Art. 234 Cpp- Prelungirea masurii arestarii preventive. Competenta. Calitatea inculpatului de avocat suspendat, neinscris pe listele Baroului

Sancțiunea nulității absolute prev. de art. 281 alin. 1 lit. b şi alin. 2 C.p.p., invocată de către inculpaţi în ceea ce priveşte competenţa Tribunalului Dolj în dispunerea măsurii  arestării preventive prin Încheierea nr. 120 din 10 iulie 2020  nu operează, întrucât, pe tot parcursul urmăririi penale – fază procesuală în care Tribunalul Dolj a exercitat funcţia de judecător de drepturi și libertăți - dar și în etapa procesuală a soluţionării propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor, nu a existat nici o probă sau cel puţin dovadă ori minimă informaţie că inculpatul ... ar fi îndeplinit calitatea de avocat.

Inculpatul ... a fost singurul subiect procesual care a cunoscut calitatea sa de avocat, pe care nu a adus-o la cunoştinţa organelor judiciare, iar în etapa procesuală a propunerii de prelungire a măsurii preventive nu poate invoca această omisiune pentru a obţine efectele unei sancţiuni procedurale a actelor îndeplinite în trecut.

Omisiunea înscrierii sale pe tabloul avocaţilor, chiar şi incompatibili, al Baroului Mehedinţi și, respectiv al U.N.B.R. a fost confirmată de Baroul Mehedinţi şi verificată de procurorul de caz prin proces-verbal.

Omisiunea înscrierii pe tabloul avocaţilor definitivi afectează publicitatea şi opozabilitatea în ceea ce priveşte persoanele care exercită această profesie. Erorile înregistrate în activitatea instituţiilor publice nu pot da naştere unor drepturi în cadrul procesului penal, în favoarea persoanelor care aveau cunoștință de situaţiile afectate de eroare şi nu le-au făcut cunoscute organelor judiciare.

Actele de procedură îndeplinite, autorizate de către instanţa Tribunalului Dolj faţă de o persoană a cărei calitate de avocat nu putea fi cunoscută în mod obișnuit, prin apelarea la căile legale,  nu sunt afectate de sancţiunea nulităţii absolute, întrucât aceste acte de procedură au fost încheiate cu respectarea legii procesuale competente la momentul întocmirii, autorizării.

Conform art. 1 şi 13 C.p.p., procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege, iar actele procesuale şi măsurile procesuale efectuate si dispuse sunt guvernate de legea procesuală penală sub imperiul căreia au fost îndeplinite. La momentul îndeplinirii actelor de procedură până în momentul stabilirii cu certitudine a calităţii de avocat a inculpatului, Tribunalul Dolj îndeplinea criteriile de competenţă materială, conform art. 36 alin. 1 lit. a şi c C.p.p.

De asemenea, sunt incidente dispoziţiile art. 234 alin. 4 C.p.p., care reglementează situaţia în care, de la momentul arestării preventive a unei persoane de către o anumită instanţă, competentă material şi personal în acel moment, au intervenit elemente noi, care atrag competenţa materială sau personală a unei instanței ierarhic superioare, situaţie în care propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive se va soluţiona de către această din urmă instanţă - corespunzătoare în grad instanţei căreia i-ar reveni competenţa de a soluţiona fondul cauzei  ori în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul săvârşirii infracţiunii sau sediul Parchetului care efectuează urmărirea penală.

Prin modul de reglementare a dispoziţiilor art. 234 alin. 4 C.p.p., se admit astfel situaţiile în care arestarea preventivă se dispune de o instanţă competentă în raport de situaţia factuală şi juridică de la acel moment, iar prelungirea măsurii arestării preventive este de competenta  unei alte instanțe ierarhic superioare, competentă la momentul formulării propunerii de prelungire a măsurii preventive, potrivit situației calificate juridic de la momentul respectiv. Legiuitorul nu a instituit o sancțiune procesuală, astfel că această distincţie de competenţă nu afectează legalitatea actelor de procedură îndeplinite de judecătorul competent potrivit legii la fiecare moment al  dispunerii asupra măsurii preventive.

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2020:064.000007

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANŢA DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

ÎNCHEIEREA NR. 7

Şedinţa din camera de consiliu de la data de 05 august 2020

Instanța constituita din:

Președinte-Judecător de Drepturi şi Libertăţi - ....

Grefier  - ....

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 DNA Serviciul Teritorial Craiova a fost reprezentat

prin procuror ...

***

Pe rol, soluţionarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova, faţă de inculpaţii: ... cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., spălarea banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Lg. 656/2002 și complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. şi .... cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p., în dosarul nr. ...  al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu au răspuns inculpatul ..., personal şi asistat de avocat ales ... şi inculpatul ..., personal şi asistat de avocat ales ..., care depun la dosar împuternicirile avocaţiale.

Procedura de citare  este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că s-au primit la dosar, de la Arestul IPJ Dolj, formularele prin care inculpaţii arată că nu sunt de acord să fie prezenţi prin videoconferinţă.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că, potrivit dispoz. prev. de art. 62 din Legea 55/2020, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, inculpaţii puteau fi audiaţi prin videoconferinţă, dar, a apreciat că,  drepturile şi libertăţile fundamentale pot fi apărate in mod eficient prin prezentarea în persoană, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în acest sens, în sala de judecată, fiind luate toate măsurile de siguranţă şi protecţie.

Conform dispoziţiilor prev. de art. 235 alin.3 Cpp, judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audierea inculpaţilor, în prezenţa apărătorilor aleşi, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cazei.

Avocat ...., pentru inculpatul ..., solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, pe care le depune al dosarul cauzei, respectiv cerere de  demisie,  dispoziţia ../2020 şi certificatele de naştere ale celor doi copii minori.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi pune în discuție proba cu înscrisuri formulată de  inculpat prin avocat ....

Reprezentantul  DNA este de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de avocat ....

Judecătorul de drepturi şi libertăți, conform dispozițiilor prev. de art. 100 alin 2 Cpp, admite proba cu înscrisuri, fiind concludentă şi utilă cauzei.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat,  Judecătorul de drepturi şi libertăţi declară deschise dezbaterile judiciare cu privire la propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, formulate de DNA Craiova privind pe cei doi inculpaţi.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, susține propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, formulată de DNA-Serviciul Teritorial Craiova, întrucât probele administrate în cauză confirmă că inculpaţii au efectuat, în mod nemijlocit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, demersuri concrete pentru emiterea titlului de proprietate, pentru suprafaţa de 5000 mp, având ca proprietar pe numita ..., urmărind un interes patrimonial ilicit propriu şi acţionând, în fapt, ca proprietari nelegitimi ai suprafeţei de teren pe care şi-au permis să o dezmembreze.

Mai arată că, atât încheierea contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial ..., în fapt, fiind vorba de cedarea cu titlu gratuit în favoarea inculpatului ..., a proprietăţii suprafeţei de 1000 mp, prin care s-a urmărit exclusiv disimularea infracţiunii de corupţie cât şi prin primirea sumei de 30.000 EURO de către inculpatul ..., întrunesc elementele infracţiunilor de luare de mită şi spălare a banilor.

Totodată, susţine că, folosul patrimonial necuvenit a fost pretins de cei doi inculpaţi, direct sau indirect, şi a fost primit în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice funcţiilor de conducere, deţinute de cei doi inculpaţi care aveau diferite responsabilităţi în emiterea titlurilor de proprietate.

Apreciază că, din materialul probator analizat în prezenta cauza se confirmă săvârşirea acestor infracţiuni, infracţiuni pentru care pedeapsa este închisoarea de până la 10 ani şi sunt prevăzute expres în dispoz. prev. de art.223 alin.2 Cpp, iar pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestor infracţiuni, se impune prelungirea arestării preventive a inculpaţilor, temeiurile arestării subzistă în continuare, astfel că pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, solicită admiterea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, formulată de DNA-Serviciul Teritorial Craiova.

Referitor la necompetență, susține că, până la data de 3 august 2020, nu s-a ştiut că inculpatul ... a fost membru al Baroului Mehedinţi, în Tabloul Avocaţilor nu a fost menţionată existenţa acestei calităţi, din eroare, deşi era o obligație, conform art. 23, 24 din Lg. 51/1995, a Baroului Mehedinți.

Concluzionând, solicită admiterea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaţilor.

Avocat ..., având cuvântul pentru inculpatul ..., solicită, în temeiul art. 237 alin.1 Cpp, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, ca efect al nelegalității măsurii iniţial dispuse.

În motivarea celor solicitate invocă nulitatea absolută a încheierii pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Dolj, prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv, susținând că dispoz. prev. de art. 281 alin.1 lit.b Cpp, arată că nulitatea absolută este atunci când se constată necompetența judecătorului prin raportare la calitatea persoanei, în situaţia în care actul procedural a fost executat de către o instanță ierarhic inferioara, faţă de cea competentă, potrivit dispoziţiilor legale.

În acest sens, arată că dispoz. prev. de art. 280 alin.2 Cpp prevăd ca actul aflat în strânsă legătură de actul declarat nul este lovit de nulitate absolută,iar în prezenta cauză, inculpatul se află arestat în baza unui mandat  lovit de nulitate absolută şi pe cale de consecință, solicită punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Consideră că motivarea parchetului că inculpatul nu figura în Tabloul Avocaţilor Mehedinţi, nu este în măsură să înlăture efectele nulităţii absolute, astfel că, atât încheierea cât şi mandatul de arestare sunt lovite de nulitate absolută iar inculpatul este arestat în mod nelegal.

Cu privire la faptul că, apărătorii inculpatului  nu au adus la cunoştinţă organelor de cercetare şi judecătorului de drepturi şi libertăţi, calitatea inculpatului, susţine că abia acum au aflat de calitatea de avocat suspendat.

Pe cale de consecinţă, apreciază că se impune respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv şi punerea de îndată în libertate a inculpatului, raportat la faptul că atât mandatul cât şi încheierea prin care s-a dispus această măsură sunt nule.

Referitor la temeinicia măsurii arestării preventive, susţine că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri s-au modificat, inculpatul a avut o atitudine sinceră, a dat declaraţii, şi recunoscut faptele pentru care este cercetat.

În ceea ce priveşte solicitarea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv pentru a se efectua expertiza informatică, susţine că telefonul inculpatului a fost ridicat de organele de cercetare, încă din prima zi a percheziţiei domiciliare, pe care o consideră dispusă nelegal, astfel că acesta nu poate influenţa această probă iar în ceea ce priveşte audierea altor persoane din cadrul Comisie Locale, apreciază că inculpatul nu poate influenţa aceste persoane, el nu a avut calitatea de putere decizională în cadrul acestor comisii unde este vorba de votul majorităţii membrilor.

Critică şi aspectul invocat de parchet în ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, susținând că nu există această infracțiune întrucât prin încheierea acelui act de vânzare-cumpărare nu s-a făcut altceva decât s-a realizat elementul constitutiv al infracțiunii de luare de mită nu de spălare de bani.

Concluzionând, susține că privarea de libertate, în continuare, a inculpatului este lipsită de temei juridic şi solicită punerea de îndată în libertate.

Avocat ...., având cuvântul pentru inculpatul ..., referitor la excepția de nulitate absolută susține concluziile  formulate de apărătorul ales al inculpatului ... și referitor la propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv a inculpatului ..., solicită, în baza art. 237 C.p.p., respingerea acestei propuneri, având în vedere că nu mai subzistă temeiurile pentru care s-a luat această măsură dar și pentru faptul că Tribunalul Dolj, în mod nelegal a luat această măsură față de inculpat. În acest sens solicită punerea de în dată în libertate a inculpatului, iar subsidiar solicită să se înlocuiască măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

În motivarea celor solicitate, arată că poziția procesuală a inculpatului s-a modificat, a colaborat cu organele de cercetare penală în sensul recunoașterii în totalitate a faptelor săvârșite și apreciază că nu mai există niciun fel de pericol, atât pentru buna desfășurare a procesului penal cât și pentru ordinea publică.

Solicită să se aibă în vedere că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, are doi copii minori în întreținere și raportat la activitățile care urmează să se desfășoare de către procurorul de caz, atâta timp cât inculpatul și-a exprimat poziția procesuală nu mai există pericolul că va zadarnici aflarea adevărului.

Consideră că singura problema este rezonanța faptelor săvârșite de către inculpat dar aceasta nu poate constitui un element decisiv în prelungirea măsurii arestului preventiv, măsură de excepție, astfel că măsura arestului la domiciliu este suficientă pentru a asigura prevenirea de noi infracțiuni sau prevenirea ca inculpatul să se abată de la obligațiile impuse de instanță.

Concluzionând, solicită să se constate nulitatea absolută a luării și prelungirii măsurii arestului preventiv și pe cale de consecință să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului iar subsidiar, solicită să se înlocuiască măsura arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu.

În ultimul cuvânt, inculpatul ... arată că este de acord în totalitate cu concluziile apărătorului ales si solicită punerea în libertate.

Inculpatul ... având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales, a colaborat cu organele de cercetare și regretă cele întâmplate.

Dezbaterile fiind încheiate;

 JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Deliberând asupra cauzei penale deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 135 din data de 04 august 2020 pronunţată de Judecătorul de Drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj în dosarul nr. ..., în baza art.47 alin.1 C.p.p. cu aplicarea art.234 alin.3 C.p.p. raportat la art.38 alin.1 lit. d C.p.p. s-a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj, invocată de inculpatul ...; în baza art. 50 alin. 1 C.p.p. s-a declinat competența de soluționare a cauzei avand ca obiect prelungirea masurii arestarii preventive în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăți din cadrul Curţii de Apel Craiova - Secţia Penală.

 Pentru a dispune astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj a reţinut că, la data de 31.07.2020 s-a înregistrat sub nr. ..., referatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova cu propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv, pe o durată de 30 de zile,  a inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunilor de: luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.; spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019; complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p., precum şi a inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

Analizând excepția după calitatea persoanei invocată de inculpatul ..., raportat la propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupție-Serviciul Teritorial Craiova prin care s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor ... şi ..., în raport de actele şi lucrările dosarului şi prin prisma dispozițiilor legale invocate, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj a reţinut următoarele:

Prin adresa nr.676 din 3.08.2020, Baroul Mehedinţi a comunicat că inculpatul ... figurează ca avocat suspendat începând cu data de 08.10.2020, conform deciziei nr. 205 din 02.11.2010.

De asemenea, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova a depus la dosar adresa nr. ... din 03.08.2020 emisă de Baroul Mehedinți în care se arată de asemenea că inculpatul ... figurează ca avocat suspendat începând cu data de 08.10.2020, conform deciziei nr. 205 din 02.11.2010, precum şi că, probabil, în anul 2010, avocatul ... nu a fost trecut pe Tabloul Avocaților Incompatibili dintr-o eroare informatică.

Potrivit art.38 alin.1 lit.d C.p.p., curtea de apel judecă în primă instanță: d) infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi.

Potrivit art.234 C.p.p.:

(1)Arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii.

(2)Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

(3)În cazul prevăzut la alin. (1), prelungirea arestării preventive poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competenta să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul de deținere, locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.

(4)Dacă arestarea preventivă a fost dispusă inițial de către un judecător de drepturi și libertăți de la o instanță inferioară celei căreia i-ar reveni competenta să judece cauza în primă instanță, prelungirea acestei măsuri se poate dispune numai de un judecător de drepturi și libertăți de la instanța competentă în momentul soluționării propunerii de prelungire sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul de deținere, locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.

Având în vedere calitatea de avocat a inculpatului ..., judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a apreciat că instanța competentă să judece cauza în primă instanță, raportat la această calitate, este curtea de apel, iar, prin raportare la celelalte criterii prev. de art.234 alin.3 și 4 C.p.p. și la cele prevăzute de art.41 C.p.p., Curtea de Apel Craiova, menţionându-se totodată şi că, „calitatea de avocat suspendat a inculpatului nu atrage o altă competență”, având în vedere că art. 38 alin.1 lit. d C.p.p. nu face nici o distincție în acest sens.

Avându-se în vedere și interdependența faptelor pentru care s-a făcut propunerea, judecătorul de drepturi şi libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a concluzionat în sensul admiterii excepției necompetenței după calitatea persoanei a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj, invocată de inculpatul ....

Dosarul a fost înaintat Curții de Apel Craiova – Secția Penală și pentru cauze cu Minori, ca instanță de drepturi şi libertăți, care l-a înregistrat la data de 04 august 2020 sub nr. ..., cauza având ca obiect prelungirea măsurii arestului preventiv dispusă fată de inculpații ... și ... prin Încheierea nr. 120 din data de 10/07.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin Încheierea nr. 111/17.07.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Craiova.

În cuprinsul referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive s-au reţinut următoarele:

Materialul probator administrat în cauză a confirmat săvârșirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p., spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019 și complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. reținute în sarcina inculpatul ... precum și a infracțiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. reținută în sarcina inculpatul ..., acestea fiind pedepsite cu închisoarea de până la 10 ani și prevăzute expres în art. 223 alin. 2 C.p.p., iar pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, apreciem că se impune prelungirea arestării preventive a celor 2 inculpați pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

S-a apreciat că săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și spălarea banilor prin care s-a urmărit disimularea produsului infracțional, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât se justifică privarea de libertate a inculpatului.

Pericolul concret rezultă din modul în care ambii inculpați, deținând funcții de conducere importante în cadrul aparatului administrativ al Instituției Prefectului Județului Mehedinți și Primăriei mun. Dr. Tr. Severin, au acționat cu intenție directă, pentru obținerea de foloase necuvenite în exercitarea funcțiilor publice pe care le ocupă și în continuare.

Starea de pericol prezentată de cei trei inculpați pentru ordinea publică, s-a reţinut că este actuală, în cauză procedându-se la realizarea flagrantului iar activitatea infracţională a celor 2 inculpați trebuie privită şi în contextul mai larg al necesităţii combaterii infracțiunilor de corupție legătură cu serviciul şi al încercării de a preveni şi combate orice act prin care se aduce atingere bunei desfăşurări a activităţii oricărui funcţionar public, cu atât mai mult a unor persoane care deţin şi funcţie de conducere în cadrul unor asemenea instituții publice importante.

În absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, lăsarea în libertate a  celor 2 inculpați - acuzați de fapte de o asemenea gravitate - s-a apreciat că poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situaţia unor fapte de același gen.  (I.C.C.J., s. p., decizia penală nr. 210/2004).

În situația în care astfel de persoane ar fi cercetate şi judecate în stare de libertate, s-a menţionat că lipsa unei reacţii ferme a autorităţilor judiciare poate fi o încurajare a altor persoane să comită fapte de acelaşi gen.

Privarea de libertate a inculpaților răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate, având în vedere că nici o altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.

În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea  săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal. Analiza acestei condiţii în raport cu gravitatea faptelor săvârşite, persoana şi conduita inculpaților, reacţia opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor denotă că, în speţă, sunt îndeplinite exigenţele pentru a putea fi dispusă privarea de libertate.

Verificând  legalitatea si temeinicia propunerii de prelungire a arestării preventive a inculpaților se rețin următoarele:

Prin ordonanța nr. .... a DNA – S.T. Craiova din data de 25.06.2020, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârșirea următoarelor infracțiuni :

- luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. în legătură cu pretinderea și primirea de către numitul ... pentru sine a sumei de 1000 de euro și a unei suprafețe de 1.000 mp (2 loturi a câte 500 mp) din totalul suprafeței de teren reconstituite în favoarea numitei .....

- spălarea banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Lg. 656/2002 în legătură cu încheierea disimulată a contractului de dezmembrare și vânzare – cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial .... sub nr. .../09.06.2020 

- luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. și complicitate la luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 289 alin. 1 C.p. în legătură cu pretinderea în mod indirect de către numitul ..., prin intermediul și cu sprijinul numitului ... de foloase necuvenite – respectiv a unei alte suprafețe de teren de 1.000 mp din totalul suprafeței de teren reconstituite în favoarea numitei ....

Prin ordonanța nr. .... a DNA – ST Craiova din data de 08.07.2020 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecții:

- ... sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., spălarea banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Lg. 656/2002 și complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

- ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

Prin ordonanța nr. .... a DNA – ST Craiova din data de 10.07.2020 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:

- ...  sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale) prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., spălarea banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Lg. 656/2002 și complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

- ... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

Prin ordonanța .... din data de 13 iulie 2020 s-a dispus schimbarea încadrării juridice cu privire la infracțiunea de spălarea banilor reținută în sarcina inculpatului ..., aceasta fiind prevăzută de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019, în forma în vigoare la data săvârșirii infracțiunii.

Prin ordonanța .... din data de 30 iulie 2020 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită în formă continuată - 2 acte materiale reținută în sarcina inculpatului ... (având ca beneficiar final același inculpat)  prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. în infracțiunea de luare de mită în formă simplă prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

Prin ordonanța nr. .... din data de 10.07.2020, s-a dispus reținerea inculpatul ..., pe o durată de 24 ore, începând cu data de 10.10.2020, ora 03:45, până la data de 11.07.2020, ora 03:45.

Prin ordonanța nr. ..... din data de 10.07.2020 s-a dispus reținerea inculpatul ... pe o durată de 24 ore, începând cu data de 10.10.2020, ora ora 03:55, până la data de 11.07.2020, ora 03:55.

Prin încheierea nr. 120 din data de 10/07.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a fost admisă solicitarea DNA – ST Craiova și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților ... și ... pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data 10.07.2020 până la data de 08.08.2020 inclusiv, contestațiile formulate de inculpați fiind respinse prin încheierea nr. 111/17.07.2020 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Craiova.

În cursul procedurii desfăşurate la Tribunalul Dolj, inculpatul ... a depus Decizia nr. ..../2010 a Consiliului Baroului Mehedinţi, prin care s-a decis înscrierea sa pe tabloul avocaţilor definitivi începând cu data de 07.10.2010, în cadrul Baroului Mehedinţi, iar prin Decizia nr. .../2010 a aceluiaşi Consiliu al Baroului Mehedinţi s-a decis suspendarea din profesia de avocat, la cerere, şi înscrierea pe tabloul avocaţilor incompatibili.

În urma informaţiilor solicitate atât de Tribunalul Dolj, cât şi de D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova, Baroul Mehedinţi a comunicat că inculpatul ... are calitatea de avocat suspendat începând cu data de 08.10.2010 şi a precizat că nu a fost trecut pe tabloul avocaţilor incompatibili dintr-o eroare informatică.

Conform procesului verbal încheiat la data de 03.08.2020 de către procurorul de caz, inculpatul ... nu era înscris în sistemul informatic al tabloului avocaţilor nici pe Baroul Mehedinţi, nici în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Potrivit art. 58 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, calitatea de avocat încetează prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei; prin deces; prin excluderea din profesie, ca sancțiune disciplinară; în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii, iar conform alin. (3), încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calității de avocat.

Practica  judiciara a Înaltei Curți de Casație si justiției si a celorlalte instanțe  este  majoritara( chiar  unanima am putea susține)  in sensul următor: competenta curții de apel, prevăzută in art. 38 litera d) C. proc. pen., privește persoanele care au calitatea de avocat, indiferent daca la data săvârșirii infracțiunii aceasta calitate era suspendata in temeiul art. 27 din Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificările si completările ulterioare, întrucât suspendarea calității de avocat nu echivalează cu încetarea acestei calități, reglementata in art. 26 din legea menționata( I.C.C.J., secția penala, încheierea nr. 397 din 3 martie 2009)

Sancțiunea nulității absolute prev. de art. 281 alin. 1 lit. b şi alin. 2 C.p.p., invocată de către inculpaţi în ceea ce priveşte competenţa Tribunalului Dolj în dispunerea măsurii  arestării preventive prin Încheierea nr. 120 din 10 iulie 2020  nu operează, întrucât, pe tot parcursul urmăririi penale – fază procesuală în care Tribunalul Dolj a exercitat funcţia de judecător de drepturi și libertăți - dar și în etapa procesuală a soluţionării propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor, nu a existat nici o probă sau cel puţin dovadă ori minimă informaţie că inculpatul ... ar fi îndeplinit calitatea de avocat.

Inculpatul ... a fost singurul subiect procesual care a cunoscut calitatea sa de avocat, pe care nu a adus-o la cunoştinţa organelor judiciare, iar în etapa procesuală a propunerii de prelungire a măsurii preventive nu poate invoca această omisiune pentru a obţine efectele unei sancţiuni procedurale a actelor îndeplinite în trecut.

Omisiunea înscrierii sale pe tabloul avocaţilor, chiar şi incompatibili, al Baroului Mehedinţi și, respectiv al U.N.B.R. a fost confirmată de Baroul Mehedinţi şi verificată de procurorul de caz prin proces-verbal.

Omisiunea înscrierii pe tabloul avocaţilor definitivi afectează publicitatea şi opozabilitatea în ceea ce priveşte persoanele care exercită această profesie.

Erorile înregistrate în activitatea instituţiilor publice nu pot da naştere unor drepturi în cadrul procesului penal, în favoarea persoanelor care aveau cunoștință de situaţiile afectate de eroare şi nu le-au făcut cunoscute organelor judiciare.

Astfel, conform art. 23 şi 24 din Legea nr. 51/1995, Baroul are obligația să întocmească anual tabloul avocaților definitivi și stagiari în ordine alfabetică, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei și a instanțelor la care au dreptul să pună concluzii.

(3)Prin grija baroului, tabloul anual al avocaților şi modificările intervenite sunt comunicate, la începutul fiecărui an, instanțelor judecătorești, organelor de urmărire penală şi autorităților administrative ale județului sau municipiului București, precum şi U.N.B.R.  Distinct, se va înainta U.N.B.R. tabloul avocaților incompatibili.

Art. 24 - (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaților incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.

(3) Până la încetarea stării de incompatibilitate, cel primit în profesie va fi înscris în tabloul avocaților incompatibili într-o secțiune, distinct.

Nu este imputabilă organelor judiciare omisiunea înscrierii calităţii de avocat a persoanei inculpatului pe tabloul avocaţilor definitivi şi această omisiune nu putea fi înlăturată ori remediată prin propriile eforturi ale organelor de urmărire penală.

Inculpatul a fost singurul care a cunoscut calitatea sa de avocat, lipsită de publicitate prin neînscrierea în tabloul avocaţilor, iar această omisiune, recunoscută de Baroul Mehedinţi, nu poate afecta legalitatea actelor procedurale efectuate faţă de persoana inculpatului, atâta timp cât nu existau mijloace legale apte a furniza informaţia utilă, în lipsa satisfacerii cerinţei de publicitate, accesibilitate şi opozabilitate.

Actele de procedură îndeplinite, autorizate de către instanţa Tribunalului Dolj faţă de o persoană a cărei calitate de avocat nu putea fi cunoscută în mod obișnuit, prin apelarea la căile legale,  nu sunt afectate de sancţiunea nulităţii absolute, întrucât aceste acte de procedură au fost încheiate cu respectarea legii procesuale competente la momentul întocmirii, autorizării.

Conform art. 1 şi 13 C.p.p., procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege, iar actele procesuale şi măsurile procesuale efectuate si dispuse sunt guvernate de legea procesuală penală sub imperiul căreia au fost îndeplinite. La momentul îndeplinirii actelor de procedură până în momentul stabilirii cu certitudine a calităţii de avocat a inculpatului, Tribunalul Dolj îndeplinea criteriile de competenţă materială, conform art. 36 alin. 1 lit. a şi c C.p.p.

De asemenea, sunt incidente dispoziţiile art. 234 alin. 4 C.p.p., care reglementează situaţia în care, de la momentul arestării preventive a unei persoane de către o anumită instanţă, competentă material şi personal în acel moment, au intervenit elemente noi, care atrag competenţa materială sau personală a unei instanței ierarhic superioare, situaţie în care propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive se va soluţiona de către această din urmă instanţă - corespunzătoare în grad instanţei căreia i-ar reveni competenţa de a soluţiona fondul cauzei  ori în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul săvârşirii infracţiunii sau sediul Parchetului care efectuează urmărirea penală.

Prin modul de reglementare a dispoziţiilor art. 234 alin. 4 C.p.p., se admit astfel situaţiile în care arestarea preventivă se dispune de o instanţă competentă în raport de situaţia factuală şi juridică de la acel moment, iar prelungirea măsurii arestării preventive este de competenta  unei alte instanțe ierarhic superioare, competentă la momentul formulării propunerii de prelungire a măsurii preventive, potrivit situației calificate juridic de la momentul respectiv. Legiuitorul nu a instituit o sancțiune procesuală, astfel că această distincţie de competenţă nu afectează legalitatea actelor de procedură îndeplinite de judecătorul competent potrivit legii la fiecare moment al  dispunerii asupra măsurii preventive.

În ceea ce privește legalitatea si temeinicia propunerii de prelungire a  măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel reţine următoarele:

Prelungirea măsurii arestării preventive este reglementată prin  dispoziţiile art. 234 şi următ. C.p.p.  şi reprezintă  o instituție de drept procesual  penal prin care se verifică pentru prezent şi viitor îndeplinirea condițiilor imperative care să reprezinte temeiul legal, suficient pentru ca măsura privativă de drepturi să respecte condiţiile legalităţii, necesităţii şi proporţionalităţii.

Potrivit art. 234 alin. (1) C. pr. pen., „arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii” , fiecare prelungire neputând  să depăşească 30 de zile".

Subzistenţa temeiurilor care au determinat arestarea preventivă, una dintre cele două condiţii alternative prev. de art. 234 alin. 1 C.p.p. presupune menţinerea şi pentru viitor a situaţiei de fapt şi a fundamentelor juridice care au stat la baza privării iniţiale de libertate a inculpatului. 

Însuşi legiuitorul a avut în vedere faza incipientă a procesului penal care nu permite procurarea unor probe certe de vinovăţie, această condiţie fiind cerută numai pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare, in condiţiile art. 396 alin 2 Cpp, ci existenţa cel puţin a unor date şi informaţii cu caracter probator care să susţină o suspiciune  rezonabilă şi obiectivă că persoana ar fi putut săvârşi o faptă prevăzută de legea penală.

În procesul de analiză a legalităţii si temeiniciei acestei măsuri preventive se verifică si  stadiul anchetei penale, din punct de vedere al  raportului dintre  caracterul rezonabil al duratei măsurii si necesitatea  aflării adevărului si completei soluţionări a cauzei, conform art. 2 si 5 Cpp.

Nu exista impedimente legale pentru a se dispune prelungirea măsurii arestării  preventive pentru considerente ce au determinat anterior luarea măsurilor, atâta timp cât complexitatea cauzei, persoana inculpaţilor si particularităţile infracţiunilor presupus comise justifica menţinerea privării de libertate, nu au intervenit elemente de natura a  concluziona ca nu mai subzista raţiunile  juridice  ce au justificat măsurile luate iniţial.

Potrivit probatoriului administrat în cauză:

In fapt, prin sentința civilă irevocabilă nr. 488/25.01.2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul civil nr. ... s-a dispus reconstituirea în favoarea numitei ..., ca moștenitor al autorului ..., a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5.000 mp în intravilanul mun. ...., stabilindu-se ca despăgubirea să se realizeze prin acordarea de despăgubiri, deoarece nu se putea dispune reconstituirea acestui drept pe vechiul amplasament.

În cursul judecății, Instituția Prefectului Mehedinți a fost reprezentată inclusiv de către inculpatul ..., consilier juridic la acea dată iar după ce martora ... a câștigat procesul civil, în perioada 2013 – 2019 aceasta a purtat mai multe discuții cu inculpatul în legătură cu demersurile pe care trebuia să le facă pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești.

Martora a acceptat propunerea inculpatului ... de a-i transmite cu titlu gratuit, acestuia și altei persoane – inculpatul ... care urma să îl sprijine în emiterea unei solutii favorabile, dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 2.000 de mp din totalul unei suprafețe de 5.000 mp, cu privire la care martora era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în intravilanul mun. .... în baza sentinței civile irevocabile nr. 488/25.01.2010 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul civil nr. .....

Practic folosul necuvenit a fost pretins de către inculpatul ... pentru ca în exercitarea îndatoririlor de serviciu cei doi funcționari publici să asigure martorei ... eliberarea efectivă a titlului de proprietate și punerea în posesie efectivă cu privire la suprafața de 5.000 mp în intravilanul mun. ...

După ce martora a acceptat solicitarea inculpatul ..., acesta a efectuat împreună cu inculpatul ... demersuri concrete pentru identificarea unei suprafețe de teren cât mai avantajoasă din punct de vedere al amplasamentului, valorii de piață și potențial de dezvoltare a zonei pentru a-și maximiza cât mai mult folosul material ilicit care urma să le remis de către martora ... după emiterea titlului de proprietate. Inculpatul .... a  speculat valoarea  economica a  intelegerii , intrucat a sustinut fata de denuntatoare ca  intentioneaza si el sa instraineze  o parte din cei 1000 mp, pentru a  obtine  bani.

În perioada aprilie – mai 2019, inculpatul ..., în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în baza informațiilor avute la dispoziție în calitatea sa de director executiv al Direcției Cadastru Fond Funciar în cadrul Primăriei mun. .... a identificat suprafața de 5.000 de mp situată în tarlaua ..., parcela .. în intravilanul mun. ...., zona .... și a obținut o identificare cadastrală cu privire la amplasament, apelând în acest sens la SC ... SRL care avea încheiat un contract cu Primăria ... referitor la sprijinirea punerii în posesie a cetățenilor îndreptățiți, respectiv la trasarea coordonatelor topografice a terenurilor pe care se reconstituia în natură dreptul de proprietate, documentația întocmită fiind predată inculpatul ....

Infracțiunea de luare de mită având ca beneficiari ambii inculpați - ... și ... -, în varianta alternativă a pretinderii, s-a concretizat în mod efectiv în perioada aprilie – mai 2019, când inculpații au efectuat demersuri și au identificat suprafața de 5.000 mp (tarlaua 367, parcela 2) în intravilanul mun. ...., zona ... în raport de care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcțiilor deținute, au acționat pentru a se asigura că cererea numitei ... de reconstituire a dreptului de proprietate urma să fie finalizată favorabil, prin eliberarea titlului de proprietate cu privire la această suprafață de teren.

Inculpatul ... a contactat-o pe martora ... și la data de 16.05.2019;  i-a cerut să completeze și să semneze cererea prin care susnumita solicita expres Primăriei municipiului ... punerea în posesie cu suprafața de 5.000 de mp situată în tarlaua .., parcela .. în intravilanul mun. ..., cartier ..., acesta insistând expres să fie inserată inclusiv mențiunea nereală că „ar folosi în fapt acest teren” pentru a se justifica atribuirea acestui teren către solicitant cât mai urgent și cu prioritate față de orice altă solicitare având ca obiect același amplasament.

Martora ... nu a avut nici o contribuție în selectarea acestei suprafețe de teren care să-i fie atribuită în baza cererii pe care a completat-o și semnat-o în biroul inculpatul ... în data de 16.05.2019 și care a fost înregistrată la Primărie municipiului ..... sub nr. ..../17.05.2019.

Ulterior, inculpatul ... s-a implicat în mod direct în depunerea acestei cereri și a documentației cadastrale prin care terenul era identificat și individualizat la Primăria municipiului .... unde a fost înregistrată sub nr. ..../17.05.2019.

Inculpatul ... – care a deținut începând cu data de 01 iulie 2017 funcția publică de director executiv al Direcției Cadastru Fond Funciar din Primăria municipiului ..... - a pretins, în mod indirect, prin intermediul și cu sprijinul inculpatul ... foloase necuvenite similare – primirea proprietății unei suprafețe de 1.000 mp fără plata vreunui preț de la martora .... pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în legătură cu procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea acesteia pentru suprafața de 5.000 mp în intravilanul mun. ....

Tabel nominal cuprinzând membrii cooperatori care au adus teren în extravilan și intravilan, în CAP și persoanele cărora li s-a preluat de Cooperative teren în orice mod, la poziția nr. 1 fiind menționat ..., având ca moștenitor pe ..., pentru suprafața de 0,50 ha., a fost semnat, în calitate de director executiv, de către inculpatul ...;

Procesul-verbal de punere în posesie, fără număr, a fost încheiat în data de 08.07.2019, cu ocazia punerii în posesie a proprietarului ...., moștenitor al defunctului .... si a fost semnat în calitate de vicepreședinte al Comisie de punere în posesie, de către directorul executiv ..., deși  activitate de punere în posesie a fost una formală, fără a se efectua efectiv deplasarea în teren, individualizarea și delimitarea imobilului, înscrisul fiind semnat de către martora- denunțătoare la sediul instituției, la solicitarea expresă a inculpatul ....

Inculpatul ... a semnat, în calitate de membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți, procesul-verbal încheiat în data de 12.09.2019, prin care, la poziția nr. 5, s-a admis propunerea Comisiei locale de fond funciar a Primăriei ..., astfel cum a fost înaintată prin adresa nr. .../2019, prin care se solicita validarea anexelor 1 și 3 și cartografierea titlului de proprietate pentru autor ... cu moștenitor ..., pentru suprafața de 0,50 ha. teren, conform Registrului Agricol 1959-1963.

Procesul-verbal a fost semnat de către inculpatul ... a stat la baza emiterii hotărârii nr. ... din 12.09.2019 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți, această hotărâre având drept finalitate emiterea titlului de proprietate nr. .../23.09.2019 în favoarea numitei ..., ca moștenitor al autorului ..., acesteia fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5.000 mp (tarlaua 367, parcela 2) în intravilanul mun. ..., zona ....

Titlul de proprietate a fost emis deși OCPI Mehedinți - Serviciul Cadastru, prin fișa de analiză întocmită conform legii în data de 08.08.2019 nu a recomandat cartografierea titlului de proprietate și potrivit propriei declarației date de către inculpatul  ..., Comisia din cadrul Instituției Prefectului Mehedinți ar fi trebuit să țină cont de această recomandare și să restituie dosarul la Comisia locală de fond funciar din cadrul Primăriei municipiului ... pentru îndreptarea deficiențelor constatate de către OCPI Mehedinți.

După emitere, titlul de proprietate nr. .../23.09.2019 a fost ridicat de către inculpatul ..., semnătura menționată în registrul privind ridicarea titlului în original nefiind însușită de către martora ....

Titlul de proprietate nu a fost predat titularului, inculpatul ... exercitând în continuare presiuni asupra martorei pentru obținerea efectivă cu titlu gratuit atât de către sine cât și de către inculpatul ... a proprietății celor 2 loturi de câte 1.000 de mp din suprafața menționată în titlu, precizând în mod expres că ajutorul acordat de ei a fost unul esențial și că dacă nu ar fi intervenit, cererea nu ar fi fost soluționată prin reconstituirea acestei suprafețe de teren ci ar fi fost acordate doar despăgubiri în acțiuni greu solvabile și vandabile aflate în Fondul „Proprietatea”.

 Inculpatul ... și inculpatul ..., în mod nemijlocit și în numele martorei deși nu aveau o procură în acest sens, au efectuat demersuri pentru dezmembrarea cadastrală a suprafeței de teren în 3 loturi a câte 1.000 mp și 4 loturi a câte 500 mp – referat de admitere eliberat de OCPI Mehedinți – BCPI .... înregistrat sub nr. ..../20.05.2020, inculpatul ... păstrând în mod abuziv în posesie, în original, documentația cadastrală, titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie și avertizând martora că aceste înscrisuri pot fi anulate dacă nu-i vor fi satisfăcute pretențiile privind cedarea, fără plata vreunui preț, a celor 2 suprafețe de câte 1.000 mp (cele 4 loturi a câte 500 mp), condiționând inclusiv predarea documentației în original de primirea efectivă a produsului infracțional.

Ca urmare a acestor presiuni exercitate asupra martorei, fără a efectua nici un demers prealabil și fără a achita contravaloarea vreunei taxe fiscale sau notariale, martora .... a semnat în calitate de vânzător contractul de dezmembrare și vânzare – cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial ... sub nr. .../09.06.2020 prin care suprafața de teren de 5.000 mp a fost dezmembrată potrivit documentației cadastrale obținute anterior de către cei doi inculpați funcționari publici, loturile nr. 3 și 4  în suprafață de câte 500 mp fiind „vândute” inculpatul ... și soției acestuia – ..., în cuprinsul contractului menționându-se și plata sumei de 30.000 lei, deși în realitate proprietarul terenului nu a primit - o.

Disimularea produsului infracțiunii de luare de mită - în fapt folosul necuvenit pretins și primit de către inculpatul ... pentru sprijinul acordat numitei ... în procedura demarată de aceasta privind reconstituirea dreptului de proprietate, prin încheierea acestui contract de vânzare-cumpărare și stipularea nereală a plății prețului în conținutul acestui înscris întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunii de spălare a banilor,  prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019.

Convorbirea ambientală purtată în data de 01.07.2020 în biroul inculpatului ... cu martora denunțătoare .... şi, respectiv martora ..... (filele 309 şi următoarele – vol. I d.u.p.) reflectă caracterul fictiv al preţului stipulat în contractul de vânzare-cumpărare a suprafeţei de 1.000 m.p. în favoarea inculpatului, întrucât denunţătoarea îşi exprimă îngrijorarea faţă de propriul răspuns, dacă ar fi fost întrebată de notar cu privire la cuantumul preţului, denunţătoarea spunând că nu ştia ce să răspundă, ci doar a confirmat primirea preţului, conform înţelegerii cu inculpatul.

La rândul său, inculpatul ... a relatat conflictele avute cu alte persoane care au concurat la obţinerea tuturor documentelor necesare punerii în posesie a terenului şi obţinerii documentaţiei cadastrale, aceste persoane fiind nemulţumite că nu au primit încă foloasele ce li se cuveneau: „Tu te-ai rezolvat... De ce-ai făcut pentru tine, de ce n-ai făcut pentru noi?... Ei nu vor sub numele lor. Ei vin cu altcineva. Astea-s... ştiţi, că v-am spus...!”, „M-au acuzat că i-am păcălit!”.

În perioada următoare, inculpatul ... a insistat ca martora ... să cedeze tot cu titlu gratuit și tot prin încheierea unui contract disimulat de vânzare-cumpărare încă o suprafață de 1.000 mp în favoarea inculpatul ..., care l-a ajutat la finalizarea cu succes a procedurii administrative de reconstituire a dreptului de proprietate pe amplasamentul din mun. ...., zona ....

În perioada 01.07.2020 – 09.07.2020 s-a stabilit ca produsul infracțiunii de luare de mită având ca destinatar final pe inculpatul ... să fie modificat, în sensul ca acesta să primească efectiv o sumă de bani în numerar – 30.000 de euro în locul transferării gratuite a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 1.000 mp din totalul suprafeței de 5.000 mp situată în intravilanul mun. .... prevăzute în titlul de proprietate nr. .../23.09.2019.

Din procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate în data de 01.07.2010 între inculpatul ... rezultă rolul deţinut de acest inculpat, de intermediere a mitei date inculpatului ..., în legătură cu exercitarea de către acesta din urmă a atribuţiilor pentru identificarea terenului, întocmirea documentaţiei cadastrale şi a tuturor operaţiunilor necesare intabulării și dezmembrării- fapta care  s-ar putea circumscrie  infracțiunii de luare de mita prevăzute de art. 289 Cp in forma autoratului si respectiv complicității. Astfel, inculpatul ... transmite martorei ...., fiica proprietarei beneficiare a terenului,  ca este vorba de suma de 30.000 de euro aferentă suprafeţei de 1.000 m.p., de care urma să beneficieze inculpatul ..., o întreabă pe aceasta dacă este în regulă preţul, iar martora insistă asupra persoanei care va beneficia în final de sumă, inculpatul ... spunând că nu el va prelua banii, ci coinculpatul .... Se configurează rolurile infracţionale exercitate de cei doi inculpaţi în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 C.p., art. 6 din Legea nr. 78/2000, al cărei autor este inculpatul ... şi complice este inculpatul .... În discuţia telefonică purtată, martora afirmă că discută cu inculpatul ..., care va transmite la rândul său datele necesare către coinculpatul ....

Această convorbire telefonică este relevantă atât din punct de vedere al dreptului material – forma de participaţie penală a celor doi inculpaţi în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită, autor şi complice -, dar şi din punct de vedere al dreptului procesual penal, sub aspectul cerinţei de necesitate a măsurii arestării preventive. Este reflectată o modalitate frauduloasă de acţiune în sensul că s-a insistat pe primirea mitei, indiferent de formă, şi anume terenul de 1.000 m.p. ori suma de 30.000 euro, ceea ce configurează o formă de periculozitate sporită a persoanei inculpaţilor. Persoana care a beneficiat de teren s-a aflat în situaţia în care a trebuit să dea mită celor care şi-au exercitat atribuţiile de serviciu prin deturnare de la scopul lor legal fie un bun al său, fie contravaloarea bunului, deci ar fi trebuit să vândă propriul bun sub formă de mită, sau tot ea să remită preţul bunului respectiv. O situaţie de fapt similară a invocat-o şi inculpatul ... în momentul realizării flagrantului din data de 09.07.2020, susţinând că suma de bani primită de el reprezenta contravaloarea unui teren pe care dorea să-l cumpere, dar vânzătoarea s-a răzgândit, astfel că el, în calitate de cumpărător, beneficia de alocarea prețului( deși calitatea de cumpărător presupunea in mod firesc  plata prețului, iar nu  încasarea lui).

La data de 09.07.2020 s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul ... primind efectiv suma de 30.000 de euro în biroul suspectului ..., produs direct al infracțiunii de luare de mită, în fapt recompensa pretinsă prin intermediul lui ... pentru sprijinul acordat ,,potrivit funcției deținute la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea numitei ... pentru suprafața de 5.000 m.p. situată în intravilanul municipiului ...

Procesul verbal din 09 iulie 2020 în care s-a redat dialogul ambiental purtat între participanţii la discuţia din biroul inculpatului ..., este relevant din punct de vedere al cerinţei proporţionalităţii măsurii arestării preventive cu gravitatea faptelor şi periculozitatea inculpaţilor: se pune accent pe rolul important deţinut de inculpaţi, fără de care reconstituirea efectivă a dreptului de proprietate nu putea avea loc, astfel încât, contrar apărării inculpaţilor, funcţiile deţinute de aceştia erau esenţiale pentru succesul demersurilor denunţătoarei; inculpatul .... deţinea toate documentele ce atestau dreptul de proprietate şi documentaţia cadastrală aparţinând familiei denunţătoarei, deşi, în virtutea atribuţiilor de serviciu, nu era îndreptăţit la asemenea activităţi; prin îndeplinirea tuturor formalităţilor de cadastru se reliefează rolul deţinut de inculpatul ..., care, în calitate de director executiv al  Direcţiei de Cadastru din cadrul Primăriei .... s-a asigurat de obţinerea tuturor schiţelor terenurilor, întocmirea cadastrului, obţinerea semnăturilor; inculpatul ... menţionează personal că „dumnealor rămân cu 4.000 de metri”, rezultând astfel că, având cunoştinţă de preluarea de către inculpatul ... a suprafeţei de 1.000 m.p. de la denunţătoare, el şi-a însuşit obiectul mitei sub formă de echivalent bănesc; se stabilesc de către inculpaţi coordonatele unei viitoare cooperări pentru amenajarea terenurilor, pentru obținerea autorizațiilor de construcție.

Se configurează o activitate amplă în care inculpaţii folosesc propriile funcţii deţinute în cadrul aparatului de stat în scopul înavuţirii, convertesc atribuţiile de serviciu în mijloace de obţinere a unor bunuri sau foloase, în mod fraudulos, ceea ce reflectă o pătrundere a corupţiei în verigile instituţiilor publice, fenomen foarte periculos  pentru funcţionarea normală a societăţii.

Inculpatul ... a cunoscut conţinutul sacoşei înmânate de fiica denunţătoarei, în biroul de serviciu al inculpatului ..., chiar afirmând „Da, nu-i problemă” atunci când i se înmânează banii şi îşi oferă propriile servicii pentru o colaborare viitoare: „Dacă aveţi nevoie..., eu vă spusei, eu nu repet de zece ori!”, „Da, eu vă spusei! Vă spusei că da!” (filele 267, 268, vol. I d.u.p.).

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în data de 09.07.2020, în posesia inculpaţilor  ... și  ... au fost identificate și ridicate  mai multe înscrisuri, atât în fotocopie cât și în original, în legătură cu această procedură precum și cu proceduri ulterioare privind intabularea acestei suprafețe de teren, emiterea certificatului de urbanism, dezmembrarea în mai multe loturi, achitarea taxelor fiscale/notariale aferente și „vânzarea” – în fapt cedarea cu titlu gratuit a unei suprafețe de 1.000 mp către inculpatul ... a căror deținere nu poate fi explicată in mod legal, ci doar prin prisma  intenţiei de a primi bunurile in legătură cu atribuţiile de serviciu.

Prin declarația dată în data de 30.07.2020, inculpatul ... a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina acestuia, revenind asupra celor declarate anterior, situația de fapt învederată fiind corespunzătoare probelor administrate în cauză.

În unica declarație dată în calitate de inculpat la data de 30.07.2020, inculpatul ... a recunoscut parțial acuzația formulată față de acesta, detaliind contribuția avută de inculpatul ... la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, însă a configurat o contribuţie relativ minoră în săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat, chiar şi în cursul soluţionării propunerii de prelungire a arestării preventive susţinând că nu avea puteri decizionale mari.

Ansamblul înscrisurilor existente la dosarul cauzei atestă funcţia de şef serviciu juridic din cadrul Prefecturii judeţului Mehedinţi şi ansamblul atribuţiilor de serviciu, membru al Comisiei Judeţene de Fond Funciar şi cu rol de reprezentare a prefecturii şi comisiei judeţene în faţa organelor judiciare. Rolul deținut de inculpatul ... nu este mediu ori minor, ci, dimpotrivă, atât funcţia deţinută în drept, cât şi contribuţia efectivă în ansamblul activităţii infracţionale caracterizându-se printr-o substanţială dimensiune.

Toate probele administrate pe parcursul urmăririi penale atestă caracterul indispensabil al rolului său în reconstituirea efectivă a dreptului de proprietate în favoarea denunţătoarei, întrucât, deşi a beneficiat de hotărârea judecătorească de reconstituire, prin despăgubiri, a dreptului real, denunţătoarea nu a intrat efectiv în exerciţiul dreptului său decât cu aportul celor doi inculpaţi.

Apărarea a susţinut că inculpatul nu ar fi exercitat acte de influenţă asupra celorlalţi membri ai comisiei judeţene. Se reţine însă nefinalizarea primei faze a procesului penal, iar unul dintre motivele invocate de procuror în referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive constă în identificarea şi audierea, în calitate de martori, a celorlalţi membri ai Comisiei Judeţene de Fond Funciar şi, respectiv, ai Comisiei Locale de Fiind Funciar. Totodată, inculpatul este presupusul autor al unor demersuri efectuate personal sau prin alte mijloace decât presiuni, pentru ca denunţătoarea să intre în posesia efectivă a terenului, având în vedere că el însuşi urma să primească o cotă parte din acest bun.

Sunt relevante convorbirile purtate cu denunţătoarea şi fiica acesteia în perioada iunie/iulie 2020, în care însuşi inculpatul ... relatează atitudinea avută de alte persoane, pe care nu le nominalizează, dar care i-au reproşat că el şi-a preluat partea din teren, însă acele persoane trebuiau să mai aştepte. Se conturează astfel date ale unei colaborări între inculpat şi alte persoane cu funcţii şi atribuţii concrete în ceea ce priveşte predarea efectivă a terenului şi întocmirea formalităţilor cadastrale.

Susţinerea privind neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019, formulată de către apărare, antamează esenţa raportului juridic de drept penal substanţial şi nu poate fi analizată în actuala etapă procesuală decât prin raportare la condiţiile prevăzute de art. 234 rap la art. 223 C.p.p., pentru prelungirea măsurii preventive.

În sarcina inculpatului ... s-au reţinut două infracţiuni: luare de mită prev. de art. 289 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi, respectiv, spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019; o eventuală contestare a acestei încadrări juridice, în sensul nereținerii  infracțiunii de spălare a banilor, nu înlătură îndeplinirea condițiilor prev. de art. 234 C.p.p. pentru prelungirea măsurii arestării preventive,  întrucât  sunt îndeplinite  condițiile  luării si prelungiri măsurii  arestării cel puțin pentru prima infracţiune de luare de mită prev. de art. 289 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Totodată, infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.p. a fost reţinută în sarcina inculpatului sub forma pretinderii şi primirii folosului constând în suprafaţa de 1.000 de metri pătraţi de la denunţătoare. Infracţiunea de luare de mită are un conţinut constitutiv alternativ din punct de vedere al elementului material, putându-se săvârşi prin pretindere, primire ori acceptarea promisiunii unor bani, foloase care nu i se cuvin funcţionarului public. Este o infracţiune cu consumare anticipată, astfel că, aşa cum s-a reţinut şi în sarcina inculpatului ... inclusiv prin ordonanţa de schimbare a încadrării juridice din data de 30.07.2020, infracţiunea se consumă prin simpla pretindere a banilor sau foloaselor; primirea ulterioară a acestor bunuri nu afectează caracterul unitar al infracţiunii; inculpatul este acuzat de pretinderea folosului şi primirea acestuia, dar prin disimularea adevăratei naturi a bunului, respectiv prin încheierea unui contract simulat de vânzare-cumpărare cu denunţătoarea, al cărui preţ de vânzare are caracter fictiv. Sunt astfel conturate două activităţi infracţionale cu autonomie proprie: pretinderea folosului, a mitei- data consumării infracțiunii prevăzute de art. 289 Cp și, apoi, primirea acesteia sub forma dobândirii dreptului de proprietate printr-un contract translativ de drepturi reale, al cărui rol consta tocmai în ascunderea adevăratei naturi a bunului primit.

Probele care stau la baza suspiciunii rezonabile că faptele ar fi fost comise de către persoana inculpată, in sensul art. 223 alin 1 Cpp  nu trebuie să atingă greutatea și gradul de certitudine a celor care stau la baza unei hotărâri asupra fondului, fiind suficient să fundamenteze o suspiciune rezonabilă și sub nicio formă o certitudine că cel acuzat este implicat în săvârșirea infracțiunilor care constituie obiectul procedurilor penale. În acest fel, este satisfăcut și principiul prezumției de nevinovăție. În orice cauză penală, prin urmare și în prezenta speță, oricând după o hotărâre de plasare a inculpaților  sub puterea unei măsuri preventive există posibilitatea ca dovezile pe care s-a întemeiat acea hotărâre să fie răsturnate de noi probe sau să fie combătute în mod convingător de către inculpat.  Însă, legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive  nu se  raportează decât la ansamblul probelor contemporane luării măsurii, iar nu  la cele survenite, care nu vor  produce efect retroactiv de  nelegalitate a măsurii preventive, ci efectele  procesuale se vor produce numai pentru viitor.

Lipsa antecedentelor penale, situaţia socială şi familială favorabilă fiecărui inculpat nu pot constitui temeiuri exclusive pentru luarea unei alte măsuri preventive, având în vedere că aceste elemente au constituit premise ale funcţiilor publice exercitate şi, respectiv, ale rolurilor proprii îndeplinite de fiecare inculpat, inclusiv pe parcursul activităţii infracţionale. Totodată, confortul social, familial şi material nu i-au împiedicat pe inculpaţi să transforme propriile funcţii în mijloace de obţinere a unor foloase necuvenite, permiţând astfel denigrarea chiar a noţiunii de funcționar public și impietarea conținutului funcției publice exercitate.

Prin modul în care sunt acuzaţi că ar fi acţionat în cadrul relaţiilor de serviciu, folosind propriile responsabilităţi şi atribuţii, se conturează un fenomen al corupţiei care ar fi pătruns chiar în substanţa relaţiilor specifice administraţiei publice locale şi care, astfel, afectează atât fireasca funcționare a acestor autorități, dar și raporturile dintre administraţia publică şi cetăţeni, care acţionează cu scopul valorificării drepturilor şi intereselor legitime.

Poziţia procesuală adoptată de inculpaţi este caracterizată prin inconsecvenţă, în scopul înlăturării răspunderii penale ori atenuării gravităţii infracţiunilor de care sunt acuzați: în momentele ulterioare realizării procedurii flagrantului, au conturat o situaţie de fapt străină de realitatea obiectivă, astfel cum rezultă prin probele administrate. Inculpatul ... a susținut  că a primit echivalentul bănesc al unui teren pe care dorea să-l cumpere, dar vânzătorii s-au răzgândit, sugerând astfel că el, în calitate de cumpărător, primea preţul propriului bun pe care dorea să-l achiziţioneze.

Declaraţiile date de inculpaţi la data de 30 iulie 2020 reprezintă o retractare a propriilor susţineri în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ... şi o colaborare consistentă în ceea ce-l priveşte pe inculpatul ....

Aceste declaraţii concordă cu ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale, dar nu sunt apte a anihila efectul procesual al conduitei adoptate anterior de fiecare inculpat, întrucât există posibilitatea ca şi pe viitor, oricare dintre inculpaţi să retracteze declaraţiile, să adopte o anumită viziune procesuală conform propriilor interese, astfel că, în acest moment, nu poate fi reţinută cu caracter definitiv nici una dintre declaraţiile procesuale; toate modurile de exprimare a atitudinii procesuale specifice fiecărui inculpat sunt încorporate în noțiunea unitara de comportament adoptat pe parcursul procesului penal, element ce contribuie la îndeplinirea condiţiilor de necesitate şi proporţionalitate ale măsurii arestării preventive, în sensul art. 223 alin. 2 C.p.p. rap la art. 234 C.p.p.

Proporționalitatea măsurii privative de libertate este o condiție procedurală  cu efecte asupra drepturilor  fundamentale ale omului, care se analizează în strânsă  conexiune cu cerința necesității aceleiași măsuri  privative de libertate, din care decurge și cu care se completează.

Măsura arestării preventive  este necesara pentru atingerea scopului  bunei desfășurări a procesului penal, in sensul art. 223 Cpp rap la art.202 alin 1 si 3 Cpp, întrucât probele ce  urmează a fi administrate au conexiuni cu persoana inculpaților: identificarea si  audierea  membrilor Comisiilor de Fond Funciar,  din care au  făcut parte cei doi inculpați si in cadrul cărora au exercitat in mod efectiv  atribuții legale de  atribuirea terenului către denunțătoare, teren din care  inculpații au pretins  si primit o cota parte , in natura sau prin echivalent. Chiar au existat nemulțumiri  si  discuții intre inculpați si intre ei si martori privitoare la momentul si modul de primire efectiva a  mitei.

Necesitatea audieri persoanelor care au contribuit la  emiterea documentelor  de  proprietate si cadastrale  ar  putea , in cazul luării altei masuri preventive fata de inculpați , sa fie  afectata, având in vedere ca ei  cunosc  cu cine cu colaborat  in acea direcție, conținutul colaborării , relevante fiind chiar conținutul convorbirilor purtate din care se deduce ca mai multe persoane se așteptau sa primească  un folos din  întreaga operațiune, reproșând inculpatului ... ca el a  încasat primul  obiectul mitei.

Parcurgea încă a primei faze a procesului penal nu reprezintă un argument pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu o alta măsura privativa sau restrictiva de  libertate, întrucât nu au existat momente de pasivitate  in activitatea  organelor judiciare, ci, dimpotrivă, astfel cum rezulta din referatul cu propunerea  de prelungire a arestării preventive, motivat conform art. 234 alin 2 Cpp, si din conținutul  dosarului, a fost continuata activitatea de administrare a probelor, necesara pentru  clarificarea  împrejurărilor cauzei, si stabilirea cat mai fidel a  întinderii activității ilicite de corupție si spălare a banilor.

O persoană învinuită de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să fie eliberată întotdeauna în cursul procesului, cu excepția cazului în care statul poate demonstra că există motive „relevante și suficiente” care să justifice continuarea detenției. Justificarea oricărei perioade de detenție, indiferent cât de scurtă, trebuie să fie demonstrată în mod convingător de autorități. Prelungirea cvasi-automată a detenției contravine garanțiilor prevăzute la art. 5 § 3 (a se vedea Tase împotriva României, 10 iunie 2008).

În general, atunci când se determină durata privării de libertate pe parcursul procesului, în conformitate cu art. 5 § 3 din Convenție, perioada care trebuie luată în considerare începe de la data la care persoana învinuită este arestată și se încheie la data la care se stabilește învinuirea, chiar și de către o instanță de prim grad de jurisdicție sau, posibil, la punerea în libertate în cursul procesului penal împotriva sa. Durata arestării preventive a inculpaților din prezenta cauză de 30 zile, iar  aplicând principiile stabilirii duratei rezonabile a privării de libertate se constată că a existat o concordanță între drepturile și interesele procesuale ale acuzaților și principiul desfășurării procesului penal în condițiile art.8 alin.2 C.p.p. – în scopul constatării la timp și în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni, nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii într-un termen rezonabil. Au fost respectate și aplicate în mod efectiv drepturile inculpaților la studierea dosarului cauzei, dreptul la apărare și formularea în mod efectiv a unei poziții procesuale fața de acuzațiile aduse. Procedura de administrate a probelor a înregistrat o continuitate specifică  celerității unui astfel de proces în care există acuzați în stare de arest preventiv.

Se va admite propunerea formulata de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Naționala Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova împotriva Încheierii nr. 135 din data de 04 august 2020, pronunțată de Judecătorul de Drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj în dosarul nr. .....

In baza art. 236 C.p.p. se va prelungi durata măsurii arestării preventive a inculpaților  ... si ..., dispuse prin încheierea din camera de consiliu nr. 120/2020  a Tribunalului Dolj, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 09.08.2020 până la data de 07.09.2020, inclusiv. 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Admite propunerea formulata de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcția Naționala Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova împotriva Încheierii nr. 135 din data de 04 august 2020, pronunţată de Judecătorul de Drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj în dosarul nr. .....

In baza art. 236 C.p.p. prelungeşte durata măsurii arestării preventive a inculpaţilor  ... (fiul lui ... și ..., născut la data de ... în ...., domiciliat în mun. ..., CNP ....) si ... (fiul lui .. și .., născut la data de .., în mun. .., domiciliat în mun. .., CNP ..), dispuse prin încheierea din camera de consiliu nr. 120/2020  a Tribunalului Dolj, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 09.08.2020 până la data de 07.09.2020, inclusiv.

In temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa de cameră de consiliu din data 05.08.2020.

Preşedinte - Judecător de Drepturi şi Libertăţi,

...

Grefier,

...

Red. Jud.: ...

Tehnored.: .. /CS 07 august 2020/6 ex.

Domenii speta

Spete similare