc. Aceste dispoziții legale au fost aplicate  întocmai in prezenta cauza, având in vedere mențiunile din cuprinsul declarațiilor succesive ale inculpatului, din care rezulta ca adresa la care locuia efectiv era in comuna ……., sat ………, județul ……….

 Inculpatul nu a solicitat citarea la alta adresa decât cea la care locuiește efectiv, iar conform dispozițiilor art. 259 alin 3 Cpp suspectul sau inculpatul care a indicat printr-o declarație  data in cursul procesului penal, un alt loc  pentru a fi citat, este  citat la locul indicat. Din interpretarea  acestor dispoziții legale, se deduce ca inculpatul va fi citat  la alta adresa doar daca a indicat printr-o declarație  data in cursul procesului penal, un alt loc  pentru a fi citat, in caz contrar el fiind citat conform regulii generale la adresa la care locuiește efectiv conform art 259 alin 1 Cpp.

Deși inculpatul a menționat ca el este cetățean canadian, din actele de procedura si conținutul actului de identitate aflat la dosarul de urmărire penala, rezulta ca este si cetățean roman si are domiciliul valabil in Romania, astfel ca este  legala citarea  inculpatului conform art. 259 alin 1 Cpp la adresa indicata de el unde locuiește efectiv in Romania.

Conform art.108 alin.2 lit.b C.p.p., inculpatul are obligația de a comunica înscris în termen de 3 zile orice schimbare a adresei, iar în cazul neîndeplinirii acestei obligații, citațiile și orice alte acte comunicate  la prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat în cunoștință.

La dosarul cauzei nu există nici o probă cu privire la schimbarea domiciliului inculpatului, întrucât nu a încunoștințat instanța  despre adresa  unde poate fi găsit efectiv.

Inculpatul nu poate să invoce propria culpă în exercitarea  drepturilor și îndatoririlor procesuale, precum este nerespectarea obligației de a anunța schimbarea locuinței, a adresei unde poate fi găsit efectiv, pentru a obține  recunoașterea unui drept subiectiv și anume acela de a formula și de a i se admite  repunerea în termenul de apel, conform art.411 c.p.p.

În circumstanțele de mai sus, este evident că neîndeplinindu-şi obligația de a încunoștința instanța de fond despre schimbarea locuinței sale, contrar obligației prev.de art.108 alin.2 lit.b C.p.p., inculpatul persoană fizică s-a expus în deplină cunoștință de cauză tuturor consecințelor juridice ce decurg din încălcarea  obligației legale, iar acțiunea penală exercitată împotriva sa a fost soluționată în condiții de deplină legalitate de instanța fondului sub aspectul legalei sale citări pe parcursul procedurii judiciare și al comunicării hotărârii de condamnare.

Inculpatul nu și-a îndeplinit obligația prev. de art. 108 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., de a comunica organului de urmărire penala  si respectiv instanței de judecata noul domiciliu, astfel că nefiind făcută dovada vreunei cauze temeinice de împiedicare a depunerii cererii de apel în termenul prev. de art. 410 C. proc. pen. și întrucât inculpatul nu poate invoca propria culpă în neîndeplinirea obligației menționate anterior, cererea de repunere în termen nu îndeplinește cerințele prev. de art. 411 C. proc. pen.

Practica judiciara depusa la dosar de către apărare nu are  aplicabilitate in cauza, întrucât hotărârile judecătorești invocate se refera la cetățeni străini, care nu au avut domiciliul in Romania, pe când inculpatul este cetățean roman cu domiciliul in Romania si cu adresa unde locuiește efectiv  tot in Romania, după cum personal a menționat in toate actele de procedura întocmite si semnate.

 Practica judiciara concordanta cu soluția dispusa in prezenta cauza a fost identificata, astfel: decizia nr. 149 din 8 februarie 2021 a Curtii de Apel Ploiesti, Sectia Penala; decizia nr. 693 din 19 iulie 2018 a Curtii de Apel Suceava, Sectia Penala, decizia nr. 50 din 20 ianuarie 2017 a Inaltei Curti de Casație si Justiție, Sectia Penala.

Prin decizia nr. 377 din 18 iunie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală , publicată în Monitorul Oficial nr. 917 din 8 octombrie 2020, Curtea Constituționala  a argumentat următoarele:

„În ipoteza nerespectării obligației reglementate la art. 108 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală, citaţiile şi orice alte acte procesuale se consideră legal comunicate la adresa indicată iniţial ("se consideră că le-a luat la cunoștință").

În ceea ce privește această din urmă prezumție pe care o instituie norma procesual penală criticată, de a lua cunoștință de actele de procedură emise şi comunicate suspectului sau inculpatului în procesul penal, Curtea constată că aceasta are ca scop buna desfăşurare a procesului penal. Astfel, această prezumţie constituie o sancţiune a suspectului sau a inculpatului nediligent ori de rea-credinţă pe parcursul procesului penal, după cum utilizarea acestei prezumţii permite desfăşurarea în bune condiţii a procedurilor penale în cazurile în care suspecţii sau inculpaţii îşi schimbă adresa/locuinţa fără a anunţa organele judiciare şi autorităţile care ţin evidenţa datelor de identificare a persoanelor, aşa încât comunicarea efectivă către aceştia a actelor de procedură devine imposibilă fără vreo culpă din partea organelor judiciare”.

Condiţia de fond care antreneaza temeinicia cererii de repunere în termen (existenţa unei cauze temeinice de împiedicare neimputabilă inculpatului) nu este îndeplinită, întrucât aspectele prezentate de inculpat privind lipsa sa din ţară nu pot fi apreciate ca având natura unor cauze temeinice de împiedicare a declarării apelului în termen. Inculpatul nu a făcut dovada, pe de o parte, că a existat o împrejurare obiectivă care l-a împiedicat să se întoarcă în ţară în vederea exercitării apelului, iar pe de altă parte, că nu avea cunoştinţă despre existenţa dosarului penal, câtă vreme a fost audiat în calitate de suspect/inculpat în cursul urmăririi penale, situaţie în care trebuia fie să depună diligenţele necesare pentru a-şi clarifica situaţia juridică anterior plecării în Canada, fie să indice în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, conform obligaţiei care îi revenea potrivit art. 108 alin. (2) lit. b) C. proc. pen.

Aprecierea că persoana solicitată nu a fost judecată şi condamnată în lipsă nu este contrazisă de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit acestei jurisprudenţe, inculpatul poate renunţa la dreptul de a se prezenta în instanţă, în mod expres sau tacit. Renunţarea tacită poate rezulta din elemente de fapt cu un sens neechivoc, precum sustragerea lui de la judecată ori faptul că, deşi i s-a pus în vedere să anunţe orice schimbare de adresă, s-a mutat fără să se conformeze acestei atenţionări (în acest sens, a se vedea hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din cauza Ioannis Papageorgiou c. Greciei). În speţă, inculpatul se regăseşte în această ultimă ipoteză. 

Dispozițiile art. 410 Cpp stabilesc termenul de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, pentru  exercitarea  caii de atac ordinare a apelului, pentru procuror, persoana vătămată și părți, și curge de la comunicarea  hotărârii in cazurile prevăzute de art. 406 alin 1 Cpp sau după caz  de la data comunicării copiei minutei in celelalte cazuri.

Termenul pentru exercitarea cailor de atac este un termen legal procedural, întrucât vizează apărarea drepturilor și intereselor procesuale născute din cadrul procesului penal din exercitarea acțiunii penale si civile in fata instanței penale; este totodată un termen imperativ reglementat de  dispoziții cu caracter de ordine publica.

Dispozițiile art. 269 alin 2 Cpp reglementează modul de calcul al termenelor procedurale pe  zile, adoptându-se sistemul  exclusiv in sensul că, ziua in care termenul începe sa curgă si ziua in care se împlinește nu intra in calculul termenului, astfel ca durata termenului material este mai mare cu doua unități decât durata termenului procesual.

Calculând termenul legal imperativ de 10 zile de la data comunicării actului procedural al minutei emis de instanța de judecata – 18.02.2022 - rezultă că  cererea de apel depusă  la data de 04.04.2022 este tardiva, hotărârea devenind definitivă la data de 02.03.2022, prin neapelare.

Prin instituția termenului, astfel cum este reglementată în 268 - 271 din Codul de procedură penală, legea asigură îndeplinirea actelor procedurale în intervalele de timp impuse de succesiunea firească a etapelor procesuale menite să garanteze înfăptuirea actului de justiție. De aceea, termenele procedurale prevăzute de lege sunt stabilite în vederea garantării ritmului optim de desfășurare a activităților menite să contribuie la realizarea scopului procesului penal, fără să împiedice aflarea adevărului sau să lezeze în vreun fel drepturile şi interesele legitime ale părților.

Spre deosebire de termenele substanțiale, care asigură ocrotirea drepturilor şi intereselor legitime în caz de restrângere a acestora, termenele procedurale impun efectuarea în ritm rezonabil a tuturor operațiunilor specifice fiecărei faze procesuale. Prin natura lor și efectele pe care le produc, termenele procedurale pot fi peremptorii sau imperative, dilatorii sau prohibitive și orânduitorii sau de recomandare.

Dintre aceste termene, cel peremptoriu sau imperativ este acela înăuntrul căruia un anumit act trebuie îndeplinit în mod imperativ, depășirea lui atrăgând nulitatea actului respectiv.

Neexercitarea dreptului procesual de a formula apel împotriva sentinței penale în termenul stabilit în art. 410 din Codul de procedură penală, conduce la decăderea din exercițiul acestui drept, astfel încât, calea de atac declarată în astfel de condiții, devine tardivă.

In temeiul art. 411 Cpp se va respinge cererea de repunere in termen ca nefondata si  in baza art. 421 pct. 1 lit. a Cpp se va respinge apelul formulat de apelantul inculpat ca tardiv formulat.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cpp va fi obligat apelantul, aflat in culpa procesuala, la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

In temeiul art. 411 Cpp  respinge cererea de repunere in termenul de apel formulata de apelantul inculpat …….., ca nefondata.

În baza art. 421 pct. 1 lit. a Cpp, respinge apelul formulat de apelantul inculpat ……. (fiul lui………. și ……….., născut la  21.09.1957 în com. ……, jud. …….., domiciliat în com. ……, sat. ….., jud. ……….., fără antecedente penale, CI seria…….nr …., CNP ………, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura  in  ……, strada ……., nr…., et………, ap. ….. jud ……….) împotriva sentinței penale nr. 28 din data de 15 februarie 2022, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …….,  ca tardiv formulat.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cpp, obligă apelantul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea deciziei la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, azi, data de 17 iunie 2022.

Domenii speta

Spete similare