Decizie 1595 din 14.12.2020

Infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 în elementul său material descrie împrejurările/activitățile care odată realizate încalcă norma penală iar persoana care le-a săvârșit răspunde penal; în cauza de față elementul material al infracțiunii îl reprezintă vânzarea de către inculpaţii ... şi ...a medicamentului Oxidolor, medicament ce conţine substanţa oxicodonă, substanţă aflată pe Tab II din Legea 143/2000.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 se observă că elementul material îl reprezintă eliberarea cu intentie de droguri de mare risc pe baza unei rețete medicale prescrise fără să fie necesară din punct de vedere medical sau a unei rețete medicale falsificate.

În cazul acestei infracţiuni, subiectul activ nemijlocit poate fi numai persoana care are competenţa legală de a elibera droguri de mare risc în baza unei retete medicale prescrise sau a unei reţete falsificate.

Prin urmare, diferența dintre cele două infracțiuni, constatată şi în practica judiciară (dec.104/RC/2016 a ÎCCJ, secţia penală) constă în existența unei rețete medicale pentru care se cunoaște că este falsă ori nu este necesară din punct de vedere medical și cu toate acestea farmacistul procedează la eliberarea de droguri de mare risc, iar în privința infracțiunii reglementată de art. 2, drogurile de mare risc se vând efectiv fără a fi condiționate de existența unei prescripții medicale.

Prin urmare, elementul material al celor două infracțiuni este diferit, legiuitorul sancționând activități infracționale diferite, astfel încât principiul „ne bis in idem” nu are aplicabilitate în cauza dedusă judecății.

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2020:003.001595

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 1595

Şedinţa publică de la 14 Decembrie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Judecător ...

Grefier ...

Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Serviciul Teritorial Craiova a fost reprezentat de procuror ...

Pe rol, pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2020, consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din aceeaşi dată, încheiere ce face parte integrată din prezenta decizie având ca obiect apelurile formulate de DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova şi inculpaţii ..., ..., ... şi SC ...SRL, împotriva sentinţei penale nr. 285 din data de 04.06.2019, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ....

C U R T E A

Deliberând asupra apelurilor de faţă,constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 285 din data de 04.06.2019, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ..., s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, ca inadmisibilă.

În baza art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală, s-a respins cererea de schimbare a încadrării încadrării juridice formulată de inculpatul ...din infracţiunea de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. în infracţiunea de complicitate la infracţiunea prev. de art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000.

S-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, pusă în discuţie din oficiu de către instanţă, astfel că s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul ... a fost trimis în judecată, astfel din infracțiunile continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit. a Cp şi tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 Cp şi in final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp (rechizitoriul nr. ...) şi infracțiunile continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. şi in final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp (rechizitoriul nr. ...) într-o singură infracţiune continuată de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit. a Cp şi o singură infracţiune de tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit a Cp şi in final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp.

I. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. a fost achitat inculpatul ... pentru savarşirea infracţiunii de tentativa la"trafic internaţional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1lit a Cp.

1.În baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit. a Cp şi art 396 alin. 10 C.p.p, a fost condamnate inculpatul ..., la pedeapsa de 5 ani închisoare în regim de detenţie şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b NCP, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. 1 NCP, au fost interzise inculpatului ca pedepse accesorii exerciţiul drepturilor prev. la art. 66 lit. a,b NCP, pe durata prev. de art. 65 al. 3 NCP.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. şi art. art. 399 alin. 1 C.pr.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la 09.03.2018, la 11.05.2019.

În baza art. 399 alin 1 C. proc. pen., a fost menţinută măsura controlului judiciar.

II. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen., a fost achitat inculpatul ... pentru savarşirea infracţiunii de tentativa la"trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1lit a Cp.

1.În baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 77 alin. 1 lit. a C.pen. şi art 396 alin. 10 C.p.p., a fost condamnat inculpatul ..., la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare în regim de detenţie şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. 1 NCP, au fost interzice inculpatului ca pedepse accesorii exerciţiul drepturilor prev la art. 66 lit. a,b NCP, pe durata prev. de art. 65 al. 3 NCP.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. şi art. art. 399 alin. 1 C.pr.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada retinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu de la 09.03.2018, la 11.05.2019.

În baza art. 399 alin 1 C. proc. pen., s-a menţinut măsura controlului judiciar.

III. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art.16 alin.1 lit.a C.pr.pen., a fost achitată inculpata ... pentru savarşirea infracţiunii de complicitate la tentativa la"trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 48 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp.

1. În baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 lit. a Cp, a fost condamnată inculpata ..., la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pedeapsă a cărei executare începe în condiţiile art. 68 alin 1 lit c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de droguri de mare risc”.

În baza art.65 alin.1 C.p, s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g C.pen., respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale;

2. În baza art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de "deținere de droguri de mare risc în vederea consumului”

În baza art. 38, 39 alin. 1 lit. b NCp, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei ..., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 1/3 din pedeapsa de 6 luni (2 luni), rezultand pedeapsa finală de 5 ani şi 2 luni închisoare în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g C.pen., pe o durată de 2 ani, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pedeapsă a cărei executare începe în condiţiile art. 68 alin 1 lit. c C. pen.

În baza art.65 alin.1 C.p, s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g C.pen. respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale;

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. şi art. art. 399 alin. 1 C.pr.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei, perioada retinerii şi a arestului preventiv de la 09.03.2018, la 04.05.2018.

În baza art. 399 alin 1 C. proc. pen., s-a menţinut măsura controlului judiciar.

IV. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. a fost achitată inculpata SC ...SRL pentru săvârșirea infracţiunii de complicitate la tentativa la"trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 48 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb.

În baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb rap. la art.137 alin 4 lit d C. pen., a fost condamnată inculpata SC ...SRL, reprezentată prin ... și prin mandatar ..., la pedeapsa de 24.000 lei amendă penală, sumă corespunzătoare unui număr de 240 de zile-amendă penală, cu o valoare de 100 lei/zi-amendă şi la pedeapsa complementară a afişării hotărârii de condamnare, prev. de art.136 al.3 lit.f CP, rap. la art.145 al.1, 2 şi 3 CP, publicare care se va realiza pe cheltuiala inculpatei, în extras, la sediul Oficiului Registrului Comerţului Dolj, pe o perioadă de 1 lună, pentru savarşirea infracţiunii de"trafic de droguri de mare risc".

V. În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza II C.pr.pen. a fost achitat inculpatul ..., pentru infracţiunea de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 35 alin 1 C. pen.

S-a constatat că inculpatul ... a fost reținut de la 24.05.2018, la 25.05.2018.

În baza art. 241 alin. 1 lit b. C. proc. pen., s-a constatat încetată de drept măsura preventiva a controlului judiciar (executorie), luată prin Ordonanţa din 25.05.2018, emisă in dosarul ... al PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova .

V. În baza art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008 privind funcționarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţii ..., ... şi ... în vederea obținerii şi stocării în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilurilor genetice ale acestora.

În baza art. 16 alin. 1 si art. 17 alin 1 din Legea nr. 143/2000 modificată şi completată, rap. la art. 112 lit. f C. pen., s-a dispus confiscarea şi distrugerea cantităţii de 958 comprimate OXIDOLOR concentrația 80 mg (ce conţine oxycodone, drog de mare risc înscris în tabelul II anexă a Legii nr. 143/2000), 14 comprimate codeină fosfat (ce conţine codeină drog de mare risc înscris în tabelul II anexă a Legii nr. 143/2000) ?i 14 comprimate XANAX (ce conţine alprazolam, drog de risc înscris în tabelul III anexă a Legii nr. 143/2000), identificate cu ocazia prinderii în flagrant şi a perchezițiilor domiciliare, rămase în urma analizelor de laborator, enumerate in procesul verbal de primire a probelor nr. 1723759/09.03.2018 al IGPR, sigilate cu sigiliul tip MI nr. 19257.

In baza art 112 lit d C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumei de 1000 lei obținute de către inculpata ... ca avans pentru vânzarea drogurilor, identificată cu ocazia percheziţiei la domiciliul inculpatei sume de bani menţionate in procesul verbal din 12.03.2018 întocmit de PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova şi depuse la ... Bank.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. proc. pen. şi la 249 C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 12.03.2018 emisă în dosarul ...al PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova (fila 191 vol2 dos ...), asupra sumei de 1000 lei obținute de către inculpata ... ca avans pentru vânzarea drogurilor, în vederea evitării sustragerii de la confiscarea specială şi a achitării cheltuielilor judiciare,sume de bani menţionate in procesul verbal din 12.03.2018 întocmit de PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova şi depuse la ... Bank- in contul ......

In baza art. 112 lit d C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumei de 1000 lei dar şi a sumei de 2.200 lei aflate asupra inculpatului ... şi destinate plății drogurilor sume de bani menţionate in procesul verbal din 12.03.2018 întocmit de PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova şi depuse la ... Bank, in contul ....

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. proc. pen. şi la 249 C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 12.03.2018 emisă în dosarul ...al PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova (fila 185 vol 2 dos ...), asupra sumei de sumei de 1000 lei dar şi a sumei de 2.200 lei aflate asupra inculpatului ... şi destinate plății drogurilor, în vederea evitării sustragerii de la confiscarea specială şi a achitării cheltuielilor judiciare (sumă de bani menţionată in procesul verbal din 12.03.2018 întocmit de PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova şi depusă la ... Bank).

In baza art 112 lit d C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumei de 450 lei ridicată la data de 08.03.2018 cu ocazia prinderii în flagrant a inculpatului ..., sume de bani menţionate in procesul verbal din 12.03.2018 întocmit de PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova şi depuse la ... Bank -cont ....

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. proc. pen. şi la 249 C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 12.03.2018 emisă în dosarul ...al PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova (fila 188 vol 2 dos ...), asupra sumei de 450 lei ridicată la data de 08.03.2018 cu ocazia prinderii în flagrant a inculpatului ..., în vederea evitării sustragerii de la confiscarea specială şi a achitării cheltuielilor judiciare (sume de bani menţionate in procesul verbal din 12.03.2018 întocmit de PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova şi depuse la ... Bank).

În temeiul art. 112 alin. 1 lit. e C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 20.813 lei, sumă aflată în conturile SC ...SRL.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C. proc. pen. şi la 249 C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 31.05.2018 emisă în dosarul ...al PICCJ-DIICOT Serviciul Teritorial Craiova, asupra sumei de 20.813 lei identificată în contul .... deschis la ... Bank sucursala Oltenia Craiova, aparținând SC ...SRL, în vederea evitării sustragerii de la confiscarea specială şi a achitării cheltuielilor judiciare.

În baza art. 5 din Legea 381/2004, s-a dispus comunicarea sentinţei către Agenţia Naţională Antidrog după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 274 alin. 1 N.C.pr.pen., au fost obligaţi inculpaţii ..., ..., ... şi SC ...SRL la plata sumei de cate 3000 lei fiecare (total 12000 lei), cheltuieli judiciare către stat, sumă din care 7000 lei reprezintă cheltuieli efectuate in faza de urmărire penală (rechizitoriu nr. ...şi ...).

În temeiul art. 275 alin. 6 Cpp, cheltuielile privind avocaţii desemnati din oficiu (pentru inculpaţii ..., SC ...SRL, ....) au fost suportate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a constatat că prin rechizitoriul nr. ...al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus:

"1.În temeiul dispoziţiilor art.327 alin.1 lit. a C.p.p. trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:

- ..., cercetat pentru pentru săvârșirea infracțiunilor continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 77 alin. 1 lit. a Cp și tentativă la"trafic international de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 77 alin. 1 Cp și art. 38 alin. 1 Cp

-..., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 77 alin. 1 lit. a Cp și tentativă la"trafic international de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 77 alin. 1 Cp și art. 38 alin. 1 Cp

- ..., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 lit. a Cp, complicitate la tentativă la"trafic international de droguri de mare risc"prev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp și"deținere de droguri de mare risc în vederea consumului”, prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.

- SC ...SRL, CUI ..., ..., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. și complicitate la tentativă la"trafic international de droguri de mare risc"prev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.

2. În temeiul art. 328 Cpp rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a Cpp clasarea cauzei privind pe ... cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. și complicitate la tentativă la"trafic international de droguri de mare risc"prev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp.

3. În temeiul art. 328 Cpp rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cpp clasarea cauzei privind pe ... cercetată pentru săvârșirea infrațiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. 1 Cp și ...cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de instigarea la fals intelectual prev. de art. 47 Cp rap. la art. 321 alin. 1 Cp

În temeiul art. 316 Cpp soluţiile de clasare se comunică suspecților și inculpatului față de care au fost dispuse, nefiind identificate alte persoane interesate în cauză.

Potrivit prevederilor art. 16 alin. 1 din O.U.G. nr. 78/2016 şi art. 339 alin. 4 din Cod procedură penală, împotriva soluţiilor de clasare, se poate face plângere împotriva soluţiilor de clasare, se poate face plângere la procurorul şef secţie, în termen de 20 zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cpp rap. la art. 275 alin. 5 Cpp cheltuielile judiciare ocazionate de cercetarea suspecților menționați rămân în sarcina statului.

4. În temeiul art. 63 alin. 1 Cpp rap. la art. 46 alin. 1 Cpp disjungerea cauzei în ceea ce privește faptele de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 1 și 2 din Lg. 143/200 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 38 alin. 1 Cp săvârșite de ... și ... în anul 2017 și în luna februarie 2018."

Cauza ... a fost reunită la cauza ....

În actul de sesizare, s-a reţinut că, în perioada 06.05.2017-18.01.2018, inculpatul ..., reprezentant al farmaciei SC ...SRL Craiova a cumpărat, fără drept, de 10(zece) ori un număr total de 105 cutii conţinând 6300 comprimate (cu concentraţia 80 mg) de OXIDOLOR, denumire comercială pentru clorhidrat de oxicodonă (substanţă prev. în Tabelul II anexă la Lg. 143/2000 Rpb.) şi apoi a revândut, tot fără drept, de 4(patru) ori către inculpatul ... (direct sau prin persoane interpuse) un număr total de 65 cutii conţinând un număr total de 3900 de comprimate, fără a fi solicitate reţete speciale, documente de identitate sau fără a fi întocmite documente legale.

S-a constatat totodată din fişa produsului OXIDOLOR întocmită la SC ...SRL Craiova în perioada de referinţă şi declaraţiile luate în cauză că ieşirea din gestiune a medicamentelor a avut loc după cum urmează: în data de 06.05.2017 – 5 cutii, în luna iulie 2017 un număr de 10 cutii, în data de 11.10.2017 un număr de 7 cutii şi în data de 18.01.2018 un număr de 83 cutii, toate a câte 60 de comprimate.

De asemenea, s-a stabilit din cuprinsul cercetărilor că inculpatul ... l-a trimis pe martorul ... la Băileşti (o dată, în anul 2017), pentru a ridica medicamente de la farmacia SC ...SRL Craiova, punct de lucru Băilești şi la Balş (în luna martie 2018), pentru a remite un avans în bani pentru 10 cutii conţinând 600 comprimate OXIDOLOR (clorhidrat de oxicodonă cu concentraţia 80 mg).

Martorul ...a declarat totodată că medicamentele ridicate de la ...din Băileşti au fost destinate a fi transportate în Suedia prin intermediul serviciilor de curierat, făcând demersuri în acest sens, însă transportatorul a refuzat primirea acestora întrucât nu erau însoţite de documente.

Inculpatul ... s-a deplasat în data de 06.03.2018 la Băileşti pentru a comanda alte cantităţi de OXIDOLOR, ocazie cu care a remis reprezentantului farmaciei o reţetă obişnuită pentru a justifica achiziţii viitoare, document care însă nu prezenta condiţiile de valabilitate prevăzute de Lg. 339/2005 rpb. (nu reprezenta o prescripţie medicală specială).

În luna mai 2017, inculpatul ... s-a deplasat împreună cu mama sa în localitatea Băileşti pentru rezolvarea unor probleme personale, ocazie cu care a solicitat şi obţinut achiziţionarea de comprimate de OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, medicament din categoria opioidelor, supus controlului naţional şi reglementat ca şi prescriere şi eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 şi HG 1915/2006.

Astfel, inculpatul a intrat în incinta farmaciei SC ...SRL unde a purtat personal discuţii cu administratorul de drept ... şi cu angajatele prezente comandând iniţial un număr 5 cutii a câte 60 de comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, discuţii care au fost auzite de către inculpatul ..., soţul suspectei ....

Inculpatul ..., care avea calitatea de funcţionar însărcinat cu achiziţiile în cadrul farmaciei a luat apoi hotărârea de a cumpăra medicamentele comandate, care au fost preluate de la distribuitor şi puse într-un dulap special prevăzut cu încuietoare anume destinat medicamentelor care conţineau substanţe stupefiante sau psihotrope.

Ulterior, în data de 06.05.2017, inculpatul .... a vândut, fără drept, cele 5(cinci) cutii cu comprimate OXIDOLOR inculpatului ..., fără a-i cunoaşte identitatea, fără a-i solicita acestuia vreun act care serveşte la identificare sau legitimare şi fără a-i solicita vreo prescripţie medicală specială sau chiar fără regim special, accesând dulapul în care ştia că se aflau medicamentele care conţineau substanţe stupefiante prin folosirea cheii aflate în biroul său.

Încurajat de faptul că identitatea nu-i fusese dezvăluită şi de modul în care inculpatul ... cumpăra şi vindea droguri de risc, inculpatul ... a sunat în alte trei rânduri pe telefonul fix al farmaciei SC ...SRL Craiova, punct de lucru Băilești, recomandându-se"băiatul cu Oxidolor-ul"şi a comandat diferite cantităţi de medicamente care conţineau substanţe opioide, apelurile iniţiindu-le din Suedia, unde locuia şi unde trebuiau să ajungă drogurile.

De fiecare dată, hotărârea de a cumpăra, fără drept, de la furnizorii autorizaţi medicamentul OXIDOLOR a luat-o inculpatul ... care apoi a procedat la vânzarea medicamentelor inculpatului ..., în modalitatea expusă mai sus.

Astfel, inculpatul a comandat şi achiziţionat în perioada 12.07.2017-17.01.2018, fără drept, în baza a nouă facturi separate un număr total de alte 100 cutii conţinând 60 comprimate Oxidolor concentraţia 80 mg de la SC ...SRL (60 de cutii) şi SC ... SRL (45 cutii).

Inculpatul ... a folosit pentru achiziţiile menţionate doi furnizori în acelaşi timp pentru a nu depăşi cantităţile lunare pe care le putea achiziţiona pe credit şi a nu figura cu cantităţi mari în aceeaşi lună.

Deşi nu avea dreptul de a depozita, manipula sau vinde astfel de medicamente, cunoscându-le caracterul de produse stupefiante, inculpatul ... a vândut în luna iulie 2017 (la o dată ce nu a fost stabilită exact), în data de 11.10.2017 şi în data de 18.01.2018 un număr cert de 60 de cutii conţinând fiecare 60 de comprimate către 3(trei) persoane cărora nu le cunoştea identitatea, toate trimise de către inculpatul ..., dintre care una a fost identificată în cursul urmăririi penale ca fiind martorul ....

Pentru a da o aparenţă de legalitate vânzărilor fără drept de substanţe stupefiante, inculpatul ... a emis la data de 06.05.2017 un bon fiscal iar la data de 11.10.2017 un număr de 7 bonuri fiscale cu ajutorul cărora a făcut descărcarea de gestiune şi a creat aparenţa existenţei mai multor cumpărători.

Ulterior, pentru medicamentele achiziţionate în perioada 13.10.2017-17.01.2018 inculpatul ... a descărcat gestiunea electronică aferentă în data de 18.01.2018 prin operarea fictivă a unui proces verbal de distrugere, inclusiv pentru medicamentele vândute în mod cert către persoana trimisă de către inculpatul ..., fără a fi însă constituită o comisie conform prevederilor Lg. 339/2005 rpb şi fără a fi întocmit un astfel de document pe suport material.

Toate substanţele stupefiante care au ajuns în posesia inculpatului ... au fost destinate scoaterii din ţară şi revânzării de către acesta în Suedia, aspecte care au rezultat din cercetări.

Acesta i-a solicitat martorului ...să identifice o firmă de curierat în Craiova căreia să-i încredinţeze coletul cu medicamentele care conţineau substanţe stupefiante

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în a doua jumătate a lunii februarie, inculpatul ... a contactat telefonic reprezentanţii farmaciei SC ... SRL din .., jud. .., unde a comandat telefonic 10 cutii OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, medicament din categoria opioidelor, supus controlului naţional şi reglementat ca şi prescriere şi eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 şi HG 1915/2006.

Pentru a crea aparenţa de seriozitate necesară lansării comenzii către furnizori, inculpatul ... l-a trimis pe martorul ...să plătească un avans în cuantum de 1000 lei pentru medicamente.

După primirea medicamentelor, angajaţii farmaciei din Balş au refuzat remiterea acestora întrucât martorul nu a putut prezenta o prescripţie medicală validă, restituindu-i avansul, care a fost folosit pentru a cumpăra drogurile identificate în dosarul înregistrat sub nr. ... în care inculpatul ... a fost trimis în judecată.

În luna martie 2018, inculpatul ... a revenit în ţară şi s-a deplasat în Băileşti în încercarea de cumpăra alte cantităţi din medicamentul OXIDOLOR, obţinând în prealabil, prin intermediul martorului ..., o reţetă simplă care conţinea datele unei persoane fictive şi datele de identificare ale medicamentului.

Reţeta astfel emisă a fost încredinţată inculpatului ... în data de 07.03.2018 în scopul de a-l determina să achiziţioneze şi alte cantităţi de medicamente, însă activitatea nu a mai fost continuată întrucât inculpatul ... a fost prins în flagrant în data de 08.03.2018 în timp ce cumpăra de la un alt inculpat medicamente care conţineau substanţe stupefiante din aceeaşi categorie, a drogurilor de mare risc (fapte ce au făcut obiectul cauzei penale nr. ...).

Prin rechizitoriul nr. ... al D.I.I.C.O.T. – Serviciul teritorial Craiova întocmit la data de 24.04.2018, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor ..., ... şi ... (administrator la SC ... SRL) pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. şi tentativă la trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. şi disjungerea cauzei pentru alte acte materiale de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de mare risc săvârşite în perioada ianuarie 2017 – februarie 2018 de inculpaţii ... şi ....

Din probele administrate în cauză s-a stabilit că în perioada 2017-2018 primii doi inculpaţi au cumpărat fără drept, în scop de revânzare, comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, medicament din categoria opioidelor, supus controlului naţional şi reglementat ca şi prescriere şi eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 şi HG 1915/2006, pe care intenţionau să le transporte apoi în afara ţării (Suedia), droguri de mare risc care le-au fost vândute, fără drept, de către administratorii sau angajaţii unora dintre farmaciile situate în zona Olteniei.

Disjungerea cauzei a determinat constituirea mai multor cauze penale în care se verifică legalitatea unor operaţiuni de vânzare-cumpărare de medicamente din categoria OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, medicament din categoria opioidelor, supus controlului naţional şi reglementat ca şi prescriere şi eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 şi HG 1915/2006, cauza penală nr. ... având ca obiect operaţiunile de procurare/vânzare de OXIDOLOR efectuate de farmacia SC ...SRL Craiova, la punctul de lucru din oraşul ...

În urma deplasării în data de 24.05.2018 la sediul punctului de lucru din Băileşti al SC ...SRL, organele de cercetare ale poliţiei judiciare delegate în cauză şi reprezentantul Direcţiei Politica Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din Cadrul Ministerului Sănătăţii au constatat că în perioada mai 2017-ianuarie 2018 au fost procurate un număr de 105 cutii a câte 60 comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, medicament din categoria opioidelor, supus controlului naţional şi reglementat ca şi prescriere şi eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 şi HG 1915/2006, produse care nu se mai regăseau în farmacie şi pentru care nu au fost prezentate prescripţii medicale speciale.

Achiziţionarea celor 6300 comprimate OXIDOLOR a reieşit pe de-o parte din fişa produsului din perioada 01.01.2017-24.05.2018 care a fost listată din evidenţa gestionară informatizată cât şi din copiile celor 10 facturi de aprovizionare de la furnizorii SC ... SRL şi SC ... SRL.

Cunoaşterea caracterului comprimatelor de OXIDOLOR de medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope de către persoanele angajate ale farmaciei SC ...SRL a reieşit cu suficienţă din faptul că în cazul facturilor de aprovizionare de la SC ... SRL au existat de fiecare dată documente anexă (sub formă adresă tipizat) din care a rezultat că persoana care primea comprimatele putea manipula substanţele stupefiante primite.

De asemenea, toate comprimatele au fost depozitate în acelaşi dulap prevăzut cu încuietoare în care erau depozitate şi celelalte medicamente cu regim special (xanax, codeină fosfat, algocalmin, etc) la care ar fi trebuit să aibă acces numai farmacistul ..., aspecte care au rezultat din declaraţiile inculpatului ..., ale suspectei ... şi ale martorelor ..., ..., ... şi ... (toate asistente de farmacie la SC ...SRL).

Implicarea nemijlocită, conştientă, în achiziţia şi revânzarea (ambele operaţiuni efectuate fără drept) de medicamente care conţineau substanţe stupefiante a inculpatului ... a rezultat chiar din declaraţia sa, inculpatul recunoscând că a fost persoana care a comandat, manipulat şi vândut medicamentul OXIDOLOR.

De asemenea, a rezultat că o singură persoană a comandat şi numai acesteia i-a fost vândut medicamentul OXIDOLOR (direct sau prin trimişi ai acestuia), fără însă a prezenta sau a-i fi fost cerute prescripţii medicale sau documente de identificare, decizia de procurare şi vânzare aparţinându-i în exclusivitate inculpatului ... care a arătat, totodată, că medicamentele erau depozitate în dulapul special amenajat pentru substanţele cu regim special, că ştia ce conţin şi din ce categorie fac parte, că le-a transmis în mod expres martorelor angajate în calitate de asistent de farmacie să nu vândă astfel de medicamente fără prescripţie medicală întrucât era interzis.

Mai mult, din declaraţiile martorelor ..., ..., ..., ... a rezultat că farmacia nu primeşte în mod uzual comenzi telefonice pentru medicamente, iar în cazurile de excepţie în care au fost efectuate achiziţii de astfel de produse prin această modalitate, decizia i-a aparţinut în exclusivitate inculpatului ....

Implicarea inculpatului ... în operaţiunile efectuate fără drept cu substanţe stupefiante a fost indicată şi de către suspecta ... care a arătat că decizia de a cumpăra şi vinde astfel de substanţe a aparţinut soţului său.

Explicaţiile inculpatului ... cu privire la faptul că iniţial inculpatul ... s-a prezentat însoţit de o persoană de sex feminin necunoscută care simula o suferinţă fizică nu pot fi reţinute în contextul probelor administrate întrucât în total au fost achiziţionate fără respectarea dispoziţiilor legale 6300 comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg., cantitate care ar fi suficientă, conform prospectului, pentru tratamentul unei singure persoane o perioadă de aproximativ 9 ani.

Mai mult, termenul de expirare al medicamentelor a fost înscris pe facturi şi pe ambalajul acestora, fiind cuprins între anul 2019 şi 2022, rezultând astfel o perioadă de folosire mult mai mică decât perioada pentru care ar fi fost furnizat medicamentul.

De asemenea, vânzarea medicamentului către persoane diferite, necunoscute, fără documente, implica cunoaşterea faptului că nu erau destinate tratamentului unei singure persoane.

În acelaşi timp, din declaraţiile inculpatului ... a rezultat că acesta a cumpărat prin alte persoane medicamente în luna ianuarie 2018, contrazicându-l pe inculpatul ... care a precizat că ar fi distrus toate comprimatele aflate pe stoc în acea perioadă.

Alt element care conduce la stabilirea faptului că inculpatul ... cunoştea caracterul ilicit al conduitei sale a rezultat şi din faptul că în data de 11.10.2017 au fost emise un număr de 7 bonuri fiscale pentru 7 cutii OXIDOLOR, scopul fiind evident acela de a simula şapte acte de vânzare către persoane diferite şi nu către aceeaşi persoană.

Implicarea directă sau prin interpuşi în activitatea de trafic de droguri de mare risc a inculpatului ... a fost stabilită atât din declaraţiile sale dar şi prin declaraţiile celorlalte persoane cercetate şi ale martorilor audiaţi în cauză.

Astfel, inculpatul ... a descris în amănunt modalitatea în care a contactat reprezentanţii SC ...SRL şi în care a comandat în mod repetat comprimatele de OXIDOLOR, dar şi faptul că ştia care era substanţa activă conţinută, indicând faptul că avea cunoştinţă despre necesitatea existenţei unei prescripţii speciale.

Inculpatul a arătat şi faptul că a vândut apoi comprimatele către o persoană din Bucureşti, cu nume comun (”...”), încercând însă să infirme faptul că drogurile de mare risc erau destinate scoaterii din ţară, fără drept.

Susţinerile inculpatului ... cu privire la scoaterea din ţară a drogurilor au fost infirmate de către martorul ...care a declarat că i s-a cerut de către acesta să trimită prin intermediul unei firme de curierat medicamentele şi un inel în Suedia, însă a trimis numai bijuteria întrucât i s-au solicitat documente legale pentru medicamente.

Acelaşi martor a declarat că inculpatul ... i-a comunicat cu ocazia uneia dintre întâlnirile avute că obţinea bani în Suedia din vânzarea de"pastile”.

Implicarea inculpatului ... în achiziţia de pastile de la SC ...SRL care conţineau substanţe stupefiante în vederea revânzării fără drept a fost confirmată şi de către inculpatul ... şi de către ... care l-au recunoscut din fotografii cu ocazia audierilor, dar şi de susţinerile martorului ...care a declarat că a primit sume de bani pentru a plăti acele medicamente urmare a discuţiilor avute cu inculpatul.

Încercarea de achiziţiona medicamente care conţineau substanţe stupefiante de la farmacia din Balş de către inculpatul ... a fost confirmată cu ocazia audierilor de către inculpat, de către martorul ...şi de către martorele ..., ... şi ....

Cu ocazia deplasării la farmacia SC ...SRL din Băileşti, organele de cercetare ale poliţiei judiciare au ridicat şi o prescripţie medicală simplă aparent emisă la data de 06.03.2018 de un medic specialist pe numele de ....

Cu privire la această prescripţie s-a stabilit că a fost obţinută de către martorul ..., brancardier la Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Craiova, din declaraţia acestuia rezultând că a acţionat la solicitarea lui ..., pe care l-a recunoscut în fotografia din fişa de evidenţă a populaţiei prezentată şi care a precizat că fusese rugat în acest sens de către ...

Conţinutul de substanţe stupefiante al medicamentului OXIDOLOR, originalitatea şi trasabilitatea comprimatelor vândute către inculpatul ... a fost stabilită de la producătorul din Austria până la clientul final în baza documentelor transmise de către furnizorii SC ... SRL şi SC ... SRL.

Astfel, cei doi furnizori au pus la dispoziţie în copie autorizaţiile de punere pe piaţă, autorizaţia de import, certificatele de analize, documentele de producţie cu datele de identificare (serie, dată producţie şi dată expirare), facturile de livrare de pe tot lanţul de comercializare, prospectul medicamentului, facturile externe.

S-a constatat astfel, chiar fără a identifica în materialitatea lor comprimatele care conţineau substanţele stupefiante, că obiectul material al infracţiunilor cercetate a existat şi conţinea substanţele prevăzute de tabelul II, anexă la Lg. 143/2000 rpb.

În cauză au fost efectuate cercetări şi faţă de ..., farmacistul angajat al SC ...SRL, însă nu au putut fi administrate probe concludente din care să rezulte participarea acesteia la săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 rpb., urmând se dispune o soluţie de netrimitere în judecată în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cpp.

De asemenea, au fost efectuate cercetări faţă de persoana juridică SC ...SRL sub aspectul săvârşirii aceleiaşi infracţiuni, însă nu s-a putut stabili din probatoriul administrat că inculpatul ... a acţionat cu ştiinţa sau ca urmare a deciziei reprezentanţilor legali ai societăţii, constatându-se astfel lipsa elementelor constitutive sub aspectul laturii subiective în cazul infracţiunii cercetate.

Din probatoriul administrat s-a constatat că faptele există, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor cercetate, a fost pusă în evidenţă o periculozitate deosebită a inculpaţilor prin raportare la cantitatea mare de droguri traficată, modalitatea de obţinere şi caracterul organizat, care indică cu claritate scopul de vânzare ulterioară, aspecte care conduc la necesitatea trimiterii în judecată şi tragerea la răspundere penală a acestora.

Situaţia de fapt reţinută a fost probată cu următoarele mijloacele de probă: declaraţii inculpaţi: ..., ..., declaraţii suspecţi: ..., declaraţii martori: ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., proces verbal de verificare la SC ...SRL din data de 24.05.2018, prescripţie medicală simplă emisă de un medic specialist pe numele de ... la data de 06.03.2018, fişa produsului Oxidolor pentru perioada 01.01.2017-24.05.2018, note de intrare recepţie produs Oxidolor, copii certificate facturi fiscale emise de către furnizorii SC ... SRL şi SC ... SRL, copii de pe autorizaţiile de punere pe piaţă, autorizaţia de import, certificatele de analize, documentele de producţie cu datele de identificare (serie, dată producţie şi dată expirare), facturile de livrare de pe tot lanţul de comercializare, prospectul medicamentului, facturile externe transmise de către SC ... SRL, copii de pe autorizaţiile de punere pe piaţă, autorizaţia de import, certificatele de analize, documentele de producţie cu datele de identificare (serie, dată producţie şi dată expirare), facturile de livrare de pe tot lanţul de comercializare, prospectul medicamentului, facturile externe transmise de către SC ... SRL.

În drept, fapta inculpatului ..., care, fără drept, în perioada mai 2017-ianuarie 2018 a reuşit de 4(patru) ori cumpărarea în scopul revânzării în Suedia a 3900 comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg (care conţin substanţa activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 rpb. – droguri de mare risc) de la farmacia SC ...SRL Craiova, punctul de lucru din Băileşti şi care la sfârşitul lunii februarie 2018 a încercat cumpărarea a 600 comprimate din aceeaşi categorie de la farmacia SC ... SRL din Balş, întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni continuate de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp.

Fapta inculpatului ... care în vara anului 2017 a încercat prin intermediul martorului ...şi a unei firme de curierat să scoată în mod nelegal din ţară 600 comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg (care conţin substanţa activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 rpb.), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb.

Fapta inculpatului ... care, în perioada 06.05.2017-18.01.2018, a cumpărat fără drept de 10 (zece) ori un număr de 105 cutii conţinând 6300 comprimate OXIDOLOR (cu concentraţia 80 mg.), denumire comercială pentru clorhidrat de oxicodonă (drog de mare risc prev. în Tabelul II anexă la Lg. 143/2000 Rpb.) şi apoi a revândut, tot fără drept, de 4 (patru) ori către inculpatul ... (direct sau către persoane trimise de către acesta) un număr de 65 cutii conţinând 3900 de comprimate, acceptând probabilitatea ca acestea să fie revândute ulterior în mod nelegal întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp.

Vinovăţia inculpatului ... este prezentă sub forma intenţiei directe, din actele de urmărire penală rezultând că acesta a săvârşit faptele în mod voit, urmărind să obţină de sume de bani prin vânzarea de droguri de risc.

Vinovăţia inculpatului ... este prezentă sub forma intenţiei indirecte, din actele de urmărire penală rezultând că a săvârşit faptele în mod voit, acceptând producerea urmărilor socialmente periculoase şi obţinerea de sume de bani prin vânzarea de droguri de risc.

Infracţiunea cercetată este o infracţiune de pericol neexistând latură civilă în cauză.

Inculpatul ... nu are loc de muncă, a recunoscut în cursul cercetărilor numai săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, este arestat preventiv într-o altă cauză şi este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul ... are loc de muncă, a recunoscut în cursul cercetărilor săvârşirea faptelor şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul ... a fost reţinut în cauză pentru o perioadă de 24 de ore începând cu data de 24.05.2018, iar începând cu data de 26.05.2018 şi până la data de 24.07.2018 inclusiv, s-a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

În temeiul art. 330 Cpp s-a solicitat judecătorului de cameră preliminară menţinerea măsurii preventive a controlului judiciar, temeiurile care au justificat luarea acesteia în cursul urmăririi penale nesuferind modificări.

Instanţa de judecată a făcut computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate conform prevederilor art. 72 Cp).

În temeiul art. 330 Cpp propunem menţinerea sechestrului asigurator asupra sumei de 20.813 lei aflată în contul SC ...SRL de la ... BANK – Sucursala ..., urmând a face obiectul confiscării speciale.

Instanţa de judecată urmează a dispune confiscarea specială a sumei de 20.813 lei obţinută de către inculpatul ... prin săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, sumă aflată în conturile SC ...SRL, fiind aplicabile prevederile art. 112 alin. 1 lit. e Cp.

Date privind efectuarea urmăririi penale:

Prin ordonanţa din data de 12.02.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. şi trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. 1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb.

Prin ordonanţele din datele de 24.05.2018 şi de 29.05.2018 s-a dispus extinderea urmăririi penale şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de ... pentru infracţiunea de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. şi ... pentru infracţiunile de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi tentativă la"trafic international de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb.

Prin ordonanţele din datele de 24.05.2018 şi de 02.07.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de ... pentru infracţiunea de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. şi ... pentru infracţiunile de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi tentativă la"trafic international de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb.

După sesizarea instanţei cu rechizitoriul, Tribunalul a constatat următoarele:

Rechizitoriul nr. ...al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT Serviciul Teritorial Craiova a fost comunicat inculpaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 344 alin. 2 Cod Procedură Penală.

Inculpaţii ... si ... au formulat cereri si excepţii, în cadrul camerei preliminare, prin care a invocat nelegala sesizarea instanţei de judecata şi sa se dispună trimiterea cauzei la Parchetul de pe lingă Tribunalul Dolj in vederea refacerii urmăriri penale.

Prin încheierea pronunţată la data de 25.06.2018, judecătorul de cameră preliminară a dispus următoarele:

"În baza art. 345 alin. 1 C.pr.pen.

Respinge excepţiile şi cererile formulate de inculpaţii ... şi ....

În baza art. 346 alin 2 C.pr.pen.

Constată legalitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, sub nr. ..., privind pe inculpaţii: ... trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit. a Cp şi tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 Cp art. 38 alin. 1 Cp, ... trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit. a Cp şi tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 3 2 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp, art. 77 alin. 1 Cp şi art. 38 alin. 1 Cp şi ..., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/200 Rpb. cu aplic. art.77 alin. 1 lit. a Cp, complicitate la tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 48 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp şi"deținere de droguri de mare risc în vederea consumului”, prev. de art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii cauzei referitoare la inculpaţii: ..., ... şi ....

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod pr.penală, fiecare dintre cei doi inculpaţi ... şi ... va fi obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 275 alin. 3 Cpp.

Cheltuielile judiciare reprezentate de onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu pentru inculpatele ... şi SC ...SRL în procedura de cameră preliminară rămân în sarcina statului, urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în camera de consiliu, azi 25.06.2018."

Inculpaţii ... si ... au formulat contestaţie împotriva încheierii finale de cameră preliminară.

Prin încheierea finala de cameră preliminară nr. 74/20.09.2018, Curtea de Apel Craiova a dispus următoarele:

"Respinge contestaţiile ca nefondate.

Obligă fiecare contestator la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.Cheltuielile judiciare privind asistenţa juridică din oficiu rămân în sarcina statului."

Încheierea finală de cameră preliminară a rămas definitivă la data de 20.09.2018.

Prin încheierea pronunţată la data de 27.09.2018, judecătorul de cameră preliminară a dispus următoarele:

"În baza art. 346 alin 1 Cod procedură penală,

Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ...al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova privind pe inculpaţii ... şi ...– ...

Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. ...al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova.

Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii: ... pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 32 C.pen. raportat la art. 3 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. şi ...– .., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

Cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului.

Cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.

Pronunţată în Camera de Consiliu, azi, 27.09.2018."

Încheierea finală de cameră preliminară a rămas definitivă prin necontestare.

Prin încheierea pronunţată la data de 06.12.2017, instanţa a dispus reunirea cauzei nr. ... la dosarul nr. ....

La data de 25.10.2018, s-a procedat la audierea inculpatului ....

La data de 22.11.2018, instanţa a procedat la audierea martorilor ..(fostă ..) ..., ..., .., .., declaraţiile fiind consemnate si ataşate la dosarul cauzei (filele 130-134, vol I).

La data de 05.12.2018, au fost înaintate la dosar referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probaţiune Dolj, privind pe inculpaţii ... si ....

La data de 17.01.2019, instanţa a procedat la audierea inculpatului ....

La data de 31.01.2019, instanţa a procedat la audierea inculpatului ..., arătând că îşi rezervă dreptul la tăcere.

La data de 31.01.2019, instanţa a procedat la audierea inculpatului ... (fila 34-35, vol. II).

La data de 31.01.2019, instanţa a procedat la audierea martorilor .., .., .., .., declaraţiile fiind consemnate si ataşate la dosarul cauzei (filele 36-40, vol II).

La data de 21.02.2019, instanţa a procedat la audierea martorilor .., ..., ..., .., .., declaraţiile fiind consemnate si ataşate la dosarul cauzei (filele 36-40, vol II).

La data de 07.03.2019, instanţa a procedat la audierea inculpatului ... (filele 107-109, vol. II).

La data de 31.01.2019, instanţa a procedat la audierea martorilor .. si .., declaraţiile fiind consemnate si ataşate la dosarul cauzei (filele 110-111, vol II).

Inculpaţii ..., ..., ... si ... au formulat si depus la dosar cereri de schimbare a încadrării juridice a faptelor.

La data de 19.04.2019, inculpatul .., prin apărător, a depus la dosar cerere prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. 1 Cpp si art. 377 alin. 4 Cpp.

Inculpaţii au depus la dosar concluzii scrise.

În ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe considerentul ca instanţa va trebui sa se pronunţe asupra cererilor de schimbare a incadrării printr-o hotarare separată, instanţa o va respinge ca inadmisibilă, avand in vedere următoarele considerente:

Pentru a fi admisibilă excepţia de neconstituţionalitate, trebuie indeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. 1-3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, şi anume ca excepţia de neconstituţionalitate să fie invocată în faţa unei instanţe judecătoreşti (respectiv Tribunalul Dolj pe rolul căruia se află cauza spre soluţionare), priveşte dispoziţii legale aflate în vigoare şi care au legătură cu soluţionarea cauzei, iar prevederile legale menţionate să nu fi fost declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale sub aspectul invocat.

Or, in cauză se constată ca asupra dispoziţiilor art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 250/2019, stabilind că"dispozițiile art. 377 alin. (4) teza întâi și art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei".

În ceea ce priveşte fondul cauzei, analizând întreg materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a constatat că:

I. Inculpatul .., care locuia efectiv în Suedia, a inceput sa contacteze telefonic farmacii de pe raza județului Dolj şi Gorj în scopul de a obține, fără a avea o rețetă întocmită conform prevederilor Lg. 339/2005 și HG 1915/2006, medicamentul OXIDOLOR în concentrația maximă (80 miligrame).

Se cuvine se aratam că medicamentul OXIDOLOR conţine substanţa Oxicodona, ce face parte din Tabelul-anexa nr. II din Legea nr. 143/2000 conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. ../02.04.2018, (fila 120 vol I dup ...), fapt ce duce la calificarea medicamentului ca fiind drog de mare risc, conform art. 1 alin 1 lit c din Legea nr. 143/2000 rep.

Pentru a sensibiliza interlocutorii, inculpatul ... a relatat o poveste neadevărată, făcând referire la mama sa care se afla în Suedia și avea nevoie de acest medicament întrucât suferea de afecțiuni oncologice care-i produceau dureri greu de suportat.

Contactarea diverselor farmacii a fost făcută incepand cu luna mai 2017, când inculpatul ... aflandu-se ocazional in tară, a inceput să convingă sau să intre în relații mai apropiate cu reprezentanții SC ...SRL administrată in fapt de inculpatul ... (în drept, de soţia acestuia ..), acţiunile de convingere a farmaciştilor sa-i vanda medicamentul Oxidolor fiind continuate în luna februarie 2018, împreuna cu inculpatul ...,asupra farmacistei din cadrul SC ...SRL Craiova reprezentată de inculpata ....

Astfel, în luna mai 2017, inculpatul ... s-a deplasat împreună cu mama sa în localitatea Băileşti pentru rezolvarea unor probleme personale, ocazie cu care a intrat în incinta farmaciei SC ...SRL unde a purtat personal discuţii cu administratorul de drept ... şi cu angajatele prezente comandând iniţial un număr 5 cutii a câte 60 de comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, discuţii care au fost auzite de către inculpatul ..., aspecte ce reies din declaraţia martorei .. (fila 80 vol 2) ce se coroborează cu declaraţia inculpatului ..(fila fila 55 dup ...).

Pentru a convinge farmaciştii sa-i elibereze medicamentul, inculpatul s-a folosit de afecţiunea mamei sale de natură oncologică şi profitand de prezenta acesteia in farmacie, le-a relatat că acest medicament este strict necesar pentru diminuarea durerilor suportate de bolnava, aspecte ce au capatat un aer de credibilitate, in condiţiile in care aceasta manifesta accese de durere.

În plus, asa cum rezulta şi din declaraţiile inculpatului ... (fila 37 dup ...) şi inculpatului ... (fila 107 vol 2), s-a prezentat şi o retetă medicală, pe care era menţionat numele medicamentului Oxidolor, reteta care însa nu a fost predată de inculpat sub argumentul ca respectiva prescripţie era necesară la trecerea frontierei cu medicamentul cumpărat.

Ulterior, în data de 06.05.2017, inculpatul ... a vândut, cele 5(cinci) cutii cu comprimate OXIDOLOR achiziţionate de la SC ...SRL, inculpatului ..., fără a-i cunoaşte identitatea, fără a-i solicita acestuia vreun act care serveşte la identificare sau legitimare, aspect recunoscut atât de inculpatul .. cat şi de inculpatul ..

Încurajat de faptul că identitatea nu-i fusese dezvăluită şi de modul imprudent în care inculpatul ... vindea medicamentele cu efect opioid, inculpatul ... a sunat în alte trei rânduri pe telefonul fix al farmaciei SC ...SRL Craiova, punct de lucru Băilești, recomandându-se"băiatul cu Oxidolor-ul"amintind de fiecare dată, ca element de convingere ca acest medicament este destinat mamei sale, ce nu-l poate procura din Suedia in lipsa asigurarii medicale, apelurile iniţiindu-le din această tară.

De fiecare dată, hotărârea de a cumpăra, de la furnizorii autorizaţi medicamentul OXIDOLOR a luat-o inculpatul ... care apoi a procedat la vânzarea medicamentelor inculpatului ..., în modalitatea expusă mai sus.

Astfel, inculpatul a mai comandat şi achiziţionat în perioada 12.07.2017-17.01.2018, în baza a nouă facturi separate un număr total de alte 100 cutii conţinând 60 comprimate Oxidolor concentraţia 80 mg de la SC ...SRL (55 de cutii) şi SC ... SRL (45 cutii).

Insă, aşa cum rezultă din declaraţiile inculpatului ... (fila 37 dup ...), ce se coroborează şi cu fişa de intrari a respectivului medicament in gestiunea farmaciei (fial 115 dup ...) inculpatul .. a cumparat prin diverşi interpuşi în luna iulie 2017-10 cutii, în data de 11.10.2017 - 7 cutii şi în perioada decembrie 2017 - ianuarie 2018 un număr de aproximativ 40 de cutii (de două ori 20 de cutii), conţinând fiecare 60 de comprimate – rezultand un total de aproximativ 62 de cutii.

Starea de fapt reţinută a fost confirmată şi de martorul ...(fila 40 vol 2), din care reiese ca la cererea inculpatului ... a efectuat un transport, achiziţionând medicamentele de la farmacia SC ...SRL Craiova, punct de lucru Băilești, pe care le-a predat ulterior unei persoane indicate tot de inculpatul ....

Implicarea inculpatului ... în achiziţia de pastile de la SC ...SRL care conţineau substanţe stupefiante în vederea revânzării fără drept a fost confirmată şi de către inculpatul ... şi de către ... care l-au recunoscut din fotografii cu ocazia audierilor, dar şi de susţinerile martorului ...(fila 40 vol 2) care a declarat că a primit sume de bani pentru a plăti acele medicamente urmare a discuţiilor avute cu inculpatul.

Cu privire la această prescripţie se reţine că a fost obţinută de către martorul ... (fila 39 vol 2), brancardier la Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Craiova, din declaraţia acestuia rezultând că a acţionat la solicitarea inculpatului ..., şi care a precizat că fusese rugat în acest sens de către ...

De altfel, din materialul probator administrat în cauză reiese că inculpatul, în demersul sau de a achiziţiona medicamente care conţineau substanţe stupefiante,nu este la prima incercare de a induce in eroare alte farmacii, astfel din declaraţiile martorilor ... (fila 79 vol 2), ... (fila 78 vol 2) şi ... (fila 130 vol 1) reiese că inculpatul ... a comandat medicamentul Oxidolor la farmaciile ... din Targu Jiu şi Sc ...SRL din Bals, acesta neintrând in posesia medicamentului tocmai datorită refuzului farmacistelor de a vinde în lipsa prescripţiei medicale speciale, ceruta în asemenea situaţii.

II. Instanţa a mai reţinut că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sub acelaşi pretext că medicamentul îi era necesar pentru mama sa bolnava de cancer, care se afla în Suedia, inculpatul ... a reușit să o convingă telefonic pe inculpata ... (farmacist și administrator al inculpatei SC ...SRL Craiova) să îi vândă 16 cutii conținând 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg, medicament din categoria opioidelor, supus controlului național și reglementat ca și prescriere și eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 și HG 1915/2006.

Întrucât se afla în Suedia, inculpatul ... l-a rugat pe un prieten să achite în locul său avansul, fapt întâmplat în data de 03.03.2018 prin remiterea sumei de 1000 de lei, către ginerele inculpatei ..., martorul ..., acesta la rândul său predând banii inculpatei.

În data de 05.03.2018, inculpații ... și ... au revenit în țară cu ajutorul unei curse aeriene, primul folosindu-se de telefonul mobil al inculpatului ... pentru a comunica cu ceilalți inculpați, cu martorii și cunoscuții săi, metodă utilizată pentru a nu fi identificat.

Astfel, starea de fapt reţinută reiese atât din declaraţia inculpatului ... (fila 41 dup), ce a recunoscut faptele aşa cum sunt relatate in rechizitoriu, cat şi din declaraţiile inculpatului ... (fila 50 dup ...) şi ale martorului ... (fila 111 vol 2).

În vederea îndeplinirii obligației asumate, deși cunoștea caracterul vădit nelegal al unei astfel de conduite, inculpata ... s-a folosit de inculpata SC ...SRL pentru a comanda substanțele stupefiante și a comunicat telefonic cu inculpatul ... căruia i-a confirmat că îi comandase medicamentele, solicitându-i un avans în cuantum de 1.000 lei.

Întrucât se afla în Suedia, inculpatul ... l-a rugat pe un prieten să achite în locul său avansul, fapt întâmplat în data de 03.03.2018 prin remiterea sumei către ginerele inculpatei ..., martorul ..., acesta la rândul său predând banii inculpatei, aspecte recunoscute aat de inculpata .. (fila 67 dup ...) cat şi de martorul .. (fila 111 vol 2).

Conform declaraţiilor celor doi inculpaţi, ... și ..., date in faza de urmarire penală, în data de 05.03.2018, aceştia au revenit în țară cu ajutorul unei curse aeriene, primul folosindu-se de telefonul mobil al inculpatului ... pentru a comunica cu ceilalți inculpați, cu martorii și cunoscuții săi, metodă utilizată pentru a nu fi identificat.

După ce a ajuns în Craiova, inculpatul ... a convenit cu inculpata ... să se întâlnească după ce distribuitorii îi aduceau comprimatele conținând oxicotonă și a încercat ulterior să o convingă pe martora ..(fila 130 vol 1), administrator la farmacia ... din Tîrgu Jiu să-i vândă OXIDOLOR.

În acest scop inculpatul ... s-a deplasat împreună cu inculpatul ... în data de 07.03.2018 în municipiul Tîrgu Jiu, la birourile societății al cărei administrator era martora menționată.

În acea locație, inculpatul ... a rămas la intrarea în farmacie, iar inculpatul ... a intrat în birou și a încercat să o convingă pe martora ... să-i vândă medicamentul pe care aceasta îl comandase și îl avea în farmacie.

Încercarea celor doi inculpați de a cumpăra medicamentul OXIDOLOR în concentrație de 80 mg de la martora ... în data de 07.03.2018 a fost stabilită prin conținutul convorbirilor telefonice interceptate (fila 147 vol.1 dup ...),din declarația martorei menționate, dar și din imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale farmaciei din Tîrgu Jiu în care apar ambii inculpați (filele 97 -100 vol 1 dup ...).

Întrucât inculpatul ... nu a putut prezenta o rețetă emisă în mod legal pentru a elibera medicamentele supuse controlului național, martora ... a refuzat vânzarea celor 60 de comprimate pe care le comandase distribuitorilor și pe care le depozitase în farmacie.

Într-adevăr, instanţa a constatat că inculpata ... (fila 69 dup ...) îi solicitase o rețetă oarecare pentru medicamente, aspect aratat şi de inculpată ce se coroborează cu declaraţia inculpatului .. (fila 41 dup ...), astfel că, acesta din urmă l-a contactat pe martorul ... (asistent medical la Spitalul Filantropia din Craiova) pe care l-a convins să-i obțină o rețetă pentru medicamentul OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg substanță activă, spunându-i că este pentru mama sa .., care era decedată din anul 2017.

Acesta, martorul ..., la rândul său, a rugat-o pe martora ..., medic în cadrul aceleiași unități sanitare, să-i completeze o rețetă simplă pentru substanța indicată mai sus, aceasta dând curs cererii și emițând o rețetă simplă pentru o cutie conținând 60 de comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg, pe care a semnat și aplicat parafa, fără a consulta vreo persoană (fila 109 dup ...vol 1).

După obținerea rețetei, aşa cum reiese din declaraţia martorului ...(fila 132 vol 1) s-a întâlnit cu cei doi inculpați, remițându-i lui ... înscrisul și primind în schimb suma de 100 de lei de la ....

În data de 08.03.2018, dimineata, inculpatul ... s-a întâlnit cu inculpata ... convenind să se reîntâlnească în aceeași zi, după amiază pentru a primi comprimatele cerute și a plăti diferența de bani.

Conform celor convenite dimineața, ... și ... s-au întâlnit cu martorul ... în jurul orelor 16.30 pentru a primi comprimatele pe care le comandase ..., fiind surprinși în flagrant de către polițiștii din cadrul BCCO Craiova,după ce intraseră în posesia substanțelor stupefiante, aspect confirmat de procesul verbal din 08.03.2018 (fila 102 dup ...vol 1), din care reiese că în autoturismul cu care venisera cei doi inculpaţi, au fost identificate 16 cutii conținând 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg.

De asemenea, asupra inculpatului ... a fost găsită suma de 2.200 lei destinată achitării restului din prețul convenit, iar asupra inculpatului ... a fost găsită rețeta emisă de către numita ... (fila 110 verso dup ...vol 1).

De asemenea, este temeinică reținerea săvârșirii faptei în condițiile circumstanței agravante speciale prevăzute de art. 77 alin. 1 lit a Cp, dată fiind maniera în care la savarşirea faptei au participat alti doi inculpaţi şi anume inculpaţii ... şi ....

Faţă de cele invederate, instanţa a apreciat că faptele inculpatului ..., care în perioada mai 2017-ianuarie 2018 a reuşit de 4(patru) ori cumpărarea a 62 de cutii a cate 60 de comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg (care conţin substanţa activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 rpb. – droguri de mare risc) de la farmacia SC ... SRL Craiova, punctul de lucru din Băileşti şi care la sfârşitul lunii februarie 2018 a încercat cumpărarea a 600 comprimate din aceeaşi categorie de la farmacia SC ... SRL din Balş, precum şi faptele inculpatului ..., care în data de 08.03.2018 a reușit cumpărarea a 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), de la administratorul farmaciei SC ...SRL,la săvârșirea faptelor participând alți doi inculpați, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 77 alin. 1 lit. a Cp.

De asemenea, în ceea ce priveşte faptele inculpatului ..., s-a constatat că pe întreaga perioada în care s-a aflat în tară, acesta a fost alături de inculpatul ..., a urmat îndeaproape planul pus la punct de acesta din urmă, deplasându-se in zona judeţelor Dolj şi Gorj cu inculpatul ..., a acordat un ajutor nemijlocit la acţiunile de convingere a farmaciştilor de a vinde medicamentul Oxidolor fara reţetă, prin punerea la dispoziţia inculpatului a telefonului acestuia, cu toate ca si inculpatul ... poseda telefon, acţiune menită a ascunde identitatea inculpatului .., participare ce a culminat în data de 08.03.2018 cand a fost prezent la tranzactia surprinsă in flagrant privind cumpărarea a 60, respectiv 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), la săvârșirea faptelor participând alți doi inculpați şi anume ... şi ..., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art.77 alin.1 lit. a Cp, acţiunile inculpatului ... subsumându-se formei de participaţie a autoratului.

În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de tentativă la"trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb, pentru care inculpatul ... a fost trimis in judecată, instanţa va analiza îndeplinirea condiţiilor de tipicitate ale formei tentate a acestei infracţiuni, în funcţie de cele două ipoteze cuprinse in cele două rechizitorii (...şi ...).

Astfel, în ipoteza săvârşirii infracţiunii, în legătura cu medicamentul Oxidolor, cumpărat de la farmacia SC ...SRL Craiova, din probele administrate in cauza se constată ca din cele 4 tranzacţii în urma cărora inculpatul a obţinut medicamentul cu conţinut opioid, în trei dintre acestea achiziţionarea s-a efectuat prin intermediari, aceştia predând medicamentul unor persoane neidentificate, pe teritoriul României, fara a cunoaşte dacă medicamentul urma sa fie valorificat în România sau intr-o altă ţară, interpretare ce reiese chiar din declaraţiile inculpatului ..., necontrazise de parchet prin alte probe.

În ceea ce priveşte prima tranzacţie, cea din 06.05.2017, aceasta a fost încheiată în mod direct de inculpatul ... când a şi intrat in posesia medicamentului, tot acesta arătând in declaraţia sa (fila 38 dup ...) că medicamentul a fost vândut în România unei persoane numite ....

În acest sens, pentru îndeplinirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de"trafic internaţional de droguri de mare risc", forma tentată, aşa cum este prev. de art. 3 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, era necesar ca organele de urmărire penală sa fi făcut dovada că inculpatul, in calitate de autor, a pus în executare o acţiune de scoatere din tară a medicamentului Oxidolor, executare care a fost întreruptă sau nu şi-a produs efectul, cum a fi de exemplu, încercarea de a trece graniţa tarii cu medicamentele aflate in posesia acestuia sau ambalarea medicamentelor urmată de predarea lor unei firme de curierat extern, etc.

Or, în cauză, nu există nici o proba din care să reiasă ca inculpatul a pus in executare hotărârea de a scoate din tară drogurile de mare risc, cu intenţia de a le transporta in Suedia; in aceeaşi măsură, nu s-a făcut dovada că intermediarii ar fi predat medicamentele inculpatului ce la rândul lui ar încercat sa le scoată din tară.

Aceste concluzii vin ca urmare a declaraţiilor inculpatului ce a arătat în declaraţia sa (fila 40 dup ...) ca toate medicamentele cumpărate de la ... SRL Craiova, erau destinate a fi comercializate în România.

În aceeaşi măsură, instanţa a constatat că în ceea ce priveşte medicamentele cumpărate de la inculpata .., administrator al farmaciei SC .. SRL, acestea au fost confiscate, ca urmare a prinderii în flagrant a inculpatului în momentul cumpărării, astfel că aceste acte materiale îndeplinesc condiţiile constitutive, aşa cum s-a aretat anterior, ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc şi nu concomitent şi ale infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, forma tentativei.

Astfel, nici în această situaţie, nu se arată cum inculpatul a trecut la punerea in executare a hotărârii de a savarţi infracţiunea menţionată, din moment ce acesta a intrat în posesia medicamentului Oxidolor aproximativ câteva secunde.

În acest sens, conform art. 32 C. pen. pentru ca hotărârea de a săvârşii infracţiunea să fie pusă în executare trebuie în mod obligatoriu exteriorizată printr-o manifestare obiectivă îndreptată spre producerea rezultatului aflat în reprezentarea autorului. Această exteriorizare nu poate avea loc oricum, adică prin orice fel de acte, ci numai prin acele acte de executare care reprezintă înfăptuirea acţiunii tipice descrise în norma de incriminare, adică a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii şi exprimat prin cuvântul sau expresia care indică materialitatea faptei (verbum regens) în cuprinsul dispoziţiei din legea specială, in speţă din art. 3 din Legea nr. 143/2000.

Ca urmare, actul de punere în executare a hotărârii delictuoase trebuie să se înfăţişeze nu ca un act prin care se pregăteşte executarea ci prin acte care înfăptuiesc, propriu-zis, acţiunea însăşi, aşa cum este aceasta descrisă în norma de incriminare, în acest caz limita inferioară a tentativei este actul de pregătire şi de trecere la actul de executare, iar limita superioară este întreruperea sau neizbutirea.

În speţă, însă s-a constatat că lipsesc acele acţiuni specifice laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 3 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 şi anume "introducerea sau scoaterea din tară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fara drept".

Simplele afirmaţii că in trecut inculpatul .. s-a folosit de inculpatul .. pentru a transporta în Suedia, alte medicamente cu efect opioid, neavând relevanţă penală în cauza de faţă, instanţa fiind ţinută a analiza strict actele materiale descrise in rechizitoriu, ce constituie latura obiectivă a infracţiunii de"trafic internaţional de droguri de mare risc" şi nu alte împrejurări care au doar menirea de a devoala modul de comportament, in general, al inculpatului faţă de respectarea valorilor sociale.

Intr-adevăr, din declaraţia martorului ...(fila 74 dup ...), reiese că la indicaţia inculpatului ..., acesta s-a prezentat cu un inel şi cu medicamentul Oxidolor, cumpărat anterior de la ... SRL, la o firma de curierat, unde in urma discuţiei cu şoferul a înţeles că în lipsa unei reţete şi a bonului fiscal acesta nu-l poate primi.

Raportat la această probă, instanţa a constatat pe de o parte, că suntem în prezenţa unei instigări la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 3 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, forma de participaţie fiind cea prev. de art. 52 alin 3 C. pen. şi anume a participaţiei improprii, unde inculpatul ... ar acţiona cu intenţie la determinarea savârşirii faptei prevăzute de legea penală de către martorul ..., care comite acea faptă fără vinovăţie, şi nu comiterea faptei de către inculpatul ... în calitate de autor, aşa cum în mod eronat a apreciat parchetul.

Pe de altă parte şi în ipoteza instigării, nu se poate considera că declaraţia martorului este suficientă pentru a dovedi că inculpatul ... a săvârşit infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc, în condiţiile în care aceasta nu se coroborează cu nici o altă proba din dosar.

Conform art.97 Cod procedură penală, declaraţiile învinuitului sau inculpatului precum şi ale martorilor constituie mijloace de probă. Aşa după cum rezultă din dispoziţiile art.100 Cod procedură penală mijloacele de probă, inclusiv cele de mai sus pot fi administrate în toate fazele procesului penal adică atât în faţa organelor de urmărire penală cât şi a instanţelor de judecată. Pe de altă parte, legea nu face nici o deosebire – în privinţa forţei probante - după cum aceste mijloace de probă au fost administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

Pe de altă parte, în cazul unor nepotriviri sau contradicţii între declaraţiile părţilor şi ale martorilor instanţa de judecată este îndreptăţită să reţină motivat în contextul tuturor probelor administrate doar acele date, elemente sau împrejurări care sunt de natură să-i formeze convingerea că exprimă adevărul şi că restul relatărilor nu exprimă realitatea, consecinţa fiind înlăturarea lor totală sau parţială, indiferent că respective dovezi au fost administrate în faza de urmărire penală sau în faza de judecată. În caz contrar s-ar diviza în mod artificial procesul penal şi s-ar minimaliza necesitatea şi importanţa urmăririi penale.

În speţă, constant, pe parcursul urmăririi penale şi al judecaţii inculpatul ... a declarat că toate medicamentele erau destinate comercializării pe teritoriul ţarii, mai exact vândute unei persoane pe nume ..., de asemenea această declaraţie se coroborează şi cu declaraţia inculpatului ... (fila 50 dup ...) şi acesta arătând că nu a avut nici o intenţie ca medicamentul Oxidolor să fie transportat în Suedia.

Mai mult, parchetul nu a făcut nici o proba că s-a încercat scoaterea din tară a medicamentul Oxidolor provenit din celelalte 3 acte materiale de cumpărare de la SC ...SRL Craiova, la care se adăuga şi actul material de cumpărare de la inculpata ..., împrejurare ce denota ca aceste medicamente, pe măsura dobândirii lor erau comercializate mai departe, la diverşi dealeri din interiorul tarii.

Prin urmare, instanţa a apreciat ca fiind insuficient probată săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave, al cărei minim prev. de lege este de 7 ani, cu o singură declaraţie a unui martor, ce in faţa instanţei nu a mai reiterat-o (fila 40 vol 2), proba ce nu se coroborează cu nici o altă proba administrată în cauză.

Astfel, instanţa a apreciată că dreptul să probeze acuzaţiile aduse inculpaţilor, nu presupune o interpretare personală a acestor probe ori combaterea unei apărări prin exprimarea unor opinii proprii, prin repetarea cu o frecvenţă mărită de-a lungul întregului rechizitoriu, că medicamentele au fost cumpărate în scopul vânzării în Suedia, deoarece potrivit art.103 alin 1 Cpp aprecierea fiecărei probe se face de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în cauza, în scopul aflării adevărului.

Faţă de aceste considerente rezultate din dispoziţiile legale care reglementează aflarea adevărului în procesul penal numai prin probe, instanţa a apreciat ca insuficientă declaraţia martorului menţionat.

În ceea ce priveşte inculpatul ..., instanţa a apreciat că argumentele aduse în sprijinul soluţiei de achitare a inculpatului ... pentru acuzaţia de trafic internaţional de droguri, rămân valabile, cu o singură distincţie si anume, pe lângă argumentele expuse în contextul cumpărării medicamentului Oxidolor de la inculpata ..., şi surprinderea celor doi inculpaţi ... şi ... în flagrant, parchetul a adus şi declaraţia martorului .. (fila 91 dup), ce descrie modul in care inculpatul ... a încercat recrutarea sa, în sensul că acesta sa transporte medicamente cu efect opioid, în Suedia, oferindu-i suma de 100 de euro.

În urma audierii sale in faţa instanţei (fila 135 vol 1), acelaşi martor nu a mai recunoscut declaraţia data, arătând că a semnat-o la cererea organelor de urmărire penală fără să cunoască conţinutul acesteia; cu toate acestea, chiar daca am îndepărta declaraţia data in timpul judecaţii ca nesincera, instanţa constată ca ne aflam in ipoteza unei instigari la săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri, (şi nu participaţie sub forma autoratului) unde instigatul şi anume martorul ... nu a trecut la punerea in executare a faptei prevăzute de legea penală.

Or, în asemenea împrejurare, instanţa a constatat ca această forma de participare, in care infracţiunea la care s-a instigat a rămas în faza internă a instigatului, nu corespunde unei participaţii penale, fapta instigatorului şi anume a inculpatului ... nefiind incriminată de prevederile legii penale (instigare neurmată de executare).

De asemenea, nu prezintă relevanţă penală pentru cauza de faţă, activitatea anterioară savarşirii infracţiunii de trafic de droguri pentru care este judecat, acolo unde chiar inculpatul ... recunoaşte că a mai transportat medicamente cu efect opioid pentru inculpatul ..., toate aceste acte materiale nefiind subsumate infracţiunii de tentativă la trafic de droguri de mare risc, pentru care este judecat în prezent şi anume cumpărarea medicamentelor de la farmacia SC ... SRL şi ... Tg Jiu.

Acest comportament poate arăta, cel mult, lipsa disponibilităţii reale a inculpatului de a-și adapta conduita exigențelor normelor de drept.

In final, în ceea ce priveşte recunoaşterea celor doi inculpaţi a infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, instanţa a apreciat că acest demers a fost justificat prin prisma obţinerii reducerii limitelor de pedeapsă, procedură reglementată de prevederile art. 375 C.proc.pen.; de altfel, în sprijinul acestei concluzii se remarcă faptul că prin concluziile scrise inculpaţii solicită achitarea pentru această infracţiune, sub argumentul ca aceasta nu ar exista.

Astfel, în urma cercetării judecătoreşti instanţa a constatat o altă stare de fapt decat cea cuprinsă in rechizitoriu, în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc, în sensul ca această faptă nu există in materialitatea ei, atat timp cat nici unul din cei doi inculpaţi nu au pus in executare hotararea de scoate din tară medicamentul Oxidolor cumparat de la cele două farmacii, neprezentand relevanţă daca aceştia isi doreau sau nu ca in viitor sa treacă la actiuni materiale specifice laturii obiective a infracţiunii analizate.

In ceea ce priveşte inculpata ... ..., s-a constatat că aceasta a fost trimisă în judecată, pentru mai multe infracţiuni, după cum le vom analiza in mod separat.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. şi anume de trafic de droguri de mare risc, instanţa constată ca fapta este dovedită, asa cum reiese din următoarea analiză:

După cum s-a reţinut anterior la analiza infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc,pentru care inculpaţii ... şi ... au fost gasiţi vinovaţi, discuțiile dintre inculpatul ... şi inculpata ..., legate de cumpărarea efectivă a celor 960 comprimate de OXIDOLOR în concentrație de 80 mg, au inceput din luna februarie 2018, cand înca inculpatul se afla in Suedia, conform declaraţiei acestuia (fila 41 dup ...), aspecte confirmate şi de interceptarile telefonice dintre cei doi în perioada 05.03-08.03.2018 (filele 148-155 dup ...).

Astfel, inculpata ... i-a comunicat inculpatului ... în data de 07.03.2018 (cu o zi anterior prinderii in flagrant) că știa că este necesară o rețetă denumită colocvial TAB 2 (după denumirea tabelului anexă la Lg. 339/2005), însă nu o interesa acest lucru și că își putea pierde autorizația de liberă practică dacă era identificată, toate discuţiile purtandu-se telefonic.

Instanţa a mai constatat că în demersul acesteia de a vinde medicamentul Oxidolor, aşa cum recunoaşte şi aceasta în declaraţia dată la urmărire penală (filele 58 şi 69 dup ...), a acceptat un avans de 1000 de lei pentru comanda medicamentului, avans încasat prin ginerele acesteia, martorul .. (fila 111 vol 3), fara a verifica identitatea cumparatorului, lucru de altfel imposibil de realizat avand în vedere maniera prin care a înţeles sa comercializeze medicamentul in cauză; obligaţia verificarii identităţii are raţiunea de a stabili acea identitate dintre posesorul prescripţiei medicale şi persoana ce ridica medicamentul,în vederea ţinerii unei evidenţe a persoanelor ce au intrat in posesia medicamentelor cu efect psihotrop sau opioid, obligaţie instituită prin art 2 alin 1 lit b din Legea nr. 339/2005, ce defineşte prescripţia medicală ca fiind"document scris, semnat şi parafat de un medic care recomandă un tratament medical unui pacient clar identificat şi care autorizează eliberarea de către farmacist a unei cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu".

Această identificare prin prezentarea unui act de identitate sau care folosește la legitimare nu s-a realizat nici in momentul predarii medicamentului celor doi inculpaţi, lucru de asemenea imposibil de realizat, în condiţiile in care aceasta nu a fost prezenta la locul relizarii tranzacţiei ci a a incredinţat aceasta sarcina martorului ....

Astfel, în dimineata zilei de 08.03.2018, inculpatul ... s-a întâlnit cu inculpata ... convenind să se reîntâlnească în aceeași după amiază pentru a primi comprimatele cerute și a plăti diferența de bani.

Conform celor convenite dimineața, ... și ... s-au întâlnit cu ... în jurul orelor 16.30 pentru a primi comprimatele pe care le comandase ..., fiind surprinși în flagrant de către polițiștii din cadrul BCCO Craiova după ce intraseră în posesia substanțelor stupefiante, aspecte ce reies din procesul verbal intocmit la data de 08.03.2018 (fila 102 dup ...).

Insă, trecand peste toate acestea, vinovaţia inculpatei ... în savarşirea faptei de trafic de droguri de mare risc reiese în primul rand din stabilirea locului unde a avut loc predarea medicamentelor, şi anume pe una dintre străzile din Craiova și nu în imobilul unde funcționa farmacia în comuna ..., şi fara ca la momentul tranzacţiei şi anterior intrarii in posesia medicamentului Oxidolor de catre inculpaţii ... şi ..., sa se condiţioneze predarea de prescripţia medicala specială, denumită colocvial"Tab 2".

Cunoașterea de către ... a posibilității distribuirii ulterioare în mod necontrolat către alte persoane a comprimatelor supuse regimului special de păstrare și vânzare a fost dovedită în mod neîndoielnic de acțiunile acesteia de înlăturare a seriilor aflate pe cutii și pe blisterele cu medicamente, scopul fiind acela de a împiedica identificarea ulterioară a originii bunurilor vândute.Acest comportament nu a fost justificat în mod rezonabil de inculpată (fila 108 dup ...); mai mult aceasta a avut o atitudine nesincera înca de la inceputul urmaririi penale (fila 69 dup ...) cand a încercat sa acrediteze acest demers prin faptul că ştergand termenul de valabilitate, nu dorea ca inculpatul sa vândă medicamentele, daca mama sa deceda, ori asa cum se observa din planşele foto ce privesc cutiile de medicamente Oxidolor (fila 108), unele dintre acestea pastrează înca termenul de valabilitate, fiind ştearsă doar seria cutiilor, tocmai in vederea îngreunarii identificarii farmaciei ce a comercializat produsul.

Mai mult, cantitatea mare de comprimate traficate putea fi suficientă pentru tratamentul unei persoane pentru o perioadă de aproape un an și jumătate (conform dozei zilnice maxim admise prevăzute în prospect și a recunoașterii inculpatei cu ocazia audierii în procedura în fața judecătorului de drepturi și libertăți), aspecte care întăresc concluzia că aceastea a cunoscut faptul că medicamentele nu erau destinate unei singure persoane, în condiţiile in care cantitatea de preparate putea fi prescrisă și eliberată pentru un tratament de maxim 30 de zile, așa cum prevede art. 37 alin. 1 din HG. 1915/2006 Rpb.

Instanţa a mai constatat că în faza urmaririi penale, cu ocazia audierilor efectuate (în faza de judecata aceasta refuzand sa dea declaraţie), inculpata ... a negat că ar fi cunoscut caracterul de substanțe stupefiante al comprimatelor tranzacționate, aspect care este contrazis de conținutul convorbirii din data de 07.03.2018 când inculpata i-a confirmat lui ... că "Știu că sunt pe TAB II. Dar nu ma interesează Tab II", prescurtarea colocvială a rețetelor care conțin substanțe prevăzute în Tabelul II din anexele la Legile 143/2000 Rpb. și Lg. 339/2005 Rpb, ceea ce denotă, pe lânga cunoasterea regimului special al acestor medicamente şi indiferenţa acesteia faţă de respectarea legii ce reglementează strict condiţiile de comercializare a medicamentului (filele 150-151 dup ...).

De altfel, comprimatele au fost livrate de către distribuitorii SC ... SRL și SC ... SRL în baza facturilor fiscale din data de 02.03.2018 la sediul farmaciei din com. .., în cazul SC .. SA fiind întocmit chiar și un document din data de 07.03.2018 prin care se recunoștea primirea medicamentelor de către reprezentantul desemnat"pentru recepția produselor stupefiante/psihotrope cu control strict"din partea SC ...SRL (fila 221 dup ...).

În ceea ce priveşte apărarea inculpatei privind incidenţa în acest caz a răspunderii contravenţionale şi nu a raspunderii penale, sub argumentul că fapta este prevazută ca o contravenţie în legea nr.339/2005, conform art.52 alin 1 lit a rap la art. 37 alin 1 din această lege, instanţa o va indeparta ca fiind neîntemeiată, pentru urmatoarele considerente:

Astfel, s-a constatat că într-adevar art. 37 stabileste că "Preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi."

De asemenea, art 2 alin 1 lit b din Legea nr. 339/2005, defineşte prescripţia medicală ca fiind "document scris, semnat şi parafat de un medic care recomandă un tratament medical unui pacient clar identificat şi care autorizează eliberarea de către farmacist a unei cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu".

Din aceste reglementari coroborate, instanţa deduce ca suntem în prezenta unei contravenţii ori de cate ori, farmacistul nu respecta modul de eliberare al medicamentului, in cadrul activitaţii specifice unei farmacii comunitare autorizata de Ministerul Sanatatii sa desfasoare activitate, conform codului CAEN 4773 - "Comert cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate".

Or, asa cum am descris anterior, vanzarea medicamentului cu efect psihotrop şi stupefiant nu s-a realizat in magazinul din com. .., ci pe stradă, şi nu prin predarea medicamentelor în starea in care au fost primite de la distribuitorii specializaţi, ci prin deteriorarea menţiunilor de identificare a originii şi traseului comercial al produsului, fapt ce echivalează cu un comportament social extrem de periculos de natura a incadra fapta in regimul juridic al infracţiunilor şi nu al contravenţiilor.prevederi din Art. 32 din capitolul VI (Norme Metodologice din 2006) la data 11-ian-2007 pentru Art. 37, alin. (1) din capitolul VII

Art.32 (1) Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medici sau, după caz, medici veterinari, în scop medical, oricărui pacient, indiferent de natura bolii lui, dacă medicul consideră necesar preparatul respectiv ca tratament.

(2) Responsabilitatea pentru aprecierea necesităţii şi legitimităţii utilizării în actul medical a acestor preparate, precum şi pentru prescrierea lor corespunzătoare revine în totalitate medicului care face prescrierea.

(3) Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope se emite în patru exemplare, destinate pacientului, farmaciei şi, după caz, casei de asigurări de sănătate; un exemplar rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.

(4) În situaţia în care preparatele se prescriu contra cost, exemplarul destinat casei de asigurări de sănătate se anulează şi rămâne în carnetul de prescripţii al medicului care a completat prescripţia.

Faţă de aceste considerente, instanţa a apreciat că fapta inculpatei ... care în data de în data de 08.03.2018 a vândut în afara cadrului legal un număr de 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), acceptând posibilitatea ca acestea să fie revândute ulterior în mod nelegal, la săvârșirea faptei participând alți doi inculpați în întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 lit a Cp.

Instanţa a mai constatat că inculpata a fost trimisă în judecată şi pentru savarşirea infracţiunii prev de art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp. şi anume de "deținere de droguri de mare risc în vederea consumului”, faptă pentru care este gasită vinovată avand in vedere că în urma perchezițiilor domiciliare, la locuința inculpatei ... au fost identificate alte 16 comprimate codeină fosfat și 17 comprimate XANAX, pe care le deținea pentru consum propriu, fără drept (fila 175 vol. 1 dup ...).

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 1723759/02.04.2018, (fila 120 vol I dup ...) cele 16 comprimate codeină fosfat și 17 comprimate XANAX conțin substanțe active aflate în Tabelele II și III din anexa la Lg. 143/2000 Rpb., fapt ce duce la calificarea medicamentelor ca fiind drog de mare risc şi droguri de risc, conform art. 1 alin 1 lit c şi d din Legea nr. 143/2000 rep.

În consecinţă, fapta inculpatei ... care în data de în data de 08.03.2018 a deținut în vederea consumului propriu, fără drept, un număr de 16 comprimate codeină fosfat și 17 comprimate XANAX (care conțin substanțe active aflate în Tabelele II și III din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. - droguri de risc şi mare risc), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de deținerea de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb.

În ceea ce priveşte savarşirea infracţiunii de complicitate la tentativa la "trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 48 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp., instanţa în baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. urmează a achita pe inculpata ..., in condiţiile in care s-a a constatat lipsa acestei infracţiuni imputate inculpaţilor ... şi ....

De altfel, unica proba pe care organele de urmărire penală o aduc in discuţie se referă la inrgistrarile covorbirilor dintre inculpata ... şi inculpatul ..., din care reiese cum inculpata l-a întrebat pe ... dacă a mai scos astfel de bunuri din țară, acesta spunându-i pe parcursul discuției că mama sa bolnava de cancer mai scosese anterior comprimate din țară, fără a fi probleme, utilizând chiar avionul (filele 151-152 vol 1 dup ...).

Faţă de acest probatoriu, instanţa a apreciat ca fiind insuficent în vedere dovedirii acestei infracţiuni, în condiţiile in care povestea nascocită de inculpatul ... avea scopul de a o convinge şi sensibiliza pe inculpată sa-i vandă medicamentul, în final, aşa cum am reţinut in paragrafele anterioare, inculpatul ... şi ... netrecand la punerea in executare a acestei rezoluţii de a vinde substanţele stupefiante, acestia fiind surpinsi in flagrant chiar in momentul cumpararii; in aceste condiţii este incert daca inculpaţii aveau de gand sa comercializeze în Suedia sau pe plan local medicamentul Oxidolor, chiar şi in ipoteza existenţei unei hotarari luate la un moment dat, aceştia putand ulterior sa se razgandeasca, motiv pentru care şi legiuitorul a prevazut ca şi condiţie pentru existenţa formei tentate (pentru care s-a reţinut forma de participaţie a complicităţii), ca hotararea sa fie pusă în executare şi nu sa existe doar in forul interior la acestora.

În ceea ce priveşte implicarea inculpatei SC ...SRL în săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, a fost stabilită prin faptul că inculpata ... avea la data vânzării comprimatelor de OXIDOLOR calitatea de reprezentant legal al acestei societăți, aspect ce reiese din actul constitutuv al societăţii comerciale (fila 71 dup ...vol 2), iar achiziția acestor produse de la distribuitori nu putea fi efectuată decât prin folosirea persoanei juridice menționate, al cărei obiect de activitate permitea acest lucru.

De altfel, comprimatele au fost livrate de către distribuitorii SC ... SRL și SC ... SRL în baza facturilor fiscale din data de 02.03.2018 la sediul farmaciei din com. ... (filele 219-223 dup ...vol 2).

Prin urmare, faptele inculpatei SC ...SRL, care prin administratorul ..., a vândut în data de 08.03.2018 în afara cadrului legal un număr de 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), acceptând posibilitatea ca acestea să fie revândute ulterior în mod nelegal, la săvârșirea faptei participând alți doi inculpați în întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 lit a Cp.

În ceea ce priveşte savarşirea infracţiunii de complicitate la tentativa la"trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 48 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp., instanţa în baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. urmează a achita pe inculpata SC ...SRL, in condiţiile in care s-a a constatat lipsa acestei infracţiuni imputate inculpaţilor ... şi ..., considerentele avute in vedere la dispunerea soluţiei de achitare pentru inculpata ... fiind valabile şi în acest caz.

Referitor la inculpatul ..., instanţa a constatat că prin rechizitoriul nr. .., acesta a fost trimis în judecată pentru savarşirea infracţiunii de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 35 alin 1 C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, pentru a putea fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb este necesar ca faptuitorul să treaca la cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea se comite cu forma de vinovăție a intenției, directe sau indirecte.

Când se acționează cu intenție directă, subiectul activ prevede rezultatul periculos, dar îl și urmărește. Atunci când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, și deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui, infracțiunea este săvârșită cu intenție indirectă.

Raportat la aceste considerente teoretice, instanţa a apreciat că din punct de vedere subiectiv, pentru existența infracțiunii este necesar ca făptuitorul să conștientizeze conţinutul de substanţe psihotrope sau opioide din medicamentele supuse comercializării iar pe de altă parte raportat la faptul că, la incadraraea in drept, s-a reţinut de parchet, ca modalitate normativa de savarşire a infracţiunii cumpararea şi vanzarea, fara drept, este necesar ca inculaptul sa urmareasca sau, cel putin sa accepte posibilitatea cumpararii şi vanzarii medicamentului Oxidolor, fara drept, cu consecinţa introducerii acestei substanţe intr-un circuit al produselor psihotrope şi opioide.

Așa cum s-a reținut din starea de fapt dedusă judecății în prezenta cauză, inculpatul ..., se ocupa in cadrul farmaciei ... SRL cu comenzile şi aprovizionarea cu medicamente, aspect aratat in mod uniform de toate angajatele farmaciei şi anume de martorele ... (fila 38 vol 2), ... (fila 82 vol 2), ... (fila 81 vol 2) şi ... (fila 80 vol 2), comanda medicamentului Oxidolor la firmele de distribuţie, nefacand excepţie.

De asemenea, este incontestabil, că decizia vanzarii acestui medicament inculpatului ..., în mod direct, cat şi prin interpuşi, a revenit aceluiaşi inculpat .., împrejurare relatată de martorii menţionaţi precum şi de martora ...(fila 36 vol 2), farmacista societăţii ... SRL şi soţia inculpatului.

Cu toate acestea, în analiza vinovaţiei inculpatului, trebuie luat în considerare întreg ansablu de circumstanţe ce au insoţit aceste operaţiuni pe intreaga perioada cuprinsă între 06.05.2017 şi 18.01.2018, precum şi împrejurarile in care s-a luat decizia de vanzare a medicamentului Oxidolor, mai precis de-a lungul celor 4 acte materiale de vanzare.

Astfel, mai întâi s-a constatat că inculpatul ...nu avea studii de specialitate farmacologie, fişa postului acestuia prevazand doar aprovizionarea farmaciei, astfel ca la comanda acestui medicament, devine credibila ipoteza acestuia, în sensul ca nu avea cunoştinţă de modul de vanzare special ce-l presupunea comercializarea substanţelor psihotrope şi opioide; acestă concluzie este întărită şi de faptul, că aşa cum arată martorii angajaţi ai acestei farmacii, vanzarea acestui produs se facea pentru prima oară de catre această unitate.

În al doilea rand, s-a mai constatat ca la primul contact cu inculpatul ..., din luna mai 2017, asa cum reiese şi din declaraţia acestuia,care se coroborează cu declaraţia martorei ... (fila 99 dup 195D/P/2018), inculpatul ...se afla in farmacie şi a asistat la intreaga punere in scenă ce a fost instrumentată de inculpatul ..., acesta folosindu-se de mama sa, bolnava în mod real de cancer (decedata in prezent), ce exterioriza anumite accese de durere, astfel că influenţarea angajaţilor farmaciei de a primi comanda medicamentului Oxidolor, cunoscut doar ca medicament analgezic, a fost facută cu usurinţă.

În ceea ce priveşte prezentarea unei reţete, s-a constatat că declarţiile inculpatului ... (fila 37 dup...) ce se coroborează cu declaraţia inculpatului ...(fila 107 vol 2), că la primirea primei comenzi de 5 cutii, s-a aratat o reţetă însă sub motivul ca aceasta este necesară la parasirea ţării, nu a fost lasată în farmacie; s-a mai constatat că farmacista ...a efectuat verificari privind medicul menţionat pe retetă, acesta figurand în lista medicilor activi a elibera prescripţii medicale.

În situația dată, s-a apreciat întemeiată apărarea inculpatului ..., formulată cu ocazia audierii în fața instanței de judecată, în sensul că acțiunea sa de a vinde medicamentul Oxidolor, a fost determinată de conduita inculpatului ..., întărită de starea de sanatate precară a mamei sale, aceasta nefiind comisă cu intenție indirectă, în sensul prevederilor legale în materie şi anume de a pune în circulaţie libera medicamentul cu efect opioid.

Într-adevar, asa cum s-a reţinut, la analiza savarşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc de catre inculpatul ..., încurajat de faptul că identitatea nu-i fusese dezvăluită şi de modul imprudent în care inculpatul ... vindea medicamentele cu efect opioid, inculpatul ... a sunat în alte trei rânduri pe telefonul fix al farmaciei SC ...SRL Craiova, punct de lucru Băilești, recomandându-se "băiatul cu Oxidolor-ul" amintind de fiecare dată, ca element de convingere ca acest medicament este destinat mamei sale, ce nu-l poate procura din Suedia in lipsa asigurarii medicale, apelurile iniţiindu-le din această tară.

Astfel, inculpatul ... a mai comandat şi achiziţionat în perioada 12.07.2017-17.01.2018, alte 100 cutii conţinând 60 comprimate Oxidolor concentraţia 80 mg de la SC ...SRL (55 de cutii) şi SC ...SRL (45 cutii) – în total 105 cutii, împreuna cu comanda de 5 cutii din 06.05.2017.

În ceea ce priveşte vanzarea acestui medicament, din declaraţiile inculpatului ... (fila 37 dup ...), ce se coroborează şi cu fişa de intrari a respectivului medicament în gestiunea farmaciei (fila 115 dup ...) acesta a mai cumparat prin interpusi în luna iulie 2017-10 cutii, în data de 11.10.2017 - 7 cutii şi în perioada decembrie 2017 -ianuarie 2018 un număr de aproximativ 40 de cutii conţinând fiecare 60 de comprimate – rezultand un total de aproximativ 62 de cutii.

Or, în toate cele trei situaţii, reţinute ca acte materiale de vanzare a medicamentului Oxidolor, instanţa a reţinut din declaraţiile martorelor ... (fila 82 vol 2), .. (fila 81 vol 2) şi ... (fila 80 vol 2), cum au auzit pe inculpatul ... cum indica angajatelor ce discută la telefon cu inculpatul, să-i ceara acestuia prescripţia medicală. Martora .. a declarat cum l-a auzit pe inculpat, în momentul cand discuta telefonic cu inculpatul ..., cand cerea şi acesta prescripţia medicală; de fiecare dată, inculpatul ... promitea că la urmatoarea achiziţie îşi va respecta promisiunea, justificand intarzierea prin faptul că mama sa nu are asigurare medicală în Suedia. Tocmai aceste promisiuni ale inculpatului ..., confirmate şi de martorele audiate în cauză, oferă credibilitate apararilor inculpatului ..., ce a arătat că a continuat sa-i vandă inculpatului ... medicamentul Oxidolor în trei randuri, în speranţa ca acesta intr-un final îi va înmâna prescripţia medicală ce ar fi justificat vânzarea de medicamente anterioară, pentru care farmacia emisese bonuri fiscale.

Într-adevar, este regretabilă neglijenţa de care a dat dovadă inculpatul, în vanzarea medicamentului în cauză şi la prima vedere nesabuinţa sa de a continua vanzarea medicamentului în lipsa aunei presripţii medicale pare demnă de sancţionat, inclusiv penal.

Cu toate acestea, întreaga atitudine a inculpatului ...judecand şi prin prisma lipsei studiilor de specialitate farmacologie, este incompatibilă cu forma de vinovăţie a intenţiei directe sau indirecte, ce ar fi însemnat că ar fi urmărit sau acceptat să pună în circulaţie liberă medicamentul în cauză.

Tot aceast raţionament este întarit şi de faptul că, în momentul în care a relizat ca acest medicament conţine substanţele interzise şi anume în luna ianuarie 2018, acesta a trecut la incinerarea intregului lot nevândut de medicamente Oxidolor, acest gest fiind menţionat şi de martora ... (fila 80 vol 2) şi ...(fila 36 vol 2) ce arată că medicamentele au fost incinerate imediat ce s-a aflat că medicamentul conţine substanţe opioide; varianta parchetului în care considera că intreg lotul achiziţionat de la distribuitori, a fost vandut şi anume 105 cutii, nu poate fi considerată ca dovedită, fiind susţinută doar de supoziţii fără un sprijin în materalul probator aratat, din care reiese că acesta a vândut doar 62 de cutii şi nu 105 cutii.

De altfel, inculpatul ... s-a şi prezentat în luna martie 2018 la sediul farmaciei .., dorind cumpararea mai multor cutii, conform declaraţiei acestuia ce se coroborează cu declaraţia inculpatului ...şi a martorei ... (fila 107 vol 2), inculpatul ...refuzând vânzarea până nu i se aduce o prescripţie medicală specială, vizată de un medic specialist, pe formular special, comportament schimbat datorită luarii la cunoştinţă a condiţiilor speciale în care se făcea vanzarea.

Pe de altă parte, argumentul expus de parchet în reţinerea acestei infracţiuni, nu poate fi primit de instanţă, atunci cand este vorba de una din cele mai aspre forme de raspundere şi anume raspunderea penală, argument ce constă în faptul ca la livrarea medicamentului, acesta era insoţit de o notificare, ce atrăgea atenţia că medicamentul contine substanţe psihotrope sau stupefiante, in condiţiile în care nici una din aceste notificari nu a fost primită de inculpatul ...ci de martorele ...(fila 193 dup), ... (fila195 dup) şi ... (fila 199 dup), cum de altfel toate aceste martore declară ca nu au avut cunoştinţă de substanţele interzise pe care le conţine medicamantul şi ca firmele de distribuţie nu le atargeau atenţia prin nimic asupra regimului special de comercializare. Unitatea de opinie în lamurirea acestui aspect duce la concluzia ca aceste formulare se incadrau într-o procedură formala pe care farmaciile trebuiau sa o respecte dar nu să o şi coştientizeze şi sa ia masuri specifice potrivit caracteristicilor fiecărui medicament.

De asemenea, nici argumentul că inculpatul ...a dispus ca medicamentul Oxidolor să fie depozitat într-o cutie special amenajată, la care acces avea doar farmacista, nu poate fi primit ca o dovadă că inculpatul avea cunoştinţă de substanţa opioidă sau psihotropică din medicament, în condiţiile în care în mod unitar toţi martorii au aratat că în cutia respectivă se depozita orice alt medicament ce se elibera pe prescipţie cu parafa de medic (deci nu la liber), medicamente ce nu conţineau substanţă opioidă sau psihotropică.

Faţă de toate aceste împrejurări, instanţa a apreciat că fapta inculpatului de a pune in vanzare medicamentul Oxidolor nu a fost comisă cu intenția specifică infracțiunii de prev de art 2 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000. Circumstanțele producerii evenimentului pot fi apreciate în sensul celor invocate de către inculpat, adică în sensul că inculpatul a acționat din culpă cu prevedere.

Astfel, instanța a apreciat că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, nefiind îndeplinite condițiile de tipicitate a infracțiunii, cu privire la latura subiectivă.

În ceea ce priveşte modalitatea normativă "a cumpararii fara drept", reţinută de parchet în actul de sesizare, instanţa nu a reţinut-o ca fiind dovedită, în condiţiile în care cumpararea medicamentului de la distribuitori s-a realizat de ...SRL, ori aceasta avea dreptul de a comercializa orice tip de medicament ce a fost autorizat a fi pus pe piaţă conform Autorizaţiei de Punere pe Piaţă nr. 6284/2014/01-19 (fila 208 dup ...), aspect ce reiese şi din facturile prin care au fost achiziţionate medicamentele (filele 203-205 dup...), precum şi din Certificatul Constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Dolj, din 05.11.2010 (fila 189 dup...).

Pe cale de consecință, fapta comisă de inculpat nefiind savarşită cu vinovaţia prevazută de lege, în baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală, art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod de Procedură Penală, a achitat inculpatul pentru savarţşirea infracţiunii de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 35 alin 1 C. pen.

Pe de altă parte, instanţa nu a reţinut ca intemeiate apararile inculpatului, privind incidenţa in acest caz a raspunderii contravenţionale şi nu a raspunderii penale, sub argumentul că fapta este prevazută ca o contravenţie în legea nr. 339/2005, conform art.52 alin 1 lit a rap la art. 37 alin 1 din această lege, pe care o va îndeparta ca fiind neintemeiată, pentru urmatoarele considerente:

Astfel, s-a constatat că într-adevar art. 37 din Legea nr. 339/2005 stabileste că "Preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi."

De asemenea, art 2 alin 1 lit b din Legea nr. 339/2005, defineşte prescripţia medicală ca fiind"document scris, semnat şi parafat de un medic care recomandă un tratament medical unui pacient clar identificat şi care autorizează eliberarea de către farmacist a unei cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu".

Din aceste reglementari coroborate, instanţa a apreciat prezenta unei contravenţii ori de cate ori, farmacistul nu respecta modul de eliberare al medicamentului, în cadrul activitaţii specifice unei farmacii comunitare autorizata de Ministerul Sanatatii sa desfasoare activitate, conform codului CAEN 4773 -"Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate", or, aşa cum s-a reţinut în paragrafele anterioare, inculpatul ...nu este farmacist ci doar un angajat al farmaciei ... SRL, ce avea in fişa postului aprovizionarea cu medicamente a unitaţii comerciale.

Sub aspectul încadrării juridice a faptelor în cazul Inculpatului ..., instanţa a constatat incidența art. 35 alin 1 lit a C. pen. în cazul infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev de art 2 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, asa cum sunt descrise actele materiale în cele două rechizitorii şi anume ...şi ..., săvârșirea unor acte materiale similare de cumparare a medicamentului Oxidolor, ce conţine substanţe psihotrope şi opioide, la intervale de timp relativ apropiate, punând în evidență unicitatea rezoluției infracționale pe care s-a grefat întreaga activitate de trafic dedusă judecații și justificând reținerea unității legale de infracțiune prevăzută de art. 35 alin 1 lit a C. pen.

Drept urmare, instanţa a admis schimbarea încadrării juridice a faptei, pusă în discuţie din oficiu de catre instanţă, astfel că a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul ... a fost trimis în judecată, astfel din infracțiunile continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit. a Cp şi tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 Cp şi in final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp (rechizitoriul nr. ...) şi infracțiunile continuate de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp. şi in final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp (rechizitoriul nr. ...) într-o singură infracţiune continuată de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit. a Cp şi o singură infracţiune de tentativă la"trafic internațional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit a Cp şi in final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cp.

În ceeea ce priveşte cererea de schimbare a încadrării încadrării juridice formulată de inculpatul ...din infracţiunea de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. în infracţiunea de complicitate la infracţiunea prev. de art. 4 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, instanţa a respins-o avand în vedere că faptele aşa cum au fost reţinute de catre instanţa, implică o participaţie directă a inculpatului ...la actele materiale de vanzare a medicamentelor conţinînd substanţe interzise, specifica formei de participaţie a autoratului şi nu complicitaţii, pe de o parte, iar pe de altă parte nu sunt indeplinite condiţiile constitutive ale infracţiunii prev. de art. 4 alin 1 şi 2 din legea nr. 143/2000, sub aspectul laturii obiective, în condiţiile în care starea de fapt analizată aşa cum reiese din materialul probator, indică ca fiind incidentă modalitatea normativa referitor la "vanzarea" de medicamente, modalitate ce nu se regaseşte printre variantele expuse în textul de lege prev. de art. 4 alin 1 şi 2 din legea nr. 143/2000.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului ..., instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 74 Cod penal.

Astfel, s-a avut în vedere natura și împrejurările concrete în care inculpatul s-a implicat activ în traficul de droguri, caracterul repetat al actelor de vânzare, de-a lungul unei perioade de aproximativ 10 luni şi nu în ultimul rand faptul că este principalul pion în angrenarea celorlaţi inculpaţi în savarşirea de infracţiuni la regimul traficului de droguri, în lipsa participaţiei acestuia, ceilalţi inculpaţi nesavarşind infracţiunile reţinute in sarcina lor.

Aceste elemente de fapt imprimă infracțiunii comise un grad de pericol social foarte ridicat, ce trebuie să se reflecte corespunzător în sancțiunea penală aplicată, chiar dacă inculpatul a recunoscut fapta, uzând de procedura simplificată. În acest fel se justifică stabilirea unei pedepse superioare minimului special, redus ca efect al aplicării prevederilor art. 396 alin 10 C. proc. pen.

Dificultaţile financiare ori nevoia sa de a întreține familia sunt elemente lipsite de relevanță în evaluarea gravității concrete a faptelor ori a persoanei inculpatului. Aceasta deoarece inculpatul avea la dispoziție mijloace licite de asigurare a mijloacelor de trai.

În ceea ce priveşte inculpatul ..., avand în vedere şi în cazul acestuia, criteriile prevazute de art. 74 C. pen. şi anume modaliatatea în care a savarşit infracţiunea de trafic de droguri de mare risc şi anume prin ajutorul nemijlocit acordat inculpatului ..., însă tinand cont în acelaşi timp de contribuţia sa minimă, secundară la savarşirea faptei, de atitudinea sa de recunoaştere a savarşirii faptei încă din faza de urmărire penală, precum şi de referatul întocmit de Serviciul de Probaţioune Dolj, a aplicat o pedeapsă îndreptată spre minim, în limitele reduse conform art. 396 alin 10 C. proc. pen.

În ceea ce priveşte inculpata ..., instanţa a avut în vedere pe de o parte modalitatea în care a savarşit faptele şi anume prin ignorarea unor norme elementare de comercializare a medicamentelor, gravitatea faptei fiind de o amploare marită şi prin prisma faptului că inculpata are specializarea profesională ca farmacistă. S-a mai avut în vedere faptul că aceasta a negat savarşirea faptei încercand să evite raspunderea penală prin acte care îngreunau identificarea provenienţei medicamentului, referindu-ne la stergerea seriilor de pe cutiile de Oxidolor.

Nu în ultimul rand s-a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, nivelul de educație-studii superioare, vârsta - 47 ani, starea de sănătate, situația familială și socială- casatorită având o fiica majoră.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat necesitatea aplicării unei pedepse orientată spre minimul special prevazut de codul procedură penală.

Aceleaşi criterii de individualizare vor fi aplicate şi in cazul persoanei juridice Sc ... SRL, astfel că şi în cazul acesteia pedeapsa a fost orientată spre minim.

Împotriva acestei sentinţe penale au formulat apel DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova şi inculpaţii ..., ..., ... şi SC ... SRL

În motivarea apelului, DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova a susţinut că hotărârea instanţei de fond este netemeinică având în vedere greşita achitare a inculpaţilor ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativa la "trafic internaţional de droguri de mare risc", prev. de art.' 32 Cp rap. la art. 3 alin.1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic, art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1lit a Cp., ... şi SC ...SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă la"trafic internaţional de droguri de mare riscMprev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp, precum şi ..., pentru infracţiunea de"trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Lg, 143/2000 Republicată cu aplicarea art. 35 aiin 1 C. pen. 1.

1.Instanţa de fond în temeiul art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin.1 lit. b teza II C.pr.pen. a dispus achitarea inculpatului ..., pentru infracţiunea de "trafic de droguri de mare risc", prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 35 alin 1 C. pen.

Instanţa a apreciat că fapta inculpatului de a pune în vânzare medicamentul Oxidolor nu a fost comisă cu intenţia specifică infracţiunii prev. de art. 2 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000. Circumstanţele producerii evenimentului pot fi apreciate în sensul celor invocate de către inculpat, adică în sensul că acesta a acţionat din culpă cu prevedere. Aşa fiind, instanţa a apreciat că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, nefiind îndeplinite condiţiile de tipicitate a infracţiunii cu privire la latura subiectivă.

În ceea ce priveşte modalitatea normativă "a cumpărării fără drept", reţinută de parchet în actul,de sesizare, instanţa nu o va reţine ca fiind dovedită, în condiţiile în care cumpărarea medicamentului de la distribuitori s-a realizat de ...SRL ori aceasta avea drepturile de a comercializa orice tip de medicament ce a fost autorizai a fi pusă pe piaţă conform Autorizaţiei de Punere pe Piaţă nr. 6284/2014/01-19 (fila 208 dup ...), aspect ce reiese şi din facturile prin care au fost achiziţionate medicamentele (filele 203-205 dup...), precum şi din Certificatul Constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj din 05.11.2010 (fila 189 dup ...).

Pe cale de consecinţa, fapta comisă de inculpat nefiind săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, în baza art. 396 afin. 5 Cod de Procedură Penală, art. 16 alin. 1 lit. b teza II Cod de Procedură Penală, a achitat inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin.1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. Cu aplicarea art. 35 alin 1 C.pen.

S-a arătat că raţionamentul instanţei de fond este unul eronat, în mod greşit reţinându-se că din probele administrate în cauză, fapta inculpatului de a pune in vânzare medicamentul Oxidolor nu a fost comisă cu intenţia specifică infracţiunii prev. de art 2 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000. Contrar susţinerilor instanţei de fond considerăm că probatoriul administrat în cauză dovedeşte cu certitudine că inculpatul a cunoscut de la început faptul că medicamentul solicitat de către inculpatul ... face parte din categoria opioidelor şi au un regim special.

Astfel, din probele administrate pe parcursul procesului penal s-a reţinut că în perioada 06.05.2017-18.01.2018, inculpatul ..., reprezentant al farmaciei SC ...SRL Craiova a cumpărat, fără drept, de 10(zece) ori un număr total de 105 cutii conţinând 6300 comprimate (cu concentraţia 80 mg) de OXIDOLOR, denumire comercială pentru clorhidrat de oxicodonă (substanţă prev. în Tabelul II anexă la Lg.143/2000 Rpb.) şi apoi a revândut, tot fără drept, de 4 (patru) ori către inculpatul ... (direct sau prin persoane interpuse) un număr total de 65 cutii conţinând un număr total de 3900 de comprimate, fără a fi solicitate reţete speciale, documente de identitate sau fără a fi întocmite documente legale.

Din verificările în data de 24.05.2018 la sediul punctului de lucru din Băileşti al SC ...SRL, organele de cercetare ale poliţiei judiciare delegate în cauză şi reprezentantul Direcţiei Politica Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din Cadrul Ministerului Sănătăţii au constatat că în perioada mai 2017-ianuarie 2018 au fost procurate un număr de 105 cutii a câte 60 comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg, medicament din categoria opioidelor, supus controlului naţional şi reglementat ca şi prescriere şi eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 şi HG 1915/2006, produse care nu se mai regăseau în farmacie şi pentru care nu au fost prezentate prescripţii medicale speciale.

Achiziţionarea celor 6300 comprimate de OXIDOLOR a reieşit pe de-o parte din fişa produsului din perioada 01.01.2017-24.05.2018 care a fost listată din evidenţa gestionară informatizată cât şi din copiile celor 10 facturi de aprovizionare de la furnizorii SC ... SRL şi SC ... SRL.

Cunoaşterea caracterului comprimatelor de OXIDOLOR de medicamente care conţin substanţe stupefiante sau psihotrdpe de către persoanele angajate ale farmaciei SC ...SRL a rezultat din faptul că în cazul facturilor de aprovizionare de la SC ... SRL au existat de fiecare dată documente anexă (sub formă adresă tipizaţi din care a rezultat că persoana care primea comprimatele putea manipula substanţele stupefiante primite.

De asemenea, toate comprimatele au fost depozitate în acelaşi dulap prevăzut cu încuietoare în care erau depozitate şi celelalte medicamente cu regim special (xanax, codeină fosfat algocalmin, etc) la care ar fi trebuit să aibă acces numai farmacistul ..., aspecte care au rezultat din declaraţiile inculpatului ..., ale soţiei ... şi ale martorelor ..., ..., .. şi .... (toate asistente de farmacie la SC ...SRL).

Mai mult, din declaraţiile martorelor .., .., .., .. a rezultat că farmacia nu primeşte în mod uzual comenzi telefonice pentru medicamente, iar în cazurile de excepţie în care au fost efectuate achiziţii de astfel de produse prin această modalitate, decizia i-a aparţinut în exclusivitate inculpatului ....

Implicarea inculpatului ... în operaţiunile efectuate fără drept cu substanţe stupefiante a fost indicată şi de către soţia sa ... care a arătat că decizia de a cumpăra şi vinde astfel de substanţe a aparţinut soţului său.

Strategia de apărare a inculpatului ... cu privire la faptul că iniţial inculpatul ... s-a prezentat însoţit de mama sa ce avea o problemă de sănătate, nu poate fi reţinută în contextul probelor administrate, întrucât în total au fost achiziţionate fără respectarea dispoziţiilor legale 6300 comprimate OX1DOLOR cu concentraţia de 80 mg., cantitate care ar fi suficientă, conform prospectului, pentru tratamentul unei singure persoane o perioadă de aproximativ 9 ani.

Având în vedere termenul de expirare al medicamentelor înscris pe facturi şi pe ambalajul acestora, fiind cuprins între anul 2019 şi 2022, rezultând astfel o perioadă de folosire mult mai mică decât perioada pentru care ar fi fost furnizat medicamentul,

Un alt aspect care conduce la stabilirea faptului că inculpatul ... cunoştea caracterul ilicit al conduitei sale a rezultat şi din faptul că în data de 11.10:2017 au fost emise un număr de 7 bonuri fiscale pentru 7 cutii OXIDOLOR, scopul fiind evident acela de a simula şapte acte de vânzare către persoane diferite şi nu către aceeaşi persoană.

Pe cale de consecinţă activitatea infracţională desfăşurată de către inculpat se circumscrie infracţiunii de trafic de droguri de mire risc, motiv pentru care s-a solicitat condamnarea acestuia.

Hotărârea instanţei de fond este netemeinică avănd în vedere greşita achitare a inculpaţilor ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativa la "trafic internaţional de droguri de mare risc", prev. de art 32 Cp rap. la art. 3 alin.1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic, art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. lit. a Cp., ... şi SC ...SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă la"trafic internaţional de droguri de mare risc"prev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp.

Instanţa a motivat adoptarea acestei soluţii în sensul că în urma cercetării judecătoreşti a constatat o altă stare de fapt decât cea cuprinsă în rechizitoriu, în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc, în sensul ca această faptă nu există în materialitatea ei, atât timp cât nici unul dintre inculpaţi nu au pus în executare hotărârea de a scoate din ţară medicamentul Oxidolor cumpărat de la cele două farmacii, neprezentand relevanţă daca aceştia îşi doreau sau nu ca în viitor să treacă la acţiuni materiale specifice laturii obiective a infracţiunii analizate.

Prin procesul verbal din data de 05.02.2018, organele de cercetare ale poliţiei judiciare din cadrul BCCO Craiova s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că două persoane din Craiova au ca preocupare traficul de droguri de mare risc pe ruta România - Suedia, una dintre persoane fiind cunoscută sub identitatea de ....

În urma activităţilor specifice de investigare desfăşurate de către poliţişti, s-a stabilit cu certitudine că ... a încercat şi recrutarea altor persoane în vederea desfăşurării activităţii infracţionale, dar era şi persoana care transporta substanţele interzise în Suedia.

Astfel, s-a stabilit că iniţiativa achiziţionării de medicamente care conţin substanţe stupefiante i-a aparţinut inculpatului ... care locuia efectiv în Suedia, acesta contactând telefonic farmacii de pe raza judeţului Dolj şi a judeţelor limitrofe în scopul de a obţine fără a avea o reţetă întocmită conform prevederilor Lg. 339/2005 şi HG 1915/2006 medicamentul OXIDOLOR în concentraţia (80 miligrame).

Pentru a sensibiliza interlocutorii, inculpatul ... a relatat o poveste făcând referire la mama sa care se afla în Suedia şi avea nevoie de acest medicament întrucât suferea de afecţiuni oncologice care-i produceau dureri greu de suportat.

Contactarea diverselor farmacii a fost făcută la sfârşitul luni februarie -începutul lunii martie 2018, când inculpatul ... se afla încă în Suedia împreună cu inculpatul .... primul inculpat reuşind să convingă sau să intre în relaţii mai apropiate cu feprezentanţii SC ...SRL Craiova şi ŞC ... SRL Tîrgu jiu.

Astfel, sub pretextul că medicamentul îi era necesar pentru mama sa care se afla în Suedia, inculpatul ... a reuşit să o convingă pe inculpata ... (farmacist şi administrator al inculpatei SC ...SRL Craiova) să îi vândă 16 cutii conţinând 960 comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg. medicament din categoria opioidelor, supus controlului naţional şi reglementat ca şi prescriere şi eliberare pentru administrare de Lg. 339/2005 şi 1915/2006.

În data de 05.03.2018, inculpaţii ... şi ... au revenit în ţară cu ajutorul unei curse aeriene, primul folosindu-se de telefonul mobil al inculpatului ... pentru a comunica cu ceilalţi inculpaţi, cu martorii şi cunoscuţii săi, metodă utilizată pentru a nu fi identificat.

După ce a ajuns în Craiova, inculpatul ... a convenit cu inculpata ... să se întâlnească după ce distribuitorii îi aduceau comprimatele conţinând oxicotonă şi a încercat ulterior să o convingă pe martora ..., administrator la farmacia ... din Tîrgu Jiu să-i vândă OXIDOLOR.

În acest scop inculpatul ... s-a deplasat împreună cu inculpatul ... în data de 07.03.2018 în municipiul Tîrgu Jiu, la birourile societăţii al cărei administrator era martora menţionată, întrucât nu a reprezentat o reţetă emisă în mod legal a fost refuzat.

Implicarea inculpaţilor ... şi ... a fost semnalată organelor de poliţie judiciară încă din luna februarie 2018, când martorul ... a declarat că s-a încercat recrutarea sa de către inculpatul ... în vederea săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri şi trafic internaţional de droguri pe ruta România - Suedia.

Astfel, acesta a indicat că i s-a propus de către inculpatul menţionat să-l însoţească în Suedia pentru a transporta droguri sub formă de comprimate, activitate ce urma să fie plătită cu suma de 800 euro, cu aceeaşi ocazie aflând că organizatorul şi beneficiarul drogurilor era un cetăţean român aflat în Suedia cunoscut sub porecla de "...".

Cunoaşterea caracterului reglementat al medicamentelor care conţineau substanţe opioide şi posibilitatea existenţei substanţelor stupefiante în comprimatele care urmau a fi cumpărate sau transportate a fost cunoscută de către inculpaţi aşa cum rezultă din declaraţiile acestora, dar şi ale martorului ....

De asemenea, s-a stabilit din declaraţiile inculpaţilor ..., ..., ... dar şi ale martorilor ... şi ... că drogurile de mare risc erau destinate scoaterii din ţară, cu destinaţia Suedia.

Încercarea celor doi inculpaţi de a cumpăra în scopul sfcoaterii din ţară şi revânzării în Suedia a unui număr de 60 comprimate OXIDOLOR în concentraţie de de 80 mg de la martora ... în data de 07.03.2018 a fost stabilită prin conţinutul convorbirilor telefonice interceptate, din declaraţia martorei menţionate, dar şi din imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale farmaciei din Tîrgu Jiu în care apar ambii inculpaţi.

Negocierea prealabilă, discuţiile legate de scoaterea din ţară a comprimatelor conţinând substanţe opioide şi cumpărarea efectivă a celor 960 comprimate de OXIDOLOR în concentraţie de 80 mg a fost surprinsă de convorbirile/comunicările telefonice purtate între inculpaţii ... şi ..., convorbiri/comunicări telefonice interceptate în perioada 05 - 08.03.2018.

Astfel, inculpata ... i-a comunicat lui ... că ştia că este necesară o reţetă denumită colocvial TAB 2 (după denumirea tabelului anexă la Lg. 339/2005), însă nu o interesa acest lucru şi că îşi putea pierde autorizaţia de liberă practică dacă era identificată.

Mai mult, inculpata l-a întrebat pe ... dacă a mai scos astfel de bunuri din ţară, acesta spunându-i pe parcursul discuţiei că mai scosese anterior comprimate din ţară, fără a fi probleme, utilizând chiar avionul. Cu ocazia aceleiaşi convorbiri, la întrebarea dacă le va trece singur pe toate, inculpatul ... a răspuns textual "Ă, nu... da practic, eu o să le iau" aspect de natură a indica şi rolul celuilat inculpat în transportul drogurilor.

Având în vedere toate probele administrate în cauză, recunoaşterea faptelor aşa cum au fost reţinute prin actul de sesizare de către cei doi inculpaţi ... şi ..., coroborat cu depoziţii de martori, redarea convorbirilor telefonice dintre inculpaţi, încercarea de a trimite un pachet ce conţinea comprimate oxidolor în Suedia, toate scot în evidenţă faptul că aceste comprimate urmau să fie valorificate în Suedia.

Faţă de cele arătate, în temeiul prevăzut de art. 421 pct. 2 lit.a NCPP, s-a solicitat admiterea apelului declarat, desfiinţarea hotărârii atacate şi pronunţarea unei hotărâri temeinice în sensul condamnării inculpatului ..., pentru infracţiunea de "trafic de droguri de mare risc", prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 35 alin 1 C. pen., condamnarea inculpaţilor ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunii de tentativa la trafic internaţional de droguri de mare risc", prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1 şi 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplicarea art.35 alin.1 şi art 77 alin.1 lit.a C.p., condamnarea inculpatelor ... şi SC ...SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă la "trafic internaţional de droguri de mare risc", prev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp.

Inculpata ..., a susţinut că faptele săvârşite nu sunt prevăzute de legea penală [art. 16 alin. (1) lit. b) teza I c.pr.pen. şi constituie contravenţii sau abateri disciplinare

Faptele săvârşite de inculpată corespund unei exercitări neconforme ale atribuţiilor sale de farmacist în ceea ce priveşte o operaţiune de obţinere şi eliberare de medicamente cu regim special. Consecinţele încălcării actelor normative incidente sunt de natură contravenţională şi disciplinară, iar nu penală, cum a reţinut în mod eronat prima instanţă.

Pretinsa infracţiune de trafic naţional de droguri reţinută în sarcina inculpatei este prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000 care dispune că:

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi."

Obiectul material al infracţiunii în modalitatea normativă a vânzării îl constituie drogurile de risc sau de mare risc asupra cărora făptuitorul îşi exercită acţiunea. Elementul material al laturii obiective constă în operaţiunea prin care se transferă dreptul de proprietate asupra drogurilor supuse controlului naţional de la traficant la un consumator, în schimbul unui preţ.

O condiţie esenţială pentru incidenţa răspunderii penale este ca vânzarea, sau oricare dintre celelalte modalităţi normative, să se realizeze fără drept.

Conform legislaţiei naţionale în vigoare, comercializarea substanţelor cu efect stupefiant sau psihotrop are caracter licit atunci când scopul administrării lor este unul curativ, iar forma farmaceutică este utilizată în interesul ameliorării unor afecţiuni de sănătate. în aceste condiţii, se impune analiza diferenţei de natură juridică pe care normativele relevante o conferă medicamentelor, iar din punctul de vedere al dreptului de a vinde substanţele sub control strict, vom argumenta incidenţa răspunderii contravenţionale prin prisma efectuării unei operaţiuni comerciale autorizate, pe de o parte, şi exercitării atribuţiilor de farmacist, pe de altă parte.

"Nu sunt considerate droguri medicamentele care conţin plante, substanţe stupefiante şi psihotrope sau amestecuri de asemenea plante şi substanţe aflate sub control naţional atunci când sunt folosite în cadrul actului medical, conform legislaţiei în vigoare."

Actul medical este definit în Legea nr. 185 din 24 iulie 2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate la art. 2 lit. b):

,,b) act medical - acţiunea personalului medical exercitată în relaţie directă cu pacientul în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, diagnosticării, tratării, acordării de îngrijiri medicale, reabilitării, precum şi monitorizării stării de sănătate a acestuia;"

Personalul medical este definit în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii la art. 653 alin. (1) lit. a) după cum urmează:

,,a) personalul medical este medicul, medicul stomatolog, farmacistul, asistentul medical şi moaşa care acordă servicii medicale;"

Nu în ultimul rând, art. 38 alin. (1) din Legea nr. 339/2005 dispune că:

„Plantele şi substanţele prevăzute în tabelele II şi III din anexă pot fi prescrise pacienţilor în conformitate cu prevederile art. 37, numai sub formă de preparate farmaceutice, realizate industrial sau în farmacie, de către: a) medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi;"

Prin urmare, din interpretarea normativelor enunţate anterior rezultă că într-o situaţie de fapt precum cea din cauza pendinte, medicamentele Oxidolor, Codeina fosfat şi Xanax nu pot constitui obiect material al infracţiunii de trafic de droguri prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000, sau al infracţiunii de deţinere de droguri pentru consum propriu prevăzută la art. 4 din acelaşi act normativ, atunci când sunt folosite de farmacist pentru a trata sau a acorda îngrijiri medicale pacientului conform legislaţiei în vigoare.

Încălcările formale ale normelor ce reglementează comercializarea produselor farmaceutice nu sunt în măsură să excludă aplicarea regimului juridic al actului medical, mai ales în condiţiile în care inculpata ... a avut reprezentarea că administrarea celor trei substanţe era în ambele cazuri cu rol curativ. în privinţa vânzării medicamentului Oxidolor către ..., farmacista a fost indusă şi menţinută în eroare cu privire la faptul că administrarea medicamentului era necesară pentru a ameliora simptomele afecţiunilor oncologice ale mamei inculpatului, fapt ce reiese din probatoriul13 depus la dosar şi necontestat de către procuror sau de către instanţă. în ceea ce priveşte administrarea produselor farmaceutice Xanax şi Codeină fosfat, inculpata a afirmat că acestea erau utilizate pentru starea sa psihologică afectată de problemele familiale cauzate de un divorţ14. Informaţia este coroborată şi cu probele ce au rezultat din expertiza informatică dispusă asupra telefonului mobil ăl inculpatei în care a fost găsit un mesaj tip SMS15 în care aceasta confesează simptome privind starea sa psihică preotului din parohia din care face parte.

Abaterile de la prevederile normelor care reglementează desfăşurarea comerţului cu medicamente în cadrul activităţii unei farmacii nu conduce automat la încadrarea faptei în sfera ilicitului penal. Există distincţii importante între vânzarea fără drept a substanţelor cu regim special, ca element material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de droguri, şi eliberarea fără prescripţie medicală a unor produse farmaceutice care conţin substanţele amintite. Legiuitorul a prevăzut un cadru special pentru forma farmaceutică a compuşilor cu efect stupefiant şi psihotrop, care parcurg un circuit prestabilit de autorizare, furnizare şi în cele din urmă, vânzare, de către un personal calificat (farmaciştii) pe baza unor documente justificative.

Or, faptele inculpatei ... constituie contravenţie, deoarece se circumscriu activităţii de farmacist, iar singura abatere expres sancţionată de lege se pretinde a fi fost lipsa prescripţiei medicale.

În susţinerea legalităţii circuitului civil al substanţelor analizate, conform art. 34 din Legea nr. 339/2005, sunt relevante următoarele dispoziţii:

„Art. 34 (1) Farmaciile cu circuit deschis şi farmaciile cu circuit închis îşi desfăşoară activitatea cu plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, în baza autorizaţiei de funcţionare, conform legislaţiei în vigoare."

Din coroborarea cu art. 9 lit. b) din Legea nr. 266/2008 rezultă că activitatea autorizată poate consta în „dreptul de a deţine, de a prepara şi de a elibera, în condiţiile legii, substanţe şi medicamente psihotrope folosite în scop medical".

Din perspectiva ...S.R.L., nu poate fi vorba de vânzarea unei substanţe stupefiante sau psihotrope fără drept, deoarece conform normativelor amintite în paragraful anterior, această activitate este desfăşurată în baza autorizaţiei de funcţionare nr. .../VVV/... din 28.10.2016. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 339/2005 prevede că:

„Persoanele juridice pot să achiziţioneze, să distribuie şi să utilizeze în limita nevoilor lor plante, substanţe şi preparate prevăzute în tabelele II şi III din anexă numai dacă deţin autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii."

Nevoile societăţii comerciale sunt dictate de principiile de piaţă ce guvernează cererea şi oferta, iar din acest punct de vedere conduita persoanei juridice inculpate care a primit prin angajaţii săi o solicitare pentru o marfă pe care este îndreptăţită să o vândă, si, drept urmare, a comandat de la furnizori produsele pe care mai apoi le-a oferit aceluiaşi posibil client, nu se poate înscrie în sfera ilicitului penal.

Din punctul de vedere al activităţii farmacistului în legătură cu medicamentele vândute, eventuala sa răspundere este prevăzută din punct de vedere obiectiv de normele ce reglementează utilizarea şi eliberarea substanţelor sub control strict, iar din punct de vedere subiectiv - de reglementările privind deontologia profesiei.

Art. 37 alin. (1) din Legea nr. 339/2005 prevede că:

„Preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi."

Conform definiţiei de la art. 2 lit. b) din acelaşi act normativ, prescripţia medicală este un „document scris, semnat şi parafat de un medic care recomandă un tratament medical unui pacient clar identificat şi care autorizează eliberarea de către farmacist a unei cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu".

Instanţa de fond a avut în vedere prevederile din paragraful anterior, însă a considerat în mod netemeinic că interpretarea acestora poate justifica înlăturarea apărării inculpatei privind incidenţa în acest caz a răspunderii contravenţionale şi nu a răspunderii penale. Considerentele hotărârii atacate nici nu conţin, în ceea ce o priveşte pe inculpata ..., o analiză a art. 37 alin. (4) care dispune că „Eliberarea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele II şi III din anexă, fără prescripţie medicală, este interzisă, cu excepţia preparatelor prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în baza art. 6 alin. (2).", deşi aplicabilitatea textul normativ a fost invocată în concluziile scrise depuse în cadrul judecăţii în fond.

Raportat la alineatul amintit anterior, art. 52 alin. (1) lit. a) dispune că „nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1), art. 37 alin. (2)-(4) şi ale art. 44-46, cu amendă de la 200 lei (RON) la 1.000 lei (RON)".

Prin urmare, interpretarea dată în hotărârea din primă instanţă este incorectă şi incompletă. Având în vedere sensul termenilor utilizaţi, vânzarea medicamentelor care conţin substanţele şi preparatele vizate de normă fără o prescripţie medicală de orice fel constituie o eliberare neautorizată, sancţionată contravenţional.

Situaţia de fapt se circumscrie normelor privind activitatea farmaciştilor. Astfel, inculpata ... nu a participat efectiv la operaţiunea de vânzare a medicamentelor, ci doar a dispus eliberarea lor din sediul ...S.R.L. Considerentele instanţei conform cărora inculpata nu ar fi condiţionat comercializarea cutiilor de Oxidolor de prezentarea unei prescripţii medicale sunt neîntemeiate. Acest fapt reiese din declaraţiile martorilor ..., asistent medical în cadrul Farmaciei, ..., administrator în cadrul aceleiaşi farmacii, şi conversaţiile telefonice dintre inculpaţii ... ... şi .... Din probatoriul amintit rezultă că prescripţia medicală a fost solicitată încă de la începutul negocierilor purtate pentru vânzarea medicamentelor18. Odată cu autorizarea plasării comenzii inculpata a solicitat asistentei sale să reitereze cererea privind predarea unui asemenea document justificativ. Mai mult, din conversaţia telefonică ce a avut loc între inculpaţi în data de 07.03.2018, la ora 16:15, rezultă că eliberarea medicamentelor era condiţionată expres de prezentarea unei prescripţii medicale. Informaţia se coroborează şi cu instrucţiunile date martorului ... care urma să preia de la inculpat atât restul de preţ aferent operaţiunii de vânzare, cât şi o reţetă.

Contrar considerentelor instanţei din încheierea din şedinţa publică de la 18.04.2019, rolul determinant pe care prescripţia medicală ar fi avut-o în convingerea inculpatei să elibereze medicamentele reiese din felul în care a condiţionat comercializarea acestora. Deşi nu a stabilit exigenţele legale cu privire la formularul pe care urmează a fi redactată reţeta, inculpata a prevăzut necesitatea unor informaţii de identificare a pacientului şi a medicului curant, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate cu .... Din acest punct de vedere, condiţiile stabilite de Legea nr. 339/2005 cu privire la definiţia şi conţinutul unei prescripţii medicale sunt îndeplinite, în speţă existând doar o încălcare a cerinţelor de formă a documentului.

Pacientul trebuie să fie clar identificat în conţinutul reţetei prescrisă de medic, iar nu prin act de identitate în faţa farmacistului la momentul achiziţionării, aşa cum ar reieşi din interpretarea dată de instanţa de fond. Condiţia prezentării unui asemenea act nu este prevăzută imperativ de niciuna dintre normele incidente în speţă. Singura menţiune este cu caracter dispozitiv în Ordinul nr. 75/2010 al Ministrului Sănătăţii privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică.

Punctul 4.4.1. cu titlul „Primirea prescripţiei medicale şi verificarea autenticităţii conţinutului său" prevede:

„Fiecare farmacie trebuie să aibă o procedură bine definită pentru activitatea de primire a prescripţiilor medicale. în cadrul acestei proceduri vor fi prevăzute resursele umane şi materiale necesare pentru a se asigura că prescripţiile medicale sunt eliberate cu eficienţă, în securitate, într-o colaborare eficientă şi permanentă cu pacientul şi medicul. O procedură adecvată trebuie să permită farmacistului:

a) să identifice pacientul, medicul care o prescrie, organismul emitent, organismul plătitor;

b) să verifice autenticitatea prescripţiei medicale;".

Încălcarea acestor obligaţii constituie conform art. 623 din Legea nr. 95/200623 temei pentru atragerea răspunderii disciplinare, considerată de legiuitor şi de reprezentantul Ministerului o sancţiune adecvată şi proporţională, iar nu un criteriu de încadrare a activităţii farmacistului în sfera ilicitului penal.

Sunt, de asemenea, neîntemeiate considerentele instanţei de fond conform cărora predarea medicamentelor în altă stare decât cea în care au fost primite de la furnizori prin deteriorarea menţiunilor de identificare a originii şi traseului comercial al produsului ar fi de natură să încadreze fapta în regimul juridic al infracţiunilor şi nu al contravenţiilor.

În primul rând, informaţiile pe care inculpata le-a înlăturat de pe ambalajul medicamentelor nu sunt în măsură să identifice precis farmacia sau distribuitorul care le-a comercializat.

În data de 09.02.2019 a început să producă efecte Regulamentul Delegat al UE nr. 2016/161 al Comisiei, care prevede că producătorul aplică pe ambalajul fiecărui medicament un cod format dintr-o serie de caractere ce diferă de la un produs la altul. Scopul reglementării este de a preveni falsificarea medicamentelor. Art. 4 din instrumentul unional dispune:

„Producătorul aplică pe ambalajul unui medicament un identificator unic, care îndeplineşte următoarele specificaţii tehnice: (a) identificatorul unic constă într-o secvenţă de caractere numerice sau alfanumerice care este unică pentru un anumit pachet de medicament."

Medicamentele fabricate până la această dată aveau înscrise pe ambalaj o serie care, de fapt, desemna lotul din care provin. Cum acelaşi lot conţine mii de produse care pot fi livrate către numeroase farmacii, lizibilitatea respectivului lot (seriei) nu conduce la identificarea unei anumite persoane juridice de la care au fost cumpărate. Datele de identificare ale lotului din care provin medicamentele vândute de inculpată se regăsesc în facturile depuse în dosarul de urmărire penală la filele 217-222.

Atât distribuitorul S.C. ... S.R.L. cât şi distribuitorul S.C. ... S.R.L. au furnizat medicamentul Oxidolor către farmaciile S.C. ... S.R.L. şi S.C. ...S.R.L.26 având lotul 7E027A, prin urmare chiar dacă ambalajul ar fi fost în ambele situaţii intact, tot nu s-ar fi putut determina persoana juridică de unde provin produsele sau data vânzării lor.

Totodată, fapta inculpatei de alterare a ambalajelor este sancţionată contravenţional de Legea nr. 339/2005. Astfel, art. 45 alin. (1) dispune:

„Substanţele şi preparatele prevăzute în tabelele II şi III din anexă se pun în circulaţie numai în ambalaje adecvate, închise şi etichetate conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi."

Prevederile acestui alineat se completează cu cele din art. 46 alin. (1) din acelaşi act normativ:

„Eticheta sub care un preparat este pus în vânzare trebuie să conţină în mod obligatoriu denumirea, cantitatea şi concentraţia de substanţă activă, numărul seriei de fabricaţie, numele unităţii producătoare şi termenul de valabilitate."

Comercializarea de către inculpată a medicamentului Oxidolor având seria ştearsă, ambalajele deschise şi blisterele alterate constituie o încălcare a prevederilor din paragraful anterior care în conformitate cu art. 52 alin. (1) lit. a) raportat la art. 44-46 se sancţionează contravenţional cu o amendă de la RON 200 la RON 1,000.

În ceea ce priveşte locul în care inculpata ... ... a comercializat produsele farmaceutice, legislaţia aplicabilă nu prevede expres o sancţiune, nici măcar contravenţională. Conform art. 2 alin. (8) din Legea nr. 266/2008:

„Vânzarea şi/sau eliberarea medicamentelor care se acordă pe bază de prescripţie medicală se fac/face numai în sediul cu activitate sau punctul de lucru al farmaciilor comunitare, oficinelor locale, farmaciilor cu circuit închis, farmaciilor din unităţile medicale aflate în structura ministerelor cu reţea medicală proprie, farmaciilor şi oficinelor locale de distribuţie din sistemul penitenciar."

Cu toate acestea, Capitolul V din acelaşi act normativ cu titlul „Răspunderi şi sancţiuni" unde sunt prevăzute faptele care constituie contravenţii, nu face trimitere la abateri de la regulile stabilite de art. 2 alin. (8). 0 eventuală răspundere de natură disciplinară a farmacistei ar putea fi atrasă prin coroborarea cu art. 623 din Legea nr. 95/2006 analizat la paragraful 50.

Cu titlu de concluzie preliminară, pretinsele fapte săvârşite de ... nu constituie infracţiuni, aşa cum în mod greşit a considerat instanţa de fond. Atât cu privire la pretinsa săvârşire a traficului de droguri, cât şi raportat la infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, medicamentele vândute şi deţinute nu constituie obiect material al faptelor penale. Scopul curativ al acestor substanţe şi natura contravenţională a răspunderii pentru încălcarea normelor ce le reglementează comercializarea nu pot conduce la concluzia că a fost îndeplinită condiţia cu privire la elementul material al fiecăreia dintre cele două infracţiuni.

De altfel, cu toate că situaţia a fost similară în ce priveşte ... S.R.L. şi ...S.R.L., organele de urmărire au dispus sesizarea Ministerul Sănătăţii numai cu privire la societatea ...S.R.L. şi au dispus netrimiterea în judecată a acesteia, reţinând explicit faptul că societatea fusese sancţionată contravenţional, faptele întrunind elementele constitutive ale unor contravenţii, iar nu infracţiuni.

Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 teza I din O.G. nr. 2/2001 priveşte că toate faptele de a căror pretinsă săvârşire este acuzată inculpata sunt calificate de actele normative incidente drept contravenţii şi sunt sancţionate cu amendă contravenţională, aşa cum am expus la punctul A.1. de mai sus.

În atare condiţii, se pune problema cum stabileşte instanţa investită cu soluţionarea cauzei penale dacă cele imputate atrag răspunderea contravenţională sau răspunderea penală, riscul fiind acela ca judecătorul să considere că poate aprecia care dintre cele două ipoteze este aplicabilă în funcţie de criterii de tipul gravitatea faptei, pericolul social concret etc.

Este de precizat că în jurisprudenţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au mai fost situaţii în care o asemenea teorie a avut succes. Cu titlu de exemplu, redăm un extras din Decizia nr. 4192 din 17 decembrie 2012 a înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie, Secţia penală:

Susţinerile inculpatului, referitoare la imposibilitatea sancţionării pentru aceeaşi faptă atât contravenţional, cât şi penal sunt reale şi în concordanţă cu legislaţia europeană, însă în prezenta cauză nu este vorba de o dublă sancţiune pentru aceeaşi faptă, iar principiul enunţat nu-şi găseşte aplicarea.

Este adevărat că între cele două forme ale răspunderii juridice (în speţă cea penală şi contravenţională) există întrepătrunderi şi puncte de contact care se concretizează în scopul lor comun şi anume, determinarea unui comportament adecvat al membrilor societăţii, comportament care să contribuie la apărarea şi dezvoltarea continuă a valorilor şi raporturilor sociale ocrotite de lege.

Răspunderea penală, bazată pe principiul legalităţii incriminării, este angajată numai pentru acele fapte care sunt expres prevăzute ca infracţiuni, pe când în cazul răspunderii contravenţionale raportul juridic de răspundere ia naştere în urma săvârşirii unei abateri contravenţionale.

Este posibil că fapte de aceeaşi natură în materialitatea lor pot constitui fie contravenţii, fie infracţiuni în funcţie de o serie de elemente, precum: importanţa obiectului ocrotirii la un moment dat, împrejurările concrete în care s-a săvârşit fapta, felul şi intensitatea vinovăţiei, natura mobilului urmărit, urmările faptei, posibilităţile de prevenire a faptelor, elemente care, alături de trăsăturile faptei, concură la stabilirea diferenţiată a gradului de pericol social, determinând în final atât forma de răspundere pe care o angajează, cât şi dozarea sancţiunii, înlăuntrul formei de răspundere respectivă.

Cumulul răspunderii contravenţionale cu răspunderea penală intervine în speţă în legătură cu fapta inculpatului care aduce atingere atât relaţiilor sociale protejate de legea penală, cât şi celor prevăzute în materie contravenţională.

Şi în doctrină s-a admis că gravitatea faptei şi pericolul social concret sunt elemente de natură a determina calificarea acesteia, aşa încât apreciem că este posibil scenariul în care instanţa să înlăture apărările privind caracterul contravenţional al încălcărilor reproşate în rechizitoriu cu motivări de felul celor mai sus citate.

Opinia apărării este că această abordare contravine principiului legalităţii, mai ales că în niciuna dintre situaţii dispoziţia legală nu cuprinde vreo sintagmă privind incidenţa caracterului contravenţional al faptei doar dacă aceasta nu reprezintă infracţiune, aşa cum se întâmplă în cadrul altor reglementări privind contravenţiile.

De asemenea, principiul legalităţii impune ca niciun comportament să nu fie incriminat şi nicio pedeapsă să nu fie aplicată în lipsa unei legi penale care să prevadă că acea faptă constituie infracţiune şi să stabilească pedeapsa.

Principiul legalităţii a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială de către CEDO urmare a consacrării sale în art. 7 parag. 1 din Convenţie, rezultând că una dintre exigenţele acestuia vizează claritatea şi previzibilitatea legii penale, în sensul conceptului mai larg de ,lege" care include dreptul de origine legislativă şi pe cel de origine jurisprudenţială.

În lumina acestui principiu este greu de conceput un paralelism legislativ în temeiul căruia o faptă să poată fi considerată fie contravenţie, fie infracţiune, fără reguli clare privind diviziunea normelor şi situaţiilor de fapt cărora li se aplică.

Mai mult, caracterul special al dispoziţiilor privind contravenţiile - derivat din aceea că sunt prevăzute în cuprinsul actelor de legislaţie primară ce reglementează un domeniu specific (cum ar fi cel al desfăşurării activităţii de farmacist, în cadrul unei societăţi comerciale care are ca obiect de activitate comercializarea medicamentelor) oferă incidenţă acestora în detrimentul incriminărilor cuprinse în legislaţia penală privind traficul şi consumul ilicit de droguri, aplicabile oricăror operaţiuni corespunzătoare modalităţilor normative săvârşite cu substanţe psihotrope sau stupefiante în afara condiţiilor prevăzute pentru actul medical.

Cu toate acestea, se consideră că dreptul contravenţional are un caracter subsidiar faţă de dreptul penal, cu consecinţa aplicării sale în teză secundară, şi că acest regim ar permite să rămână la latitudinea judecătorului dacă fapta concretă, dublu reglementată, este contravenţie sau infracţiune. Temeiul raţionamentului expus ar fi art. 1 din O. G. nr. 2/2001 potrivit cu care legea contravenţionala apară valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala.

Rezultă că în ce priveşte calificarea faptelor imputate drept contravenţii sau infracţiuni, ar putea fi necesară sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru a se pronunţa în legătură cu constituţionalitatea art. 1 din OG nr. 2/2001, care instituie caracterul subsidiar al legii contravenţionale faţă de legea penală, în măsura în care prin aceasta s-ar putea înţelege că este la latitudinea instanţei ce aplică legea să facă o astfel de încadrare şi în lipsa unor repere definite de lege.

Doctrina şi jurisprudenţa naţională nu oferă răspunsuri la întrebarea dacă poate să rămână la latitudinea judecătorului calificarea acţiunii, în situaţia în care o faptă este prevăzută drept contravenţie, dar ar putea constitui infracţiune potrivit legii penale şi lipseşte o dispoziţie care să prevadă raportul dintre normele aparţinând celor două ramuri de drept.

Se poate observa din raţionamentul instanţei de fond, cât şi din interpretarea dată de către reprezentantul Ministerului Public dispoziţiilor legale aplicabile speţei, că ar fi incidenţă răspunderea penală ori de câte ori există orice încălcare a condiţiilor stabilite de lege pentru comercializarea oricărui compus care conţine substanţe stupefiante şi psihotrope, chiar dacă acestea sunt în forma preparatelor farmaceutice.

Prin acest mecanism este anihilat principiul ultima ratio, pe care Curtea Constituţională l-a valorizat în cadrul considerentelor, normele sancţionatoare în materie contravenţională sau disciplinară devenind subsidiare, iar dispoziţiile de drept penal, opţiunea primă a autorităţilor judiciare.

Se impune, deci, interpelarea Curţii în legătură cu caracteristicile acestei subsidiarităţi, clamată în prima teză a primului articol din actul normativ ce reglementează cu titlu de drept comun răspunderea contravenţională, pentru a cunoaşte în ce măsură dispoziţia legală analizată permite sau s-ar putea interpreta că permite un paralelism al legiferării, sancţiuni diferite şi posibilitatea organelor judiciare de a alege norma aplicabilă după criterii neprevăzute la nivel legislativ.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată prin cerere separată priveşte conflictul normativ dintre articolul 1, prima teză din Ordonanţa Guvernului nr. 2./2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală.) şi articolul 1 alin. (5) din Constituţia României (în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie), respectiv articolul 23 alin. (12) din Constituţia României {Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii).

Motivele pentru care se susţine că dispoziţia legală ce reglementează, în termenii subliniaţi mai sus, caracterul subsidiar al răspunderii contravenţionale:

Are un conţinut normativ insuficient de clar şi insuficient de previzibil, şi ca atare nu depăşeşte pragul de claritate minimă impus de articolul 1 alin. (5) din Constituţia României citit în lumina articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

Are un conţinut normativ care instituie posibilitatea stabilirii unei pedepse penale pentru o faptă calificată prin lege drept contravenţie.

Fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege [art. 16 alin. (1) lit. b) teza a ll-a c.pr.pen.]

Pentru a corespunde conţinutului constitutiv al infracţiunii, autorul faptei trebuie să îndeplinească acele condiţii prevăzute de lege cu privire la latura subiectivă - factorul intelectiv şi factorul volitiv.

Doctrina concluzionează că factorul intelectiv constă în facultatea psihică a omului de a avea sau de a putea avea reprezentarea activităţii sale şi a consecinţelor acesteia. Altfel spus, factorul intelectiv este aptitudinea psihică numită conştiinţă. Conştiinţa este factorul subiectiv în care se regăseşte ideea comiterii faptei ce constituie infracţiune şi prefigurarea rezultatului acesteia.27 Factorul volitiv constă în posibilitatea orientării libere a energiei fizice pentru realizarea scopului urmărit. Altfel spus, factorul volitiv înseamnă capacitatea psihofizică a făptuitorului de a se autodetermina şi de a fi stăpân pe activitatea sa. Spre deosebire de factorul intelectiv, care poate fi de intensităţi diferite, factorul volitiv este întotdeauna invariabil, deoarece el nu cunoaşte grade de intensitate. în acest sens se poate afirma că factorul volitiv ori există, ori lipseşte - tertium non datur.

Instanţa de fond a reţinut că inculpata ... a săvârşit pretinsele fapte de trafic de droguri prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2) cu intenţie indirectă, acceptând că acestea vor fi ulterior vândute nelegal, iar în ceea ce priveşte pretinsele fapte de deţinere de droguri prevăzute la art. 4 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, considerentele hotărârii fac doar o referire ambiguă la calificarea formei de vinovăţie prin scop.

Intenţia indirectă este definită în Codul penal la art. 16 alin. (3) lit. b) care dispune că făptuitorul „prevede rezultatul faptelor sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui". Din punct de vedere teoretic, atunci când pentru încadrarea în conţinutul constitutiv al infracţiunii este necesară realizarea unui anumit scop, forma vinovăţiei cerută de lege este intenţia directă, care conform art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen. presupune că făptuitorul „prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte". ,

Infracţiunea de trafic de droguri prevăzută la art. 2 alin. (1) şi (2) şi cea de deţinere de droguri prevăzută la art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 se săvârşesc numai cu intenţie directă sau indirectă. Având în vedere şi argumentele prezentate în secţiunea III.A.1., pentru a îndeplini condiţiile privind factorul intelectiv, inculpata ar fi trebuit să cunoască mai întâi faptul că produsul farmaceutic pe care îl vinde sau deţine poate constitui drog în interpretarea legii şi că modul în care îl comercializează sau utilizează se înscrie în afara înfăptuirii actului medical.

În primul rând, este de necontestat faptul că ... a indus în eroare angajaţi ai farmaciilor din judeţul Dolj, printre care şi inculpata, prezentând circumstanţe de fapt nereale la momentul negocierilor vânzării medicamentului Oxidolor. După cum reiese din probatoriul depus la dosar, inculpatul a motivat că produsul farmaceutic este necesar ameliorării simptomelor cauzate de afecţiunile oncologice ale mamei sale, care de fapt decedase în anul precedent.

Astfel, în cadrul declaraţiilor şi chiar prin raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Dolj, în care inculpatul a putut discuta efectiv cu ofiţerii de probaţiune, s-a reţinut că „inculpatul recunoaşte faptul că iniţiativa achiziţionării de medicamente i-a aparţinut, contactând efectiv farmacii de pe raza judeţului Dolj şi a judeţelor limitrofe în scopul de a obţine aceste medicamente (...). Pentru a sensibiliza interlocutorii, inculpatul recunoaşte că a relatat o poveste neadevărată, făcând referire la mama sa care se afla în Suedia şi avea nevoie de acest medicament întrucât suferea de afecţiuni oncologice care-i produceau dureri greu de suportat. Sub pretextul că medicamentul îi este necesar pentru mama sa, ... a reuşit să o convingă pe inculpata ... să îi vândă 16 cutii conţinând comprimate Oxidolor".

Prin acelaşi raport s-a reţinut că inculpatul a afirmat următoarele: „sunt sceptic în privinţa oamenilor, îmi iau măsuri de precauţie şi nu am niciodată complici, am doar interpuşi".

Acest fapt al inducerii în eroare a inculpatei este coroborat şi cu alte mijloace de probă. Aşa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate între ... şi ..., inculpata a fost indusă şi menţinută în eroare cu privire la faptul că pretinsa pacientă era încă în viaţă şi că ar fi putut contacta un medic din Suedia pentru a-i elibera o nouă prescripţie medicală cu data curentă. Aceeaşi situaţie de fapt eronată a fost prezentată şi suspectului ...prin intermediul căruia a obţinut reţeta medicală pentru eliberarea medicamentului Oxidolor.

Din circumstanţa prezentată mai sus reiese faptul că, din punctul de vedere al factorilor volitiv şi intelectiv, activitatea farmacistei nu a coincis cu cea a inculpatului, ... având tot timpul convingerea că înfăptuia un act medical pentru un pacient aflat în fază terminală de cancer. Din acest punct de vedere, pretinsele fapte de vânzare de droguri nu îşi găsesc corespondent din punctul de vedere al vinovăţiei cu operaţiunea complementară de cumpărare de droguri a cărei săvârşire a fost recunoscută de inculpat.

Raportat la obiectul material al pretinsei infracţiuni de trafic de droguri, din probatoriul administrat la dosar nu reiese faptul că farmacista cunoştea în totalitate regimul special al medicamentului. Relevantă în acest sens este declaraţia martorei ..., asistent în cadrul Farmaciei, care în urma intermedierii primelor discuţii dintre ... şi inculpată a concluzionat că aceasta din urmă nu cunoştea regimul special al medicamentului.

De asemenea, declaraţia în calitate de suspect a apelantei, luată în aceeaşi zi cu pretinsele fapte de trafic de droguri, coroborată cu procesul verbal din 20.03.2018 de consemnare a conţinutului convorbirilor telefonice cu ..., nu pot duce la concluzia că farmacista ar fi cunoscut şi urmărit săvârşirea unei infracţiuni. în primul rând, inculpata nu a avut reprezentarea faptului că săvârşeşte o infracţiune. Deşi cunoştea faptul că medicamentul figura pe tabelul II din Legea nr. 339/2005, ... considera că prin vânzarea lui în condiţiile stabilite cu ... ar săvârşi o abatere a cărei consecinţă ar fi fost pierderea autorizaţiei de funcţionare, iar nu o faptă prevăzută de legea penală sancţionată cu o pedeapsă cu amendă sau închisoare.

Raportat la incertitudinea cu privire la reprezentarea reală pe care o avea inculpata asupra propriilor acţiuni, regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumţiei de nevinovăţie, un principiu instituţional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C.pr.pen. este înlăturată prin raportare la intenţiile şi activitatea efectivă desfăşurată de inculpatul ..., deşi acest principiu ar trebui înlăturat doar dacă s-ar demonstra o activitate efectivă săvârşită de doamna ..., cu intenţia directă sau indirectă de a participa la „traficarea drogurilor".

Farmacista nu poate fi condamnată pentru faptele inculpatului, în condiţiile în care nu a cunoscut şi nici nu a prevăzut care sunt intenţiile acestuia, forma de vinovăţie a intenţiei indirecte fiind exclusă.

Regula in dubio pro reo se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică cu privire la vinovăţia făptuitorului în legătură cu fapta imputată, instanţa nu-şi poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine, aspect fundamental în cazul unei hotărâri de condamnare.

Pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică cu privire la vinovăţia făptuitorului în legătură cu fapta imputată, instanţa nu-şi poate forma o convingere care să se constituie într-o certitudine, aspect fundamental în cazul unei hotărâri de condamnare.

Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze în hotărârile pe care le pronunţă pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii), numai în această manieră formându-se convingerea, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) este, fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Chiar dacă în fapt s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu s-au întrevăzut ori pur şi simplu nu există, şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este „echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie" şi nu se poate pronunţa o soluţie de condamnare.

O hotărâre de condamnare nu se poate dispune nici pe baza unei presupuneri nesusţinute de informaţii şi de probe şi nici pe baza unor probe care indică o conduită ilicită ori de natură să pună în pericol valori sociale, dar fără legătură cu modul în care legiuitorul a incriminat fapta. Instanţa trebuie să se asigure că orice decizie a sa se întemeiază pe bază factuală suficient de solidă. în lipsa unor probatorii de natură să conducă în mod decisiv la concluzia existenţei ilicitului penal, nu poate fi stabilită cu un grad de probabilitate de tipul celui necesar pentru răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie, şi anume dincolo de orice îndoială rezonabilă.34

În acelaşi sens s-a pronunţat şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 3419 din data de 05.11.2013 în dosarul nr. 5012/1/2013, reţinându-se următoarele:

„Având în vedere că, la pronunţarea unei condamnări, instanţa trebuie să-şi întemeieze convingerea vinovăţiei inculpatului pe bază de probe sigure, certe şi întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranţe în privinţa vinovăţiei inculpatului, se impune a se da eficienţă regulii potrivit căreia „orice îndoiala este în favoarea inculpatului".

De asemenea, instanţa oferă în cadrul aceleiaşi cauze două interpretări opuse unor situaţii de fapt identice, anume notificarea primită de farmaciile administrate de doamna ... ..., respectiv de inculpatul ..., de la furnizori, cu privire la caracterul stupefiant sau psihotrop al medicamentelor livrate. Cu excepţia numelor persoanelor fizice şi juridice destinatare, documentele emise de către S.C. ... S.R.L. au un conţinut identic, iar recepţia mărfii a fost făcută în ambele cazuri de altă persoană decât inculpatul sau inculpata. Cu toate acestea, în cazul doamnei ... instanţa a considerat notificarea din partea furnizorilor ca un argument în susţinerea afirmaţiei că inculpata ar fi cunoscut caracterul stupefiant sau psihotrop al medicamentului, iar în ceea ce priveşte farmacia administrată de către inculpatul ...considerentele reţin că „aceste formulare se încadrau într-o procedură formală pe care farmaciile trebuiau să o respecte dar nu să o şi conştientizeze şi să ia măsuri specifice potrivit caracteristicilor fiecărui medicament".

În ceea ce priveşte pretinsul scop cu care au fost comercializate medicamentele, nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpata a cunoscut destinaţia şi utilizarea finală a cutiilor de Oxidolor, rezumându-se la a reitera acuzaţiile din rechizitoriu fără a oferi o analiză proprie situaţiei de fapt şi probelor propuse. Dimpotrivă, sunt probe suficiente în sensul că medicamentele erau destinate, după cunoştinţa apelantei, tratamentului mamei inculpatului.

Cunoaşterea posibilităţii distribuirii ulterioare a substanţelor vândute ar rezulta, conform considerentelor hotărârii, din faptele de ştergere a seriilor medicamentelor şi aprecierea asupra cantităţii de pastile raportată la doza zilnică recomandată de prospect.

Interpretarea dată de procuror şi preluată ca atare de instanţă este eronată. Nu există probe în dosar care să susţină afirmaţia că inculpata ... a avut reprezentarea că medicamentele vor fi administrate mai multor persoane. Mai mult, prezumţia bazată pe o apreciere cantitativă asupra numărului de pastile vândute este răsturnată prin analiza înscrisului în baza căruia organele judiciare au tras această concluzie.

Prospectul depus la dosar urm. pen., fila 93, face referire expresă la situaţia pacienţilor cu "dureri în cadrul unei afecţiuni canceroase" prevăzând că "în cazuri individuale, medicul poate creşte doza până la 400 mg zilnic". Această cantitate zilnică recomandată corespunde unui număr de 5 capsule de Oxidolor 80 mg, fapt ce face plauzibilă utilizarea a 960 de capsule în perioada de 6-7 luni pe care inculpatul ... i-a prezentat-o farmacistei ca fiind durata de viaţă rămasă a pretinsei paciente.

De altfel, o serie de elemente de fapt şi probe au fost interpretate greşit de către organele judiciare, respectiv în defavoarea inculpatei. Este exclus ca doamna ... să fi făcut aceste demersuri dacă ar fi avut cea mai mică reprezentare că medicamentele nu vor fi folosite în scopuri terapeutice pentru mama inculpatului, ci pentru caracteristicile specifice drogurilor.

În ipoteza în care ar fi avut o astfel de percepţie, nu ar fi avut niciun sens să facă ilizibile durata de valabilitate sau seria înscrisă pe ambalaj.

Astfel de proceduri se folosesc pentru a evita/preîntâmpina vânzarea la negru a medicamentelor sau reintroducerea lor într-un circuit farmaceutic care să presupună eventuala obţinere ilicită de sume compensate de la Bugetul de Stat (Casa de Sănătate).

Rezerva inculpatei de a face o declaraţie cu privire la aceste aspecte nu poate conduce la concluzia că aceste acţiuni denotă cunoaşterea sau acceptarea a scopului ilicit pentru care a dobândit inculpatul medicamentele. Dimpotrivă, această intervenţie obiectivă conduce la concluzia că subiectiv nu am prevăzut în niciun fel utilizarea ilegală în sensul celor reţinute prin actul de sesizare.

Dat fiind diagnosticul care i-a fost comunicat persoanei acuzate (cancer, fază terminală) şi faptul că în această etapă avansată a bolii consumul de pastile este ridicat, iar data inevitabilului deces este într-o oarecare măsură nesigură, inculpata a ales să împiedice revânzarea prin eliminarea unor informaţii pe care legea le cere pentru a permite comercializarea pastilelor.

Nu în ultimul rând, afirmaţia procurorului de caz cum că inculpata ... ar fi urmărit obţinerea de profit de pe urma vânzării medicamentelor este falsă, în ideea în care a insinuat că acesta ar fi considerabil şi s-ar obţine ilicit. Din înscrisurile38 şi declaraţiile39 depuse la dosar reiese că profitul40 ce se obţine de pe urma comercializării acestui medicament este infim deoarece preţul unei cutii de Oxidolor achiziţionată de la distribuitor este de 198.22 LEI, iar inculpata ... l-a comercializat la preţul de 200 LEI către inculpatul ....

În teza subsidiară privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de trafic de droguri de mare risc şl deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului, fără drept în infracţiunea de prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În măsura în care veţi aprecia că faptele inculpatei constituie totuşi o încălcare a legii penale, a solicitat a se avea în vedere faptul că instanţa de fond a condamnat inculpata ... pentru săvârşirea infracţiunilor trafic de droguri de mare risc [art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 77 alin. (1) din C.pen.], şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului, fără drept [art. 4 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000], desi aceeaşi Lege nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, prevede în dispoziţiile art. 6 următoarele:

„(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

(3) Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani."

Art. 6 alin. (2) din Legea. nr. 143/2000 prevede în mod explicit că eliberarea, cu intenţie, de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile alin. (1) constituie o infracţiune distinctă.

Spre deosebire de infracţiunea de trafic de droguri prevăzută la art. 2 din aceeaşi normă, legiuitorul a ales să incrimineze diferit situaţia cadrelor medicale care prescriu sau eliberează substanţe stupefiante sau psihotrope pe baza unei reţete falsificate sau fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical. Doctrina42 concluzionează că subiectul activ în varianta alin. (2) este farmacistul, persoană care conform legislaţiei incidente are dreptul să elibereze medicamenTele care conţin substanţe înscrise în tabelele anexă.

Elementul material al laturii obiective se realizează prin predarea produselor farmaceutice fie în baza unei reţete medicale prescrise fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, fie în baza unei reţete medicale falsificate.

Raportat la cea de-a doua ipoteză din paragraful anterior, există doctrină care apreciază că persoana care are dreptul, potrivit legii, să elibereze droguri de mare risc trebuie să-şi dea seama că reţeta este una falsificată. Acest lucru trebuie dedus în mod obişnuit, şi nu prin mijloace speciale. Astfel, farmacistul trebuie să observe că reţeta nu este întocmită pe un formular special, aşa cum prevăd dispoziţiile normelor metodologice, cunoaşte semnătura medicului care a eliberat reţeta şi îşi dă seama că aceasta este contrafăcută, reţeta nu are aplicată parafa şi ştampila medicului, etc.

Totuşi, este absurd să se prezume că un farmacist ar putea cunoaşte toate aceste elemente, pentru toţi medicii care pot elibera astfel de prescripţii, fiind mai credibilă teza că legiuitorul a dorit să sancţioneze această faptă ori de câte ori farmacistul cunoaşte că reţeta este falsificată.

Raportat la conţinutul constitutiv al infracţiunii, aşa cum a fost prezentat succint mai sus, considerentele prin care prima instanţă a respins cererea de schimbare a încadrării juridice prin încheierea din 18.04.2019 sunt netemeinice.

Aşa cum s-a arătat şi în secţiunea III.A.1., inculpata a condiţionat expres eliberarea medicamentelor de prezentarea unei reţete medicale care să conţină parafa medicului, semnătura acestuia şi diagnosticul dat pacientului. Având în vedere şi argumentele prezentate în secţiunea III.C, considerentele instanţei conform cărora nu reiese în ce măsură inculpata a fost convinsă că în temeiul prescripţiei pe care o va primi va realiza o vânzare licită nu sunt corecte. ... avea reprezentarea faptului că singura încălcare a legii ar fi eliberarea medicamentelor solicitate fără o reţetă medicală, iar consecinţele unei asemenea abateri ar fi constat în pierderea licenţei de practică.

Instanţa de fond nu a indicat în considerente argumentul juridic folosit şi în baza căror probe a dedus faptul că inculpata nu ar fi considerat faptele sale justificate de prezentarea prescripţiei medicale, ci doar s-a limitat la a face o apreciere ambiguă bazată pe o afirmaţie eronată în ceea ce priveşte vânzarea fără reţetă. în pagina 6 din încheierea citată judecătorul fondului prezintă situaţia de fapt a inculpaţilor ... şi ... ca fiind identică în ceea ce priveşte operaţiunea de comercializare a medicamentului Oxidolor, deşi în fapt inculpata nu finalizase nici măcar prima eliberare a produsului, spre deosebire de reprezentantul farmaciei ... care până la momentul judecăţii a predat lui ... 62 de cutii de comprimate conţinând clorhidrat de oxicodonă.

Din declaraţia martorului .. reiese faptul că prescripţia medicală urma să fie primită la momentul finalizării operaţiunii de vânzare, însă până la acest moment nu se putea discuta de convingerea inculpatei cu privire la legalitatea operaţiunii juridice din moment ce nu ştia dacă ... urma să prezinte sau nu o reţetă în conformitate cu Legea nr. 339/2005.

În cazul în care s-ar interpreta din probatoriul depus la dosar că inculpata ar-fi cunoscut viciile de formă ale documentului justificativ emis de către medicul ..., aprecierile instanţei de fond cu privire la posibilele efecte juridice pe care le-ar produce un asemenea înscris sunt eronate. După cum reiese din cuprinsul încheierii, instanţa a reprodus argumentul procurorului în legătură cu raportarea la infracţiunea de fals intelectual atunci când a fost analizat obiectul material al faptelor efectiv comise. în afară de argumentul doctrinar prezentat în paragraful 120, trebuie precizat faptul că în noua reglementare care incriminează falsul intelectual, legiuitorul nu a mai prevăzut cerinţa ca falsificarea înscrisului să fie de natură să producă unele consecinţe juridice. în mod similar, textul de la art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 nu prevede o asemenea condiţie în conţinutul constitutiv al infracţiunii, motiv pentru care cererea de schimbare a încadrării juridice a fost respinsă fără temei.

Norma de incriminare prevede forma de vinovăţie cu care se falsifică prescripţia medicală şi sancţionează eliberarea cu intenţie de medicamente conţinând substanţe stupefiante sau psihotrope pe baza unei reţete falsificate.

Din nou sunt incidente aspectele prezentate la secţiunea III.C, în prezenta cauză neexistând elemente care să confirme faptul că inculpata ar fi anticipat, prevăzut sau acceptat posibilitatea ca inculpatul ... să efectueze activităţi de „traficare" a medicamentelor obţinute de la aceasta.

Prezenţa în art. 6 din Legea nr. 143/2000 a infracţiunilor descrise în cele 3 alineate confirmă susţinerile pe care le-am făcut în cadrul secţiunii A. în sensul că validează teza că legiuitorul a prevăzut distinct situaţia profesioniştilor care prescriu sau eliberează medicamente ce conţin droguri de mare risc sau în a căror compoziţie intră substanţe interzise, faţă de cea a celorlalţi subiecţi activi ai unor astfel de infracţiuni.

În fapt, atunci când cu intenţie se prescriu sau se eliberează droguri de mare risc fără ca acestea să fie necesare, pedepsele prevăzute de lege sunt substanţial reduse faţă de situaţia incriminărilor tip.

La fel şi în cazul unor reţete falsificate, despre care farmacistul are cunoştinţă că sunt falsificate (cu intenţie).

Reiese, aşadar, din toate cele analizate, că sunt posibile două ipoteze pentru situaţia profesioniştilor, respectiv aceea când cu încălcarea reglementărilor speciale sunt prescrise/eliberate astfel de medicamente/substanţe - caz în care faptele constituie contravenţii - şi aceea în care, cu intenţie, se fac astfel de prescripţii/eliberări - caz în care faptele constituie infracţiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 143/2000 cu distincţiile de rigoare.

Inculpata a încălcat regulile profesionale fără a accepta măcar posibilitatea ca medicamentele eliberate să fie folosite în „traficul de droguri", conform susţinerilor anterioare.

În teză subsidiară, în măsura în care instanţa consideră că probele justifică reţinerea intenţiei indirecte, solicităm ca încadrarea juridică să fie schimbată în infracţiunea prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, neexistând nicio raţiune pentru care prezentarea unei reţete într-o altă formă decât cea permisă de lege să nu fie asimilată uneia falsificate şi să conducă la o sancţiune mai gravă, deşi este o reţetă informată, iar nu falsă.

În această ultimă teză în care instanţa va considera că inculpata a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 143/2000, vă solicităm să aveţi în vedere, în baza art. 75 alin. (2) lit. b) din C.pen., ca şi circumstanţe atenuate judiciare împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea inculpatei, cu consecinţa stabilirii unei pedepse între limitele reduse cu o treime, conform art. 76 alin. (1) din C.pen., în condiţiile în care faptele de distribuire de medicamente nu au fost efectuate în scopul utilizării efective drept „droguri" de către potenţialii consumatori.

Întrucât scopul pedepsei poate fi atins şi fără o măsură privativă de libertate a solicitat aplicarea unei măsuri alternative la pedeapsa închisorii, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Teză terţiară a schimbării încadrării juridice din infracţiunile de trafic de droguri de mare risc şl deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului, fără drept în tentativă la trafic de droguri de mare risc şl deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului, fără drept.

În teză terţiară a solicitat instanţei schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de droguri în formă consumată prevăzută la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în concurs cu deţinere de droguri pentru consum propriu prevăzut la art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000) tentativă la infracţiunea de trafic de droguri prevăzută la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în concurs cu deţinere de droguri pentru consum propriu prevăzut la art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Art. 32 alin. (1) C.pen. prevede că „tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul."

Textul normativ nu conţine dispoziţii care să condiţioneze elementul întreruptiv, iar doctrina concluzionează doar că acesta trebuie să fie datorat unor împrejurări independente de voinţa făptuitorului46. Jurisprudenţa47 reţine că intervenţia organelor de urmărire penală sau a ofiţerilor operativi care a avut ca urmare întreruperea executării faptelor de traficare de droguri justifică încadrarea juridică în forma tentativei la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 şi 3 din Legea nr. 143/2000.

Conform declaraţiei suspectului ... şi a procesului-verbal de reţinere în flagrant49 din dosarul de urmărire penală, operaţiunea de vânzare nu a fost finalizată. Astfel, medicamentele au fost remise inculpatului ..., însă acesta nu a apucat să achite banii, deoarece organele de cercetare penată au procedat la imobilizarea tuturor persoanelor care luau parte la tranzacţie.

Prin urmare, în temeiul art. 32 alin. (1) C.pen. a solicitat instanţei să reţină săvârşirea unei tentative la trafic de droguri prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000 deoarece operaţiunea de vânzare a fost întreruptă prin intervenţia ofiţerilor de poliţie.

Fapta inculpatei de a pune în executare hotărârea de a vinde medicamentul Oxidolor către inculpat nu poate fi încadrată legal la celelalte modalităţi normative de săvârşire a traficului de droguri prevăzut la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Nu poate fi reţinută săvârşirea infracţiunii consumate în forma altor modalităţi de la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, deoarece aceste fapte constituie mijloace legale de exercitare a profesiei de farmacist, aşa cum rezultă din argumentele prezentate în secţiunea III.A.

În ceea ce priveşte solicitarea aplicării unei modalităţi alternative de executare a pedepsei, a solicitat instanţei ca, având în vedere conduita inculpatei ... atât înainte cât şi după comiterea faptei, faptul că aceasta nu are antecedente penale şi că în prezent administrează cinci unităţi farmaceutice în care prestează o activitate licită şi oferă un serviciu folositor comunităţii, să dispună aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special pentru ambele fapte ce constituie infracţiuni, în măsura în care va menţine soluţiile de condamnare.

În situaţia în care instanţa s-ar orienta spre acest minim, a solicitat să se dea eficienţă prevederilor art. 91 şi următoarele din C.pen., în sensul de a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Apelantul inculpat ..., a susţinut că instanţa de fond a apreciat şi stabilit ca pentru infracţiunea de tentativă la trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de arc. 32 CP raportat la art. 3 al. 1 şi 2 din Legea 143/2000 republicată cu aplicarea ari. 35 al. 1 CP şi art. 77 al.1 lit. a din CP, se impune soluţia de achitare în temeiul art. 16 al. 1 lit. a din CPP. Sub acest aspect a susţinut că instanţa de fond a apreciat în mod just toate aspectele reţinute şi a stabilit în mod temeinic şi legal soluţia de achitare.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută în art. 2 al. 1 şi 2 din Legea 143/2000 republicată cu aplicarea dispoziţiilor art. 35 al. 1 CP, a art. 77 al. 1 lit. a CP şi a art. 396 al. 10 CPP, instanţa de fond 1-a condamnat pe inculpatul ..., la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare în regim de detenţie şi 2 ani interzicerea unor drepturi, ca pedeapsă complementară. De asemenea a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reţinerii, a arestului preventiv şi a arestului la domiciliu aferente perioadei între 09.03.2,018 până la 11.05.2019.

Sub acest aspect, a arătat că soluţia instanţei de fond este netemeinică sub aspectul cuantumului şi al modalităţii de executare a pedepsei aplicate inculpatului, solicitând aplicarea acestei pedepse având consecinţa coborârii acesteia sub minimul special prevăzut de lege, cu reţinerea art. 396 al. 10 CPP, iar ca modalitate de executare, a solicitat să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 91 din CP, respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, considerând că sunt îndeplinite condiţiile impuse de lege, având în vedere de asemenea şi circumstanţele reale şi personale ale inculpatului.

Inculpatul a recunoscut fapta săvârşită încă din faza de urmărire penală, a colaborat cu organele de cercetare penală, dând dovadă de o atitudine sinceră şi cooperantă, este o persoană bine integrata în societate, având anterior comiterii faptei un comportament ce s-a încadrat în rigorile sociale.

La individualizarea pedepsei a solicitat a se avea în vedere cele consemnate în raportul de evaluare, întocmit în cauză, de unde se desprinde că „se bucură de sprijin afectiv din partea familiei", că inculpatul „şi-a recunoscut vinovăţia şi regretă săvârşirea faptelor. În ceea ce priveşte criteriile de stabilire a modalităţii de executarea a pedepsei, a solicitat a se avea în vedere celelalte aspecte reţinute prin acelaşi raport de evaluare care conduc spre o conduită a inculpatului bazată pe valori morale, şi anume că şi-a respectat toate obligaţiile impuse de lege în cadrul măsurii arestului la domiciliu...", respectând, deci ce i s-a impus de către instanţă.

De asemenea, a arătat că o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege cât cât şi modalitatea de executare a pedepsei sub supraveghere sunt menite a satisface pe deplin rigorile legale în materie, precum şi garanţia unei bune conduite ulterioare a inculpatului. A solicitat a se avea în vedere că inculpatul şi-a manifestat acordul pentru a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacată şi rejudecând să se dispună pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice prin care să se dispună reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul coborârii acesteia sub cuantumul stabilit de instanţa de fond, dând o eficienţă maximă circumstanţelor atenuante care se regăsesc în prezenta cauză, iar ca modalitate de executare să se facă aplicarea art. 91 CP.

Apelantul inculpat ..., a solicitat să se reţină concluziile puse de apărătorul ales al inculpatului la termenele anterioare în cadrul dezbaterilor şi să se aprecieze ca fiind întemeiat apelul formulat şi să se dispună desfiinţarea în parte a sentinţei penale apelate pronunţate de Tribunalul Dolj.

Critica pe care înţelege să o formuleze vizează strict cuantumul pedepsei aplicate prin această sentinţă în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată astfel cum aceasta a fost reţinută urmare a schimbării încadrării juridice de către Tribunalul Dolj, fiindu-i aplicată o pedeapsă de 5 ani închisoare.

A solicitat să se aibă în vedere că inculpatul a avut o atitudine sinceră, cooperantă, a înţeles să uzeze de procedura simplificată în faţa instanţei de fond, atitudine pe care a păstrat-o şi în faţa instanţei de apel, a dat declaraţii complete sprijinind cercetarea judecătorească cu privire la aflarea adevărului în cauză.

Faţă de aceste circumstanţe, a susţinut că pedeapsa aplicată poate fi redusă sub cuantumul stabilit de instanţa de fond, îndestulător pentru a se asigura scopul preventiv educativ al pedepsei în ceea ce priveşte infracţiunea săvârşită de acest inculpat.

Soluţia de achitare, modalitatea şi argumentele pe care instanţa de fond le-a reţinut în cuprinsul sentinţei ca fiind legale şi temeinice, astfel că apelul formulat vizează numai această critică privind pedeapsa, desfiinţarea sentinţei urmând să se facă numai în parte.

Apelanta SC ... SRL a arătat că faptele săvârşite de farmacie nu sunt prevăzute de legea penală ( art.16 alin.1 lit.b teza I C.p.p. şi constituie contravenţii sau abateri disciplinare.

Faptele săvârşite de Farmacie corespund unei exercitări neconforme ale obligaţiilor farmacistului în ceea ce priveşte o operaţiune de obţinere şi eliberare de medicamente cu regim special.

Consecinţele încălcării actelor normative incidente sunt de natură contravenţională şi disciplinară, iar nu penală, cum a reţinut în mod eronat prima instanţă.

Pretinsa infracţiune de trafic naţional de droguri este prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000 care dispune că :

„ (1) (...) oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi."

O condiţie esenţială pentru incidenţa răspunderii penale este ca vânzarea, sau oricare dintre celelalte modalităţi normative, să se realizeze fără drept.

Conform legislaţiei naţionale în vigoare, comercializarea substanţelor cu efect stupefiant sau psihotrop are caracter licit atunci când scopul administrării lor este unul curativ, iar forma farmaceutică este utilizată în interesul ameliorării unor afecţiuni de sănătate. In aceste condiţii se impune analiza diferenţei de natură juridică pe care normativele relevante le conferă medicamentelor, iar din punct de vedere al dreptului de a vinde substanţele sub control strict, este incidenţa răspunderii contravenţionale prin prisma efectuării unei operaţiuni comerciale autorizate, pe de o parte, şi exercitării atribuţiilor de farmacist, pe de altă parte.

Actul medical este definit în Legea nr. 185 din 24 iulie 2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate la art. 2 lit. b:

Personalul medical este definit în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii la art. 653 alin. (1) lit. a) după cum urmează:

,,a) personalul medical este medicul, medicul stomatolog, farmacistul, asistentul medical şi moaşa care acordă servicii medicale;”

Nu în ultimul rând, art. 38 alin. (1) din Legea nr. 339/2005 dispune că:

„Plantele şi substanţele prevăzute în tabelele II şi III din anexă pot fi prescrise pacienţilor în conformitate cu prevederile art. 37, numai sub formă de preparate farmaceutice, realizate industrial sau în farmacie, de către: medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi;”

Prin urmare, din interpretarea normativelor enunţate anterior rezultă că într-o situaţie de fapt ca aceea din cauza pendinte, medicamentele Oxidolor şi Codeina fosfat obiect material al infracţiunii de trafic de droguri prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000, atunci când sunt folosite de farmacist pentru a trata sau a acorda îngrijiri medicale pacientului conform legislaţiei în vigoare.

În privinţa vânzării medicamentului Oxidolor către ..., farmacista a fost indusă şi menţinută în eroare cu privire la faptul că administrarea medicamentului este necesară pentru a ameliora simptomele afecţiunilor oncologice ale mamei inculpatului, fapt ce reiese din probatoriul depus la dosar şi necontestat de către procuror sau de către instanţă.

Chiar Tribunalul Dolj prin sentinţa pronunţată în primă instanţă a reţinut că inducerea în eroare de către inculpatul ... a inculpatului ...dispunând achitarea acestuia din urmă, reţinându-se că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege:

„(...) în situaţia dată, se apreciază întemeiată apărarea inculpatului ..., formulată cu ocazie audierii în faţa instanţei de judecată, în sensul că acţiunea sa de a vinde medicamentul Oxidolor, a fost determinată de conduita inculpatului ..., întărită de starea de sănătate precară o mamei sale, aceasta nefiind comisă cu intenţie indirectă, în sensul prevederilor legale în materie şi anume de o pune în circulaţie libera medicamentul cu efect opioid” pag. 36 din Sentinţă

Abaterile de la prevederile normelor care reglementează desfăşurarea comerţului cu medicamente în cadrul activităţii unei farmacii nu conduc automat la încadrarea faptei în sfera ilicitului penal.

Există distincţii importante între vânzarea fără drept a substanţelor cu regim special, ca element material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de droguri, şi eliberarea fără prescripţie medicală a unor produse farmaceutice care conţin substanţele amintite.

Legiuitorul a prevăzut un cadru special pentru forma farmaceutică a compuşilor cu efect stupefiant şi psihotrop, care parcurg un circuit prestabilit de autorizare, furnizare şi în cele din urmă, vânzare, de către un personal calificat (farmaciştii) pe baza unor documente justificative.

Cu alte cuvinte, fapta Farmaciei de a înstrăina, prin administrator, anumite medicamente care conţin substanţe cu regim special constituie contravenţie, acestea se circumscriu activităţii de farmacist, iar singura abatere expres sancţionată de lege se pretinde a fi fost lipsa prescripţiei medicale.

În susţinerea legalităţii circuitului civil al substanţelor analizate, conform art. 34 din Legea nr. 339/2005 sunt relevante următoarele dispoziţii:

(1) Farmaciile cu circuit deschis şi farmaciile cu circuit închis îşi desfăşoară activitatea cu plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, în baza autorizaţiei de funcţionare, conform legislaţiei în vigoare."

Din coroborarea cu art. 9 lit. b) din Legea nr. 266/2008 rezultă că activitatea autorizată poate consta în:

,,b) dreptul de a deţine, de a prepara şi de a elibera, în condiţiile legii, substanţe şi medicamente psihotrope folosite în scop medical".

Din perspectiva Farmaciei ne aflăm în situaţia unei vânzări de substanţe stupefiante sau psihotrope, fără drept, deoarece conform normativelor amintite în paragraful anterior, această activitate este desfăşuratărin baza autorizaţiei de funcţionare nr. .../VVV/... din 28.10.2016.

Nevoile societăţii comerciale sunt dictate de principiile de piaţă ce guvernează cererea şi oferta, iar din acest punct de vedere conduita persoanei juridice inculpate care a primit prin angajaţii săi o solicitare pentru un produs pe care este îndreptăţită să îl vândă, şi, drept urmare, a comandat de la furnizori produsele pe care mai apoi le-a oferit aceluiaşi posibil client, nu se poate înscrie în sfera ilicitului penal.

Din punct de vedere al activităţii farmacistului în legătură cu medicamentele vândute, eventuala sa răspundere este prevăzută din punct de vedere obiectiv de normele ce reglementează utilizarea şi eliberarea substanţelor sub control strict, iar din punct de vedere subiectiv de reglementările privind deontologia profesiei.

Art. 37 alin. (1) din Legea nr. 339/2005 prevede că:

Conform definiţiei de la art. 2 lit. b) din acelaşi act normativ, prescripţia medicală este un:

„document scris, semnat şi parafat de un medic care recomandă un tratament medical unui pacient clar identificat şi care autorizează eliberarea de către farmacist a unei cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu".

Nici rechizitoriul şi nici considerentele hotărârii atacate nici nu conţin, în ceea ce o priveşte pe Farmacie şi pe inculpata ..., o analiză a art. 37 alin. (4) care dispune că „Eliberarea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele II şi III din anexă, fără prescripţie medicală, este interzisă, cu excepţia preparatelor prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în baza art. 6 alin. (2).", deşi aplicabilitatea textul normativ a fost invocată în concluziile scrise depuse în cadrul judecăţii în fond.

Raportat la alineatul amintit anterior, art.52 alin. (1) lit. a) dispune că „nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1), art. 37 alin. (2)-(4) şi ale art. 44-46, cu amendă de la 200 lei (RON) la 1.000 lei (RON)".

Prin urmare, interpretarea dată în hotărârea din primă instanţă este incorectă şi incompletă. Având în vedere sensul termenilor utilizaţi, vânzarea medicamentelor care conţin substanţele şi preparatele vizate de normă, fără o prescripţie medicală de orice fel, constituie o eliberare neautorizată, sancţionată contravenţional.

Considerentele instanţei conform cărora administratorul Farmaciei, dna. ..., nu ar fi condiţionat comercializarea cutiilor de Oxidolor de prezentarea unei prescripţii medicale sunt neîntemeiate. Acest fapt reiese din declaraţiile martorilor ..., asistent medical în cadrul Farmaciei, ..., administrator în cadrul aceleiaşi farmacii, şi conversaţiile telefonice dintre inculpaţii ... ... şi .....

Din probatoriul amintit rezultă că prescripţia medicală a fost solicitată de administratorul Farmaciei încă de la începutul negocierilor purtate pentru vânzarea medicamentelor. Odată cu autorizarea plasării comenzii inculpata a solicitat asistentei sale să reitereze cererea privind predarea unui asemenea document justificativ. Mai mult, din conversaţia telefonică ce a avut loc între inculpaţi în data de 07.03.2018, la ora 16:15, rezultă că eliberarea medicamentelor era condiţionată expres de prezentarea unei prescripţii medicale. Informaţia se coroborează şi cu instrucţiunile date martorului ... care urma să preia de la inculpat atât restul de preţ aferent operaţiunii de vânzare, cât şi o „reţetă".

Contrar considerentelor instanţei din încheierea din şedinţa publică de la 18.04.2019, rolul determinant pe care prescripţia medicală ar fi avut-o în convingerea inculpatei ... să elibereze medicamentele reiese din felul în care a condiţionat comercializarea acestora.Deşi nu a stabilit exigenţele legale cu privire la formularul pe care urmează a fi redactată reţeta, inculpata a prevăzut necesitatea unor informaţii de identificare ale pacientului şi a medicului curant, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate cu .... Din acest punct de vedere condiţiile stabilite de Legea nr. 339/2005 cu privire la definiţia şi conţinutul unei prescripţii medicale sunt îndeplinite, în speţă existând doar o încălcare a formei documentului, Farmacia nefiind „folosită" în scopuri ilicite.

Pacientul trebuie să fie clar identificat în conţinutul reţetei prescrisă de medic, iar nu prin act de identitate in interiorul Farmaciei la momentul achiziţionării, aşa cum ar reieşi din interpretarea dată de instanţa de fond.

Condiţia prezentării unui asemenea act nu este prevăzută imperativ de nici una dintre normele incidente în speţă. Singura menţiune este cu caracter dispozitiv în Ordinul nr. 75/2010 al Ministrului Sănătăţii privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică.

Punctul 4.4.1. cu titlul „Primirea prescripţiei medicale şi verificarea autenticităţii conţinutului său" prevede:

„Fiecare farmacie trebuie să aibă o procedură bine definită pentru activitatea de primire a prescripţiilor medicale în cadrul acestei proceduri vor fi prevăzute resursele umane şi materiale necesare pentru a se asigura că prescripţiile medicale sunt eliberate cu eficienţă, în securitate, într-o colaborare eficientă şi permanentă cu pacientul şi medicul. O procedură adecvată trebuie să permită farmacistului:

a) să identifice pacientul, medicul care o prescrie, organismul emitent, organismul plătitor:

b) să verifice autenticitatea prescripţiei medicale.

Incălcarea acestor obligaţii constituie conform art. 623 din Leeea nr. 95/2006 temei pentru atragerea răspunderii disciplinare, considerată de legiuitor şi de reprezentantul Ministerului o sancţiune adecvată şi proporţională, iar nu un criteriu de încadrare a Farmaciei în sfera ilicitului

„Vânzarea şi/sau eliberarea medicamentelor care se acordă pe bază de prescripţie medicală se fac/face în sediulu activitate sau punctul de lucru al farmaciilor comunitare, oficinelor locăte, farmaciilor cu circuit închis, farmaciilor din unităţile medicale aflate în structura ministerelor cu reţea medicală proprie, farmaciilor şi oficinelor locale de distribuţie din sistemul penitenciar."

Cu toate acestea, Capitolul V din acelaşi act normativ cu titlul „Răspunderi şi sancţiuni" unde sunt prevăzute faptele care constituie contravenţii, nu face trimitere la abateri de la regulile stabilite de art. 2 alin. (8). O eventuală răspundere de natură disciplinară a farmacistei ar putea fi atrasă prin coroborarea cu art. 623 din Legea nr. 95/2006 analizat la paragraful 50.

Cu titlu de concluzie preliminară, pretinsele fapte săvârşite de Farmacie nu constituie infracţiuni, aşa cum în mod greşit a considerat instanţa de fond. In legătură cu pretinsa săvârşire a traficului de droguri, medicamentele vândute nu constituie obiect material al faptelor penale.

Scopul curativ al acestor substanţe şi natura contravenţională a răspunderii pentru încălcarea normelor ce le reglementează comercializarea nu pot conduce la concluzia că a fost îndeplinită condiţia cu privire la elementul material al fiecăreia dintre cele două infracţiuni.

Astfel, prin rechizitoriul nr. ... din data de 11.07.2018, DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova a dispus clasarea cauzei faţă de ...S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a ll-a - fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

Situaţia este similară cu cea a subscrisei, atât procurorul de caz, cât şi instanţa de fond reţinând că „inculpatul ...se ocupa în cadrul farmaciei ... SRL cu comenzile şi aprovizionarea cu medicamente (...)", iar conform doctrinei de specialitate, răspunderea penală a persoanei juridice poate fi antrenată de orice persoană fizică ce acţionează în numele ei, nu doar de către organele de conducere ale acesteia, în situaţia în care s-ar fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

Cu alte cuvinte, o presupusă faptă penală săvârşită de o persoana care acţionează în numele unei persoane juridice poate atrage răspunderea penală a acesteia din urma, dar raportat la prezenta, cauză, situaţia juridică a celor două farmacii este identică, în condiţiile în care inculpaţii ...şi ... au fost trimişi în judecată pentru fapte săvârşite prin „folosirea" farmaciilor. Cu toate acestea, inculpatul ...a fost achitat de instanţa de fond, reţinându-se că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 1, teza i din O.G. nr. 2/2001, toate faptele de a căror pretinsă săvârşire estet acuzată sunt calificate de normativele incidente drept contravenţii şi sancţionate cu amendă contravenţională, aşa cum s-a arătat.

Este de precizat că în jurisprudenţa Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au mai fost situaţii în care o asemenea teorie a avut succes. Cu titlu de exemplu, este un extras din Decizia nr. 4192 din 17 decembrie 2012 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală:

Şi în doctrină s-a admis că gravitatea faptei şi pericolul social concret sunt elemente de natură a determina calificarea acesteia, aşa încât este posibil scenariul în care instanţa să înlăture apărările privind caracterul contravenţional al încălcărilor reproşate în rechizitoriu cu motivări de felul celor mai sus citate.

De asemenea, principiul legalităţii impune că niciun comportament să nu fie incriminat şi nicio pedeapsă să nu fie aplicată în lipsa unei legi penale care să prevadă că acea faptă constituie infracţiune şi să stabilească pedeapsa.

Principiul legalităţii a fost dezvoltat pe cale jurisprudenţială de către CEDO urmare a consacrării sale în art. 7 parag. 1 din Convenţie, rezultând că una dintre exigenţele acestuia vizează claritatea şi previzibilitatea legii penale, în sensul conceptului mai larg de "lege" care include dreptul de origine legislativă şi pe cel de origine jurisprudenţială.

In lumina acestui principiu este greu de conceput un paralelism legislativ în temeiul căruia o faptă să poată fi considerată fie contravenţie, fie infracţiune, fără reguli clare privind diviziunea normelor şi situaţiilor de fapt cărora li se aplică.

Cu toate acestea, se consideră că dreptul contravenţional are un caracter subsidiar faţă de dreptul penal, cu consecinţa aplicării sale în teză secundară, şi că acest regim ar permite să rămână la latitudinea judecătorului dacă fapta concretă, dublu reglementată, este contravenţie sau infracţiune. Temeiul raţionamentului expus ar fi art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cu care legea contravenţionala apară valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala.

Rezultă că în ce priveşte calificarea faptelor imputate drept contravenţii sau infracţiuni, ar putea fi nevoie de sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru a se pronunţa în legătură cu constituţionalitatea art. 1 din OG nr. 2/2001, care instituie caracterul subsidiar al legii contravenţionale faţă de legea penală, în măsura în care prin aceasta s-ar putea înţelege că este la latitudinea instanţei ce aplică legea să facă o astfel de încadrare şi în lipsa unor repere definite de lege.

Doctrina şi jurisprudenţa naţională nu oferă răspunsuri la întrebarea dacă poate să rămână la latitudinea judecătorului calificarea acţiunii, în situaţia în care o faptă este prevăzută ca şi contravenţie dar ar putea constitui infracţiune potrivit legii penale şi lipseşte o dispoziţie care să prevadă raportul dintre normele aparţinând celor două ramuri de drept.

Din câte se poate observa din raţionamentul instanţei de fond, cât şi din interpretarea dată de către reprezentantul Ministerului Public dispoziţiilor legale aplicabile speţei, ar fi incidenţă răspunderea penală ori de câte ori există orice încălcare a condiţiilor stabilite de lege pentru comercializarea oricărui compus care conţine substanţe stupefiante şi psihotrope, chiar dacă acestea sunt în forma preparatelor farmaceutice.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată prin cerere separată priveşte conflictul normativ dintre articolul 1, prima teză din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală.) şi articolul 1 alin. (5) din Constituţia României (în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie), respectiv articolul 23 alin. (12) din Constituţia României (Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii).

Motivele pentru care se susţine că dispoziţia legală ce reglementează, în termenii arătaţi, caracterul subsidiar al răspunderii contravenţionale:

Are un conţinut normativ care instituie posibilitatea stabilirii unei pedepse penale pentru o faptă calificată prin lege drept contravenţie.

Reţinerea circumstanţei prevăzute de art. 77 alin. (1) lit. a) din C.pen. este eronată

Prin sentinţa instanţei de fond s-a reţinut că faptele Farmaciei - persoană juridică - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) din C.pen. - săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Pentru a se reţine circumstanţa agravantă, este necesar ca cele trei sau mai multe persoane să săvârşească fapta împreună. 0 faptă este săvârşită împreună de mai multe persoane numai în situaţia în care toate aceste persoane contribuie efectiv şi concomitent la comiterea ei. Această condiţie este îndeplinită întotdeauna în cazul coautoratului, întrucât coautorii lucrează la executarea nemijlocită a infracţiunii, la executarea nemijlocită a acţiunii care constituie elementul material al acesteia. O conlucrare efectivă şi concomitentă există, de asemenea, în toate cazurile în care autorul este ajutat sau asistat, prin acţiuni caracteristice complicităţii care, desfăşurate simultan, îi promovează eficienţa şi îi asigură reuşita.

Prin urmare, săvârşirea împreună a faptei prevăzute de legea penală înseamnă executarea nemijlocită a faptei, dar şi actele de complicitate concomitentă, fapt ce exclude Farmacia - persoana juridică - de la aplicarea circumstanţei agravante prevăzute de art. 77 alin. (1) lit. a) din C.pen.

Pentru aceste considerente, s-a solicitat, în teză principală, în baza art.421 pct.2 lit.a, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacte şi pronunţarea unei noi hotărâri de achitare în temeiul art.396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit.b din C.p.p., cu privire la infracţiune de trafic de droguri de mare risc ( art.2 alin.1 şi 2 din legea nr.143/2000).

În teză subsidiară, în baza art.421 pct.2 lit.a C.p.p., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi pronunţarea unei noi hotărâri cu schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de trafic de droguri de mare risc ( art.2 alin.1 şi 2 din legea nr.143/200 cu aplicarea art.77 alin.2 C.p.), în infracţiunea prev.de art.6 alin.2 din legea nr.143/2000 şi reducerea cuantumului amenzii.

În cursul cercetării judecătoreşti desfăşurate în faţa instanţei de apel, in temeiul art. 420 alin.4 C.p.p., au fost audiaţi inculpaţii ..., ..., ... si ....

Date fiind actele şi lucrările dosarului, cererea de probatoriu formulată de reprezentantul Ministerului Public şi dispoziţiile legale care prevăd readministrarea probatoriului în caz de achitare, instanţa de apel a apreciat necesară readministrarea declaraţiilor martorilor pe care instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia de achitare.

Conform art. 381 Cpp şi art.374 alin. 7 C.p.p. s-au audiat martorii: .., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., .., ..., ..., ... şi ..., declaraţiile fiind consemnate si ataşate la dosar.

De asemenea, instanţa de apel a dispus emiterea de adrese către Serviciul de Probaţiune Dolj în vederea efectuării unor referate de evaluare psiho-socială privind pe inculpaţii ..., ..., ... si ..., în cauză fiind întocmite şi ataşate la dosarul cauzei referatele de evaluare, dar şi fisa postului pentru inculpatii ... si .....

Curtea, examinând apelurile inculpaţilor ... şi ..., prin prisma motivelor de apel dar şi din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 417 C.p.p., constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Examinând hotărârea atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, de motivele invocate sub toate aspectele de fapt şi de drept, văzând şi dispoziţiile art. 417 şi 418 c.p.p., Curtea constată că prima instanţă a reţinut o stare de fapt şi o încadrare juridică în concordanţă cu întregul material probator administrat în cauză, vinovăţia inculpaţilor ... şi ... fiind dovedită inclusiv cu recunoaşterea de către aceştia a vinovăţiei, inculpatii beneficiind de aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 Cpp privind procedura simplificată în cazul recunoaşterii vinovăţiei.

Sub aspectul situaţiei de fapt, la fel ca prima instanţă, instanţa de apel reţine că fapta inculpatului ..., care în perioada mai 2017-ianuarie 2018 a reuşit de 4(patru) ori cumpărarea a 65 de cutii a cate 60 de comprimate, in total 3900 comprimate OXIDOLOR cu concentraţia de 80 mg (care conţin substanţa activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 rpb. – droguri de mare risc) de la farmacia SC ... SRL Craiova, punctul de lucru din Băileşti, care la sfârşitul lunii februarie 2018 a încercat cumpărarea a 600 comprimate din aceeaşi categorie de la farmacia SC ....SRL din Balş, iar la data de 08.03.2018 a reușit cumpărarea a 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), de la administratorul farmaciei SC ...SRL, la săvârșirea faptelor participând alți doi inculpați, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii continuate de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 77 alin. 1 lit. a Cp.

În ceea ce priveşte faptele inculpatului ..., se constată că pe intreaga perioada in care s-a aflat in tară, acesta a fost alături de inculpatul ..., a urmat îndeaproape planul pus la punct de acesta din urmă, deplasandu-se in zona judetelor Dolj şi Gorj cu inculpatul ..., a acordat un ajutor nemijlocit la actiunile de convingere a farmaciştilor de a vinde medicamentul Oxidolor fara retetă, prin punerea la dispoziţia inculpatului a telefonului acestuia, cu toate ca si inculpatul ... poseda telefon, actiune menită a ascunde identitatea inculpatului ..., participare ce a culminat în data de 08.03.2018 cand a fost prezent la tranzactia surprinsă in flagrant privind cumpărarea a 16 cutii, respectiv 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), la săvârșirea faptelor participând alți doi inculpați şi anume ... şi ..., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp și art. 77 alin. 1 lit. a Cp.

Declarația de recunoaştere a faptelor de către inculpaţii ... şi ... se coroborează cu restul materialului probator administrat in cauză. Astfel, declaraţia inculpatului ... privind achiziţionarea medicamentului Oxidolor de la ...SRL se coroborează cu fişa de intrari/ieşiri a respectivului medicament in gestiunea farmaciei (fila 115 dup ...), cu declaraţiile inculpatului ... şi ale martorei ..., dar şi de susţinerile martorului ...(fila 40 vol 2) care a declarat că a primit sume de bani pentru a plăti acele medicamente urmare a discuţiilor avute cu inculpatul, medicamente pe care le-a predat ulterior unei persoane indicate tot de inculpatul .... Cu privire la prescripţia medicală simplă se reţine că a fost obţinută de către martorul ... (fila 39 vol 2), brancardier la Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Craiova, din declaraţia acestuia rezultând că a acţionat la solicitarea inculpatului ..., şi care a precizat că fusese rugat în acest sens de către ...

Demersul de a achiziţiona medicamente care conţineau substanţe stupefiante al inculpaţilor ... şi ... este confirmat şi de declaraţiile martorilor ... (fila 79 vol 2), ... (fila 78 vol 2) şi ... (fila 130 vol 1) din care rezultă că după ce a fost comandat medicamentul Oxidolor la farmaciile ... din Targu Jiu şi SC ...SRL din Bals, cei doi inculpaţi nu au mai intrat in posesia acestora, tocmai datorită refuzului farmaciştilor de a vinde în lipsa prescripţiei medicale speciale, ceruta în asemenea situaţii.

Declaraţiile de recunoaştere a inculpaţilor ... şi ... se coroborează şi cu procesul verbal din 08.03.2018 (fila 102 DUP ...) din care reiese că în autoturismul acestora au fost identificate cele 16 cutii conţinând 960 comprimate Oxidolor cumpărate de la inculpata ....

În ceea ce priveşte criticile formulate de inculpaţii ... şi ... cu privire la individualizarea pedepsei, instanţa de apel constată că acestea sunt nefondate. Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate, dar şi de împrejurările săvârşirii faptei, urmărilor produse.

Având în vedere criteriile generale de individualizare aşa cum sunt ele prevăzute de art. 74 c.p., respectiv, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol create prin comiterea faptelor, natura infracţiuni, dar şi vârsta tânără a inculpaţilor ... şi ... necunoscuţi cu antecedente penale, conştientizând gravitatea faptelor, Curtea apreciază că stabilirea pedepselor stabilite de instanţa de fond corespunde gradului de pericol social concret al infracţiunilor săvârşite de inculpaţi şi periculozităţii acestora.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului ... de a se dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei, Curtea apreciază că, aplicarea imediată a unei pedepse este necesară, având în vedere fapta săvârşită de inculpat, atitudinea acestuia faţă de valorile sociale protejate prin incriminarea infracţiunii, raportat şi la urmările care s-au produs prin faptă.

Referitor la criticile formulate de Ministerului Public, care vizează greşita achitare a inculpaţilor ..., ..., ... si SC ...SRL pentru săvârşirea infracţiunii de tentativa la"trafic internaţional de droguri de mare risc"prev. de art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi art. 77 alin. 1 lit a Cp., respectiv complicitate la tentativa la"trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp, Curtea reţine că acestea sunt nefondate pentru motivele care urmează a fi prezentate.

Pentru indeplinirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de "trafic internaţional de droguri de mare risc", forma de tentativă, asa cum este prev. de art. 3 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, este necesar ca organele de urmărire penală să facă dovada că inculpatul, in calitate de autor, a pus în executare o acţiune de scoatere din tară a medicamentului Oxidolor, executare care a fost intreruptă sau nu şi-a produs efectul, cum a fi de exemplu, incercarea de a trece granita tarii cu medicamentele aflate in posesia acestuia sau ambalarea medicamentelor urmată de predarea lor unei firme de curierat extern, etc.

Or, în cauză, nu există nici o proba din care să reiasă ca inculpaţii ... şi ... au pus in executare hotararea de a scoate din tară drogurile de mare risc, cu intentia de a le transporta in Suedia; in aceeaşi masură, nu s-a facut dovada că intermediarii ar fi predat medicamentele inculpaţilor ce la randul lor ar incercat sa le scoată din tară.

Pe parcursul urmăririi penale şi al judecaţii inculpatul ... a declarat că toate medicamentele erau destinate comercializarii pe teritoriul ţarii, mai exact vandute unei persoane pe nume .... Această declaraţie se coroborează şi cu declaraţia inculpatului ... (fila 52 dup ...) acesta arătând ca nu a cunoscut dacă medicamentul Oxidolor urma sa fie transportat în Suedia.

Declaraţia martorului ...(fila 74 dup ...), conform căreia la indicaţia inculpatului ..., acesta s-a prezentat cu un inel şi cu o plasa cu medicamente, cumparate anterior de la ... SRL, la o firma de curierat, unde in urma discuţiei cu soferul a inteles ca in lipsa unei retete şi a bonului fiscal acesta nu-l poate primi, nu este în măsură să probeze săvârşirea unui infracţiuni deosebit de grave, respectiv traficul international de droguri, chiar în forma tentativei.

De asemenea, nici declaratia martorului ... (fila 91 dup), ce descrie modul in care inculpatul ... a încercat recrutarea sa pentru transportarea de medicamente cu efect opioid, în Suedia, acesta refuzând oferta, nu este în măsură să conducă la o soluţie de condamnare, în cauză aflându-ne , aşa cum în mod corect a sesizat şi instanţa de fond, in ipoteza unei instigari la savarşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri, (şi nu participaţie sub forma autoratului) unde instigatul şi anume martorul ... nu a trecut la punerea in executare a faptei prevazute de legea penală.

Aşadar, Curtea constată ca această forma de participare, in care infracţiunea la care s-a instigat a ramas in faza internă a instigatului, nu corespunde unei participaţii penale, fapta instigatorului şi anume a inculpatului ... nefiind incriminată de prevederile legii penale (instigare neurmată de executare).

De asemenea, în ceea ce priveşte medicamentele cumparate de la inculpata ... ..., administrator al farmaciei SC ... SRL, acestea au fost confiscate, ca urmare a prinderii în flagrant a inculpaţilor ... şi ... în momentul cumpararii, astfel că aceste acte materiale indeplinesc, aşa cum a constatat şi instanţa de fond, condiţiile constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, şi nu concomitent şi pe cele ale infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, forma tentativei.

Discuţiile telefonice interceptate dintre inculpata ... şi inculpatul ..., din care reiese cum inculpata l-a întrebat pe ... dacă a mai scos astfel de bunuri din țară, acesta spunându-i pe parcursul discuției că mama sa mai scosese anterior comprimate din țară, fără a fi probleme, utilizând chiar avionul (filele 151-152 vol 1 dup ...) nu pot conduce la dovedirea infracţiunii complicitate la tentativa la "trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 48 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb., atât timp cât pe de o parte inculpaţii ... şi ... nu au trecut la punerea in executare a acestei rezoluţii de a vinde substanţele stupefiante, acestia fiind surprinsi în flagrant chiar in momentul cumpărării; iar pe de altă parte incertitudinea că cei doi inculpaţi aveau de gand sa comercializeze în Suedia sau doar numai pe plan national medicamentul Oxidolor, respectiv pe raza mun. Craiova si Bucuresti.

Referitor la criticile formulate de Ministerului Public, care vizează greşita achitare a inculpatului ... pentru savarşirea infracţiunii de "trafic de droguri de mare risc"prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 35 alin 1 C. pen., Curtea reţine că acestea sunt fondate pentru motivele care urmează a fi prezentate.

Prin actul de sesizare al instanţei, inculpatul ... a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. ..., pentru savarşirea infracţiunii de "trafic de droguri de mare risc" prev. de art. 2 alin. 1, 2 din Lg, 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 35 alin 1 C. pen., în sarcina acestuia reţinându-se faptul că în perioada 06.05.2017-18.01.2018, a cumpărat fără drept de 10 (zece) ori un număr de 105 cutii conţinând 6300 comprimate OXIDOLOR (cu concentraţia 80 mg.), denumire comercială pentru clorhidrat de oxicodonă (drog de mare risc prev. în Tabelul II anexă la Lg. 143/2000 Rpb.) şi apoi a revândut, tot fără drept, de 4 (patru) ori către inculpatul ... (direct sau către persoane trimise de către acesta) un număr de 65 cutii conţinând 3900 de comprimate, acceptând probabilitatea ca acestea să fie revândute ulterior în mod nelegal.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul ... a comandat şi achiziţionat în perioada 06.05.2017-17.01.2018, un număr de 105 cutii conţinând 60 comprimate Oxidolor concentraţia 80 mg de la SC ...SRL şi SC ...SRL – în total 6.300 comprimate.

Astfel, din fişa produsului Oxidolor emisă de ...rezultă că a fost achiziţionat în perioada 06.05.2017-17.01.2018, un număr de 105 cutii conţinând 60 comprimate Oxidolor concentraţia 80 mg de la SC ...SRL şi SC Farmaceutica ... SRL. Din cuprinsul aceleaşi fişe, produsul Oxidolor figurează la rubrica iesiri cu un număr total de 95 de cutii, la datele de: 06.05.2017- un număr de 5 cutii, la data de 11.10.2017, in intervalul orar 15.20-15.23 un număr de 7 cutii, iar la data de 18.01.2018, ora 08.15 un număr de 83 de cutii fiind însă 8 ieşiri din gestiunea farmaciei (fila 140 dup ...).

Din declaraţiile inculpatului ... (fila 37 dup ...), rezultă că acesta a cumparat direct şi prin interpusi în luna mai 2017 un număr de 5 cutii de OXIDOLOR (cu concentraţia 80 mg.), denumire comercială pentru clorhidrat de oxicodonă (drog de mare risc prev. în Tabelul II anexă la Lg. 143/2000 Rpb.), în luna iulie 2017-10 cutii, în data de octombrie 2017 un număr de 10 cutii, apoi în alte două randuri câte 20 de cutii, respectiv în toamna anului 2017 şi in ianuarie 2018.

În ceea ce priveşte modalitatea normativă "a cumpărarii fără drept", prevăzută în actul de sesizare, în mod corect instanţa de fond a reţinut că aceasta nu este dovedită, în condiţiile în care cumpararea medicamentului de la distribuitori s-a realizat de ...SRL, aceasta având dreptul de a comercializa orice tip de medicament ce a fost autorizat a fi pus pe piaţă conform Autorizaţiei de Punere pe Piaţă nr. 6284/2014/01-19 (fila 208 DUP ...), aspect ce reiese şi din facturile prin care au fost achiziţionate medicamentele (filele 203-205 DUP...), precum şi din Certificatul Constatator emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Dolj, din 05.11.2010 (fila 189 dup...).

De altfel, din fişa postului existentă la dosarul cauzei ( fila 89-vol IV dosar apel ), rezultă că în cadrul farmaciei SC ... SRL, denumirea postului şi codul COR al inculpatului ...era acela de agent contractari şi achizitii, în cadrul compartimentului – aprovizionare, relatii functionale în cadrul societăţii fiind cu angajaţii departamentelor financiar contabil, marketing, administrativ, servicii.

Împrejurarea că inculpatul ...se ocupa in cadrul farmaciei ... SRL cu comenzile şi aprovizionarea cu medicamente, rezultă şi din declaraţiile martorelor ..., ..., ..., .. şi ..., toate angajate ale farmaciei.

Prin urmare, nu se poate reţine în sarcina inculpatului ...modalitatea alternativă "a cumpararii fără drept", reţinută în actul de sesizare.

În ceea ce priveşte cea de-a doua modalitatea normativă de săvârşirea a infracţiunii, respectiv "a vânzării fără drept", reţinută în actul de sesizare, Curtea constată că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, nefiind îndeplinite condițiile de tipicitate a infracțiunii, cu privire la latura subiectivă.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea prev de art. 2 din Legea nr. 143/2000 se comite cu forma de vinovăție a intenției, directe sau indirecte. Pentru existența infracțiunii prev de art. 2 din Legea nr. 143/2000, din punct de vedere subiectiv, este necesar aşadar ca făptuitorul să conștientizeze conţinutul de substanţe psihotrope sau opioide din medicamentele supuse comercializării.

Prin acţiunile întreprinse de punere în vânzare, fără drept şi de mai multe ori a unui medicament ce conţinea substanţe stupefiante, unei persoane neidentificate ce nu a prezentat niciodată o reteţă conformă, inculpatul ...a prevăzut şi a acceptat producerea urmărilor socialmente periculoase, cu consecinţa introducerii acestor substanţe intr-un circuit al produselor psihotrope şi opioide şi obţinerea de sume de bani prin vânzarea lor, vinovăţia acestuia având forma intenţiei indirecte.

De altfel, inculpatul, pe parcursul procesului penal, în declaraţiile date, nu a negat implicarea sa în vanzarea medicamentului Oxidolor. Astfel, in ambele declaraţii date în faza de urmărire penală, in prezenta apărătorului ales, inculpatul ...a recunoscut faptul că a vândut medicamentul Oxidolor la o singură persoană - fila 55 DUP 196-, deşi cunoştea faptul că nu avea atribuţii de depozitare, manipulare sau vânzare de medicamente de niciun fel, fila 59 DUP 196, în orice farmacie numai farmacistii având dreptul să vândă medicamente cu regim special. Mai mult, in aceeasi declaratie, inculpatul a precizat faptul că “sotia mi-a atras atentia că aceste medicamente aveau un regim special şi nu trebuie eliberate oricum, insă eu am avut incredere în cumpărător că imi va aduce retetele pe viitor,” fila 57 DUP 196.

Or, in condiţiile in care propria sotie i-a atras atentia asupra caracterului special al acestor medicamente nu mai poate fi acceptată apărarea acestuia conform căreia nu a cunoscut continutul substantei medicamentului in cauză.

Declaraţia privind vânzarea repetată a medicamentului Oxidolor a fost menţinută de inculpatul ...şi in faţa instanţei de fond, dar si faţa instanţei de apel, precizând că a livrat inculpatului ... medicamente de aproximativ 3 ori în perioada mai - decembrie 2017 (fila 108 vol. II fond, fila 75 vol. 4 apel).

Din actele administrate in cauză rezultă cu certitudine faptul că decizia achizitionării şi ulterior a vânzării medicamentului Oxidolor pentru inculpatul ... a aparţinut inculpatului ...împrejurare relatată de martorele ..., ..., .. şi .., toate angajate ale farmaciei, dar şi de martora .., farmacista societăţii ... SRL şi soţia inculpatului.

Astfel, in declaraţiile date in faza de urmărire penală, declaratii date in prezenta unui apărător ales, martora ...preciza: ”in momentul in care medicamentele au fost aduse de furnizori au fost depozitate in aceeaşi cutie (in dulapul amenajat in spatele oficinei) şi tot sotul meu le-a predat de această data altei persoane trimise de către cel care le comandase telefonic la indicatia acestuia (fila 65 DUP 196)….

Am purtat o discuţie cu soţul meu întrebându-l în mod concret care era situaţia acelor medicamente, iar acesta mi-a spus că a cumpărat si a vândut medicamentele pentru o persoană necunoscută la comanda acestuia, având reprezentarea faptului că are o rudă bolnavă de cancer (fila 69 DUP 196)….”. De asemenea, in fata instanţei de fond, martora a invederat: “faptul ca sotul meu a eliberat aceste medicamente s-a facut numai în ideea că ulterior inculpatul ... va aduce aceste retete speciale ” fila 36 vol. II fond.

Martora .. confirmă in fata instantei de fond că “…comercializa medicamente cu regim special, chiar cand era prezenta ......”, fila 81 vol. II fond

Si martora .., angajată a farmaciei, preciza in faţa instanţei de fond:”În cazul medicamentelor cu formular special, livrarea medicamentelor se face doar de către inculpatul ...sau de către martora ... Medicamentul Oxidolor a fost comandat de inculpatul ...şi introdus in dulapul special …..Medicamentul Oxidolor a fost eliberat de inculpatul ...insă nu stiu căror persoane l-a comercializat ” fila 38 vol. II fond.

Deşi cu ocazia reaudierii în faţa instanţei de apel, martorele .., soţia inculpatului şi ..., şi-au nuanţat declaraţiile, deşi initial au declarat că îşi menţin toate declaratiile, în sensul că nu cunosc dacă inculpatul ar fi vândut medicamentul Oxidolor, Curtea înlătură aceste ultime declaraţii întrucât nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.

Este adevarat ca principiul liberei aprecieri a probelor lasa instanţei de judecata posibilitatea sa aprecieze concludenta tuturor probelor, indiferent de faza procesuala în care au fost administrate, iar principiul aflarii adevarului impune instanţei de judecata sa dea valoare doar acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprima adevărul. In cauza, în cadrul operaţiunii de sinteza a probelor, instanţa de judecata are dreptul sa aprecieze care dintre declaraţiile date de martorele ...şi .. reflecta adevărul, si anume cele făcute în cursul urmăririi penale, la instanţa de fond, dar şi iniţial la instanţa de apel, acestea fiind într-un moment apropiat de producerea faptelor.

Prin asemenea retractări implicite, fara o justificare credibila, plauzibila, se divizează artificial procesul penal si se încearcă minimalizarea necesitaţii si importantei urmăririi penale, practica dovedind de cele mai multe ori că declaraţiile care sunt cele mai apropiate de adevăr sunt cele date în momentele iniţiale ale urmăririi penale.

Fata de toate aspectele evidenţiate mai sus, întrucât în cauza nu exista niciun temei legal pentru a se crea o ordine de preferinţa între declaraţiile succesive ale martorilor, Curtea constata ca, in cauza, sunt temeiuri suficiente sa considere - constatând ca ultimele declaraţii ale martorelor ...şi ..., sunt contradictorii – că declaraţiile consecutive cele făcute în cursul urmăririi penale, dar şi in fata instanţei de fond, si chiar de apel, sunt expresia adevărului, coroborându-se cu alte fapte si împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente în cauza si sa le înlăture motivat pe celelalte. Atâta vreme cât nu s-a făcut dovada întrebuinţării unor mijloace interzise de către lege la administrarea probelor din cursul urmăririi penale, nu exista nici un motiv justificat pentru înlăturarea forţei probante a acestora si conferirea de forţa probanta deplina exclusiv probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti.

În condiţiile in care martorele ...şi .. nu au fost ameninţate sau constrânse in alt fel de organele judiciare, Curtea constata ca aceste martore au adoptat in cursul ultimei declaratii date în faţa instanţei de apel o atitudine pro causa, in scopul favorizării inculpatului ...având in vedere faptul ca cele două martore sunt soţia, respectiv angajata farmaciei la care lucreaza inculpatul

Elementul central de la care trebuie sa se porneasca pentru stabilirea vinovatiei inculpatului ...este acela al calitatii acestuia de a vinde astfel de medicamente, respectiv daca persoana inculpatului era autorizata sa efectueze operatiuni cu substanţe stupefiante.

Din actele existente la dosarul cauzei rezultă că inculpatul ...nu avea nici o calitate de a dispune vânzarea de medicamente, cu atât mai mult cu cât medicamentul in cauză face parte din categoria drogurilor de mare risc, prev de Tab II din Legea nr. 143/2000, fişa postului acestuia, aşa cum am arătat mai sus, prevazand doar aprovizionarea farmaciei. Din fişa postului inculpatului ...rezultă că obiectivele generale ale postului deţinut de acesta priveau doar stabilirea unor relaţii optime cu furnizorii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a problemelor uzuale, prospectarea pietei de profil şi a condiţiilor de achiziţii/livrare în vederea optimizării continue a stocurilor, având ca scop final obţinerea unei rotaţii bune a acestora.

Lipsa studiilor de specialitate farmacologie, invocată în apărare de către inculpat nu constituie un argument pentru a exonera de raspundere penala o persoana, funcţionar în cadrul unei farmacii care, fara drept, vinde medicamente ce contin substante interzise.

Consideratia facuta de instanta de fond privind „neglijenta” de care a dat dovada inculpatul în vânzarea medicamentului... „si nesăbuinţa de a continua”.... este una nepotrivită, având in vedere tocmai lipsa calitatii sale de a manevra si vinde astfel de produse.

Chiar dacă inculpatul a învederat în toate declaraţiile date faptul că a dispus vanzarea medicamentului din motive umanitare, el asistând în luna mai 2017 la punerea in scenă ce a fost instrumentată de inculpatul ..., acesta folosindu-se de mama sa, bolnava de cancer (decedata in prezent), ce exterioriza anumite accese de durere, nu trebuie ignorat faptul că inculpatul a mai dispus în alte trei împrejurări vanzarea medicamentului, chiar în lipsa unei prescripţii medicale, fără prezenta pacientului faţă de care s-ar fi putut exercita vreun serviciu medical.

Faptul că medicamentul Oxidolor avea regim special, rezultă din continutul documentelor anexă ce însoţeau facturile fiscale de achizitionare de la furnizorul Farmexpert. Astfel, în conţinutul acestor documente anexă ce au însoţit cele 5 facturi de achiziţionare al medicamentului Oxidolor era nominalizată persoana desemnată pentru recepţia produselor stupefiante/psihotrope cu control strict (fila 191, 193, 195, 197 DUP...).

Prin urmare, Curtea nu poate sa isi insusească argumentele formulate in apărarea de inculpat, conform cărora nu a existat nici o atentionare din partea distribuitorului de medicamente.

De asemenea, Curtea nu poate sa isi insusească nici motivarea instanţei de fond conform căreia nici una din notificari nu a fost primita de inculpatul ....

Nici această imprejurare a lipsei notificării inculpatului ...nu este in masură sa il exonereze de raspundere, atat timp cat acesta nu avea calitatea să manevreze şi sa distribuie nici un fel de medicament, cu atât mai mult cu cât în speta de faţă este vorba de medicamente ce conţin substanţe stupefiante/psihotrope, aflate pe Tab II din Legea nr. 143/2000.

Faptul că inculpatul a constientizat că produsul farmaceutic Oxidolor era un medicament ce contine substante stupefiante rezultă si din locul de depozitare al acestuia, respectiv intr-un dulap în care erau depozitate medicamente cu regim special, la care acces legal avea doar farmacista ..., dar cu toate acestea din declaratia angajatelor farmaciei rezulta că şi inculpatul ...avea acces la acest dulap.

Astfel, din declaratia martorei ... dată in faza de urmărire penală şi mentinută şi in faţa instantei de apel rezultă :” referitor la aceste medicamente arăt că eu am văzut o singură dată ambalate intr-o cutie, cu inscripţia Oxidolor pe fiecare ambalaj în parte , nu cunosc ce cantitate, insă el l-am văzut de ...luându-le şi ducându-le la cutia din oficină unde erau depozitate medicamente cu regim special ” , fila 90 DUP 196.

De asemenea, martora ... in declaratia data în prezenta unui apărator ales în faza de urmărire penală, declaratie menţinută şi in faţa instanţei de fond menţiona: “nu imi amintesc ca despre Oxidolor să fi vorbit in mod direct cu ..., insă cu siguranţă nu puteam să iau o decizie cu privire la depozitarea acestui medicament fără sa il anunt pe ...care făcuse comenzile..... Medicamentele din categoria celor care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope sunt păstrate in cadrul farmaciei intr-un dulap situat in oficină la care avea acces numai ...sau ...”, fila 83 DUP ....

Manipularea si depozitarea medicamentului Oxidolor de către inculpatul ...este confirmată şi de martora ..., care in declaratia data în prezenta unui apărator ales in faza de urmarire penală declaratie menţinută şi in faţa instanţei de judecată menţiona: “ eu am primit, cred o singură data, medicamentul Oxidolor de la furnizori, împreună cu alte produse , insă de manipularea şi depozitarea acestora s-a ocupat ... sau ..., in functie de persoana care era cu noi. De vanzarea Oxidolorului nu stiu cine s-a ocupat, insă cu siguranţă nu noi asistentele intrucât nu aveam acces la dulapul aflat in oficină prevăzut cu incuitoare cu cheie”, fila 85 DUP ....

Faptul că în acel dulap erau depozitate şi alte medicamente care nu făceau parte exclusiv din categoria celor stupefiante sau psihotrope, pentru care farmacia a fost sancţionată contraventional, nu inlătură răspunderea penală a inculpatului care nu avea calitatea de a vinde medicamente. De asemenea, împrejurarea învederată de inculpatul ...că este soţul farmacistei şi se ocupa de afacerile firmei, nu îi permitea legal dreptul de a manipula, vinde sau de a dispune vanzarea medicamentelor cu regim special.

De altfel, chiar inculpatul in declaratia data in fata instantei de fond , fila 108 vol. II, recunoaste faptul ca a depozitat medicamentul in acel dulap special, doar sub considerentul “de a nu exista riscul de a fi comercializat la alti pacienti cu dureri”. Prin urmare, prin acesta declaratie inculpatul recunoaste şi constientizează implicit riscul comercializarii acestui medicament pe piata.

Desi inculpatul a invocat faptul că nu cunostea continutul medicamentului Oxidolor, stiind doar că este unul pentru dureri, cu toate acestea a pretins inculpatului ... prescripţie de la un medic specialist. Faptul că inculpatul ...era constient că pentru eliberarea medicamentului în cauză este necesară o retetă medicală, rezultă din declaraţiile martorelor ..., ... şi .... Împrejurarea învederată de aceste martore conform căreia inculpatul ...le-a indicat angajatelor ce discutau telefonic cu inculpatul ..., să-i ceara acestuia o prescripţie medicală nu este în măsură sa inlăture raspunderea penală a inculpatului, in condiţiile în care acesta că a continuat sa-i vandă, fără drept, inculpatului ... medicamentul Oxidolor în alte trei randuri, fără a avea nici măcar o singură reteţă, în condiţiile în care eliberarea acestui medicament era condiţionată strict de prezentarea unei retete speciale.

Cu toate că avea cunoştinţă despre faptul că pentru eliberarea acestui medicament este necesară o reteţă emisă de un medic specialist, atentionându-se in mod repetat pe angajatele farmaciei, inculpatul a continuat vanzarea fară drept a medicamentului. Aceste ilegalităti sunt recunoscute indirect de inculpat in declaratia dată in faţa instanţei de apel “ cred că după a doua vanzare a medicamentului, sotia s-a interesat de vanzarea medicamentului Oxidolor şi si-a dat seama că este necesară pentru eliberarea medicamentului o retetă” fila 75 vol. 4 apel.

Nu trebuie ignorata cantitatea impresionantă de medicamente achiziţionată de inculpat, respectiv 105 cutii, în condiţiile în care singurul cumparător era inculpatul ..., fiind logic ca si daca le-ar fi comandat chiar si pentru mama acestuia, această persoană nu avea cum să consume atât de multe medicamente. Prin achizitionarea, dar mai ales prin vânzarea unei cantităţi uriase de medicamente stupefiante unei singure persoane, inculpatul ...a prevăzut şi acceptat, deşi nu a urmărit posibilitatea ca produsele să fie distribuite către alte persoane. Elocventă în acest sens este declaratia martorei ..., declaratie dată in prezenta apărătorului ales unde a precizat: “Toate comenzile persoanei menţionate au fost preluate şi transmise mai departe fără modificari şi ne-am dat seama că exced nevoilor unei singure persoane”, fila 65 DUP 196.

Desi termenul de expirare al medicamentelor era cuprins intre 2019 şi 2022, inculpatul a achiziţionat 6.300 de comprimate Oxidolor cu concentratia de 80 mg, cantitate care ar suficientă, conform prospectului, pentru tratamentul unei singure persoane o perioada de aproximativ 9 ani. Este adevărat că nu s-a demonstrat faptul că au fost vandute inculpatului ... toate cele 6300 de comprimate, dar pe baza probelor coroborate rezultă un număr de 65 de cutii vândute, cantitate suficientă pentru circa 5 ani şi jumătate, cu mult prea mult peste limitele prevăzute de dispoziţiile legale.

Un alt aspect care conduce la stabilirea faptului că inculpatul ... a constientizat caracterul ilicit al conduitei sale rezultă şi din faptul că în data de 11.10.2017 in intervalul orar 15.20-15.23 au fost emise 7 bonuri fiscale pentru 7 cutii de Oxidolor, iar in data de 18.01.2018, la ora 08.15 alte 7 bonuri pentru un număr de alte 83 de cutii de Oxidolor, astfel cum rezultă din fişa produsului în perioada 01.01.2013-25.03.2018 eliberată de ...SRL, fila 140 dosar UP.

Ori, prin aceste activităţii nu poate fi exclusă posibilitatea de fi simulate mai multe acte de vânzare către diferite persoane şi nu către aceeaşi persoană, aşa cum s-a intamplat in realitate. Motivarea inculpatului conform căreia ar fi fost o eroare a casei de marcat este formulată la mai bine de 3 ani de la data săvârşirii faptei, pe de o parte, iar pe de altă parte această “defectiune” nu este dovedită in nici un fel, operatiunile de vanzare fiind inregistrate ca iesiri in contabilitatea societatii.

Deşi conform fişa produsului Oxidolor în perioada 01.01.2013-25.03.2018 eliberată de ...SRL, fila 140 dosar UP, la data de 18.01.2018 ramaseseră pe stoc un număr de 10 de cutii, cu ocazia controlului efectuat de la data de 24.05.2018 de către reprezentantul Ministerului Sanatăţii si lucratori din cadrul BCCO Craiova- Serviciul Antidrog stocul la acest medicament a fost zero (0) .

În declaraţiile date, inculpatul s-a apărat invocând faptul ca a fost indus in eroare de către inculpatul ... şi s-a speriat, dar în loc sa anunţe organele de poliţie sau Colegiul Farmacistilor despre această situaţie, a preferat să distrugă stocul de medicamente prin incinerare în centrala termică, astfel cum rezultă din declaratia sa (fila 57 DUP), coroborată cu cea a martorei ...(fila 69 DUP). De altfel, cu privire la presupusa distrugere a medicamentelor există un dubiu, atât timp căt acestă procedură nu s-a desfăşurat conform normelor legale prevăzute in Legea nr. 339/2005 şi in normele sale de aplicare. Desi a fost convins ca a fost indus in eroare de către inculpatul ..., nici in luna martie 2018, atunci cand acesta s-a prezentat in farmacie, inculpatul ...nu a anuntat organele de politie, rezumandu-se numai la a-i retine noua reteta si a refuza predarea de noi medicamente, pe care oricum nu le mai detinea in farmacie.

Cu privire la răspunderea medicilor care ar fi prescris retetele privind medicamentul Oxidolor, Curtea reţine, pe de parte, că nu a fost investită cu judecarea acestora, iar pe de altă parte presupusa prescripţie, pe formular simplu ce nu putea produce efecte juridice, în baza căreia s-ar fi vandut cele 5 cutii in luna mai 2017 nu a putut fi identificată şi prin urmare nici numele medicului , iar reteţa albă ataşată la dosarul de UP datează din data de 06.03.2018, dată ce nu face obiectul cercetărilor din prezenta cauză (inculpatul fiind cercetat pentru faptele săvârşite în intervalul mai 2017-ianuarie 2018), acesta nefiind eliberată conform normelor în vigoare şi prin urmare nu poate produce efecte. Reteta invocată in aparare de către inculpat şi de către martora ...pentru cantitatea de XIV cutii este parafată de un medic a cărui specialitate nu se cunoaşte, pe de o parte, iar pe de alta parte figurează cu data de emitere la circa 1 an de la data primei vanzari de medicamente.

Nici imprejurarea că farmacia nu era dotată cu un sistem informatic care să avertizeze personalul farmaceutic cu privire la medicamentele supuse controlului national nu poate inlătura răspunderea penală a inculpatului, pentru ca la o simpla lecturare a prospectului medicamentului in cauza reiese faptul că aceasta face parte din grupa opioizilor, utilizarea de doze crescute ducând la deces.

Opioidele reprezinta o clasă de droguri care include substante naturale si sintetice. Opioidele sunt definite de capacitatea lor de a lega si influenta receptorii opioizi de pe membranele celulelor. Ei sunt impartiti in trei clase: opioizii naturali: cei clasici naturali sunt opium si morfina. Opiumul este extras din semnintele de mac iar morfina este componentul activ primar al opiumului. Polipeptidele endogene neurale cum sunt endorfinele si enchefalina sunt de asemenea opioide naturale, opioidele semi-sintetice: semisinteza este un tip de sinteza chimica care foloseste componentele izolate din surse naturale ca material de inceput. Opioidele semi-sintetice cuprind heroina, oxicodona, oximorfona si hidrocodona, şi opioidele sintetice: opioidele sintetice sunt facute folosind sinteza totala, in care molecule mari sunt sitetizate intr-o combinatie in mai multi pasi petrochimici. Acestea cuprind buprenorfina, metadona, fentanilul, alfentanil, levorfanol, meperidina, codeina si propoxifenul. Termenii de opiacee si narcotice sunt folosite in egala masura cu termenul opioide.

Nici situaţia de confuzie privitoare la apartenenţa medicamentului Oxidolor în tabelul drogurilor de mare risc ce a caracterizat tot personalul farmaciei, învederată de inculpat în aparare, nu îl exonerează de răspundere, inculpatul a acceptând o cunoaștere nesigură, ceea ce a implicat posibilitatea de a vinde într-un număr foarte mare substanţe interzise, cu toate consecinţele juridice ale acesteia.

De altfel, în cauză fiind vorba despre o infracţiune continuată (vânzarea repetată a medicamentului făcându-se pe parcursul unui interval mai mare de timp) nu putem vorbi despre o infracţiune săvârşită din culpă, întrucât nu poate exista în această situaţie o rezoluţie infracţională unică.

Împrejurarea că nici angajatele farmaciei nu cunosteau continutul medicamentului cu regim special este un aspect regretabil si totodată periculos pentru sănătatea publică. Desi una din angajatele farmaciei, martora ... in declaratia de la urmarire penala – fila 95 DUP - a declarat că “in anul 2017, după prima vanzare de medicamente , am discutat cu colegele mele si am stabilit că aceste medicamente sunt stupefiante si că trebuie eliberate numai pe retetă TAB II ”, ulterior în fata instanţei de apel fară o explicatie plauzibilă, martora nu si-a mai mentinut aceasta parte a declaratiei, motivand faptul că a fost in eroare cand a dat această declaratie.

În concluzie, prin acţiunile întreprinse, respectiv de vânzare, de mai multe ori, fără drept – fără autorizaţia necesară de a efectua operaţiuni cu substanţe aflate sub control national, unei persoane neidentificate ce nu a prezentat niciodată o reteţă conformă, inculpatul ...a prevăzut şi a acceptat, deşi nu a urmărit, producerea urmărilor socialmente periculoase, cu consecinţa introducerii acestor substanţe intr-un circuit al produselor psihotrope şi opioide, vinovăţia acestuia având forma intenţiei indirecte.

Analizând apelul declarat de inculpata ... în raport cu conţinutul actelor şi lucrărilor din dosar, Curtea constată următoarele:

Astfel, analizând coroborat toate mijloacele de probă, se constată că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpatei pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză. În acest sens, din materialul probator administrat în integralitatea sa rezultă că, fapta inculpatei ... care în data de 08.03.2018 a vândut în afara cadrului legal un număr de 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), acceptând posibilitatea ca acestea să fie revândute ulterior în mod nelegal, la săvârșirea faptei participând alți doi inculpați întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 lit a Cp.

Referitor la criticile formulate de inculpată prin care în esenţă s-a solicitat achitarea, se apreciază că sunt neîntemeiate având în vedere probatoriul administrat în integralitatea sa, din care rezultă fără dubiu, în mod cert, vinovăţia inculpatei.

Cu toate că inculpata a tăgăduit permanent săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, materialul probator administrat în cauză infirmă susţinerea acesteia.

Astfel, în declaraţiile date în faza urmaririi penale, cu ocazia audierilor efectuate (la instanţa de fond aceasta refuzand sa dea declaraţie), inculpata ... a învederat organelor judiciare, în prezenta apărătorului ales, că medicamentul cerut de inculpat are un regim special şi se eliberează numai pe reţetă Tab II, cunoscând totodată faptul că medicamentul în cauză contine substanţe opioide (fila 68-69 DUP 46/D/P/2018).

Cunoaşterea conţinutului de substanțe stupefiante al comprimatelor tranzacționate de către inculpata ... rezultă şi din conținutul convorbirilor telefonice interceptate, convorbiri ce nu au fost contestate, din data de 07.03.2018 când inculpata îi solicită lui ... .. o reteţă medicală “pentru că sunt, ştii ce medicamente sunt...”. Mai mult, inculpata confirmă în cadrul convorbirilor telefonice faptul că medicamentele solicitate sunt pe TAB II : "Știu că sunt pe TAB II. Dar nu ma interesează Tab II", prescurtarea colocvială a rețetelor care conțin substanțe prevăzute în Tabelul II din anexele la Legile 143/2000 Rpb. (filele 150-151 dup ...).

Inculpata a constientizat tot timpul circuitul ilicit al medicamentului in cauză, faptul că incalcă normele prevăzute de Legea nr. 339/2005, având îndoieli asupra retetei prezentate pe mail: “ea pare in regulă, dar stii cum se ….” , fiind de acord să se prescrie o retetă “cu data de acum ”.

Faptul că inculpata a fost constientă de incalcarea legii şi a acceptat să vandă medicamentul cu continut stupefiant în afara cadrului legal este confirmat în continuare de convorbirile purtate de inculpată cu ...: “ ele (medicamentele) sunt destul de riscante, eu dacă este ceva …Eu imi pierd autorizatia… Da. Deci ăstea se eliberează cu regim special, special, special. ”

Fapta inculpatei ... care în data de 08.03.2018 a vândut, fără drept, în afara cadrului legal un număr de 960 comprimate OXIDOLOR cu concentrația de 80 mg (care conțin substanța activă oxicodon aflată în Tabelul II din anexa la Lg. 143/2000 Rpb. – droguri de mare risc), a fost săvârşită sub forma intenţiei indirecte, inculpata cunoscând natura substanţelor la care se referă acţiunea sa şi acceptând posibilitatea ca acestea să fie revândute ulterior în mod nelegal, şi nu sub forma culpei fără prevedere, aşa cum s-a solicitat în apărare.

Ceea ce caracterizează culpa simplă este neprevederea de către făptuitor a rezultatului socialmente periculos al faptei sale, în condiţiile în care el avea datoria de a proceda cu toată atenţia şi diligenta pentru a prevedea acest rezultat şi totodată avea posibilitatea să-l prevadă, în condiţiile concrete în care a săvârşit acţiunea sau omisiunea sa. Pentru stabilirea vinovăţiei în forma culpei simple se folosesc două criterii: un criteriu obiectiv prin a cărui utilizare se urmăreşte să se stabilească dacă făptuitorul trebuia să prevadă rezultatul socialmente periculos şi un criteriu subiectiv, prin care se urmăreşte să se verifice dacă făptuitorul, care trebuia să prevadă rezultatul faptei sale, a avut în fapt posibilitatea să prevadă acest rezultat, dacă putea să-l prevadă în momentul săvârşirii faptei.

Criteriul obiectiv constă în verificarea împrejurărilor de fapt în care a avut loc actul de conduită, pentru a stabili dacă orice om din categoria din care face parte şi făptuitorul, ca nivel de pregătire şi experienţă de viaţă, trebuia să prevadă rezultatul acţiunii sau inacţiuni sale. Dacă rezultatul este negativ, în sensul că nimeni nu ar fi putut să prevadă rezultatul în condiţiile date şi deci nici făptuitorul nu putea fi ţinut să-l prevadă, nu va exista vinovăţie, ci caz fortuit. Dacă însă rezultatul este pozitiv, în sensul că făptuitorul trebuia să prevadă rezultatul socialmente periculos, fiindcă oricine, în situaţia lui, era dator, potrivit experienţei comune, să-l prevadă, pentru dovedirea culpei se trece la folosirea criteriului subiectiv.

Criteriul subiectiv constă din verificarea existenţei posibilităţii reale, subiective a făptuitorului, în momentul şi în condiţiile săvârşirii faptei, de a prevedea rezultatul. În acest scop se ţine seama de toate particularităţile psihofizice, intelectuale, de experienţa de viaţă şi de pregătirea făptuitorului, raportate la momentul şi împrejurările concrete ale săvârşirii faptei. Dacă se constată că făptuitorul putea să prevadă rezultatul (situaţie obişnuită), există vinovăţie sub forma culpei simple. Dacă, dimpotrivă, se constată că făptuitorul nu putea, în limitele posibilităţilor sale, să prevadă rezultatul, oricâtă diligentă ar fi depus, nu va exista vinovăţie nici sub forma culpei simple; şi aceasta nu datorită faptului că rezultatul ar fi fost imprevizibil, ca în cazul fortuit, ci datorită imposibilităţii subiective a făptuitorului de a-l prevedea (situaţia excepţională).

În cauză nu se poate vorbi de culpă din partea inculpatei ... atât timp cât aceasta a prevăzut şi a acceptat, deşi nu a urmărit, posibilitatea ca medicamentele vândute să iasa din circuitul licit al produselor stupefiante şi să intre într-unul ilicit, inculpata precizând in discutia purtată cu inc. ...: “….mi este un pic cam frică din cauză, nu , treaba ta până la urmă ce faci cu ele ”, constientizând astfel pe deplin riscul al faptelor ilicite săvârsite :” Mi-e frică pentru mine , pentru că....... dar sa stii că e destul de aiurea şi pentru mine când le treci”, în contextul in care inculpatul ... isi exprimase intentia de a transporta medicamentele in cauză in Suedia (fila 152 DUP ..).

Or, în aceste condiţii nu se poate vorbi despre reprezentarea certă a inculpatei că administrarea substantei stupefiante vandute era doar cu rol curativ, atât timp cît aceasta îşi exprima temerea, indoiala cu privire la destinatia ulterioară a medicamentelor in cauză, si totodată indiferenţa presupusul “serviciu medical” in slujba “pacientului”.

Nu trebuie ignorat faptul că incupata, pe lângă faptul că este administrator al firmei, este asistent de farmacie de circa 30 de ani, ori, potrivit experientei comune, trebuia şi putea să prevadă rezultatul socialmente periculos al faptei săvârşite.

Apărarea inculpatei ca a săvârsit o faptă fără vinovatie, sau din culpă, nefăcând altceva decât sa “ajute o persoana bolnava” nu are nici o justificare reala. Ori, in contexul in care ar fi dorit doar sa ajute o persoană bolnavă, se pune intrebarea de ce inculpata îi spune lui ... „ Mi-e frică pentru mine pentru că......”, iar în cazul in care s-ar fi trecut granita cu acele medicamente s-ar crea o situaţie destul de aiurea şi pentru mine (pentru inculpata).

Or, in aceste condiţii nu se poate vorbi în cauză despre lipsa de vinovăţie sau despre vreo culpă a inculpatei, asa cum s-a solicitat in apărare, toate convorbirile redate si necontestate relevă indubitabil faptul că inculpata a prevăzut şi desi nu a urmărit, a acceptat rezultatul socialmente periculos al faptei săvârsite, respectiv faptul că prin vanzarea medicamentelor stupefiante, fără drept, acestea ies din circuitul licit prevăzut in Legea nr. 339/2005 (medic care prescrie reteta, farmacist care eliberează medicamentul unui pacient clar identificat) şi intră intr-unul ilicit reglementat de Legea nr. 143/2000.

Faptul că medicamentul Oxidolor avea regim special rezultă din continutul documentului anexă ce a însoţit facture fiscală de achizitionare de la furnizorul Farmexpert. Astfel, în conţinutul documentului anexă ce a însoţit factura de achiziţionare al medicamentului Oxidolor era nominalizată persoana desemnată pentru recepţia produselor stupefiante/psihotrope cu control strict (fila221 DUP ...).

Nu trebuie ignorată nici cantitatea mare de comprimate vândute inculpatului ..., cantitate ce putea fi suficientă pentru tratamentul unei persoane pentru o perioadă de aproape un an și jumătate (conform dozei zilnice maxim admise prevăzute în prospect și a recunoașterii inculpatei cu ocazia audierii în procedura în fața judecătorului de drepturi și libertăți), aspecte care întăresc concluzia că aceasta a cunoscut faptul că medicamentele nu erau destinate unei singure persoane, în condiţiile in care cantitatea de preparate putea fi prescrisă și eliberată pentru un tratament de maxim 30 de zile, așa cum prevede art. 37 alin. 1 din HG. 1915/2006 Rpb.

Comportamentul inculpatei de a înlătura seriile aflate pe cutii și pe blisterele cu medicamente nu a fost justificat plauzibil de inculpată (fila 108 dup ...), initial aceasta declarând (fila 69 dup ...) că ştergand termenul de valabilitate, nu dorea ca inculpatul să vândă medicamentele, daca mama sa deceda, ori asa cum se observă din planşele foto ce privesc cutiile de medicamente Oxidolor (fila 108), unele dintre acestea pastrează înca termenul de valabilitate, fiind ştearsă doar seria cutiilor, tocmai in vederea îngreunarii identificarii farmaciei ce a comercializat produsul.

Comercializarea in număr mare de medicamente ce contin substante stupefiante, fără drept, pe una dintre străzile din Craiova și nu în imobilul unde funcționa farmacia, şi fara ca la momentul tranzacţiei şi anterior intrarii in posesia medicamentului Oxidolor de catre inculpaţii ... şi ..., sa se condiţioneze predarea de prescripţia medicala specială, denumită colocvial "Tab II", deteriorarea ambalajelor ce conţineau mentiuni de identificare a originii si traseului comercial, unei persoane necunoscute, neidentificate, pe baza unei comenzi telefonice demonstrează atitudinea sfidătoare si indiferentă a inculpatei faţă de respectarea legii ce reglementează strict condiţiile de comercializare a medicamentului. În plus, prin efectuarea acestor activităţi ilicite, inculpata a acceptat posibilitatea de a vinde ilegal într-un număr foarte mare substanţe interzise, cu toate consecinţele juridice ale acesteia.

Obligaţia verificarii identităţii cumpărătorului are raţiunea de a stabili acea identitate dintre posesorul prescripţiei medicale şi persoana ce ridica medicamentul, în vederea ţinerii unei evidenţe a persoanelor ce au intrat in posesia medicamentelor cu efect psihotrop sau opioid, obligaţie instituită prin art 2 alin 1 lit. b din Legea nr. 339/2005, ce defineşte prescripţia medicală ca fiind "document scris, semnat şi parafat de un medic care recomandă un tratament medical unui pacient clar identificat şi care autorizează eliberarea de către farmacist a unei cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu".

Această identificare prin prezentarea unui act de identitate sau care folosește la legitimare nu s-a realizat in momentul predarii medicamentului inculpaţilor ... şi ..., lucru de asemenea imposibil de realizat, în condiţiile în care predarea medicamentelor ce contineau substantele stupefiante, ce nu a avut loc in incinta unităţii farmaceutice, a fost încredinţată martorului ....

În plus, acceptarea posibilităţii ca medicamentele stupefiante să fie revândute ulterior, necontrolat şi în mod nelegal, rezultă din conţinutul interceptărilor telefonice, inculpata ... adresându-i-se lui ... “treaba ta ce faci cu ele” (fila 152 DUP ...).

Or, in aceste condiţii nu se acceptă apărarea inculpatei conform căreia a fost indusă şi mentinută în eroare cu privire la faptul că administrarea medicamentului era necesară pentru a ameliora simtomele bolii mamei inculpatului, pe care inculpata nu o cunostea.

Pentru existenta infracţiunii nu are relevanţă cine a avut iniţiativa infracţiunii, asa cum s-a invederat în apărare de către inculpatii ... şi .... De asemenea, nu are relevantă pentru existenţa infracţiunii faptul că preţul pentru medicamentele vândute a fost inregistrat in contabilitatea societăţii şi s-a eliberat bon fiscal, întrucât in caz contrar ne aflam in prezenta unei alte sancţiuni penale, in sensul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.

Curtea nu va reţine ca intemeiate apărările inculpaţilor ... şi ... privind incidenţa in acest caz a raspunderii contravenţionale şi nu a raspunderii penale, sub argumentul că fapta este prevazută ca o contravenţie în Legea nr. 339/2005, conform art.52 alin 1 lit a rap la art. 37 alin 1 din această lege, pentru următoarele considerente:

Art. 37 din Legea nr. 339/2005 stabileste că "Preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi."

Din aceste reglementari coroborate, rezultă că suntem în prezenta unei contravenţii ori de cate ori, farmacistul nu respecta modul de eliberare al medicamentului, in cadrul activitaţii specifice unei farmacii comunitare autorizata de Ministerul Sanatatii sa desfasoare activitate, conform codului CAEN 4773 -"Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate", or, aşa cum s-a reţinut în paragrafele anterioare, inculpaţii ... şi ... nu aveau calitatea cerută de lege, respectiv cea de farmacist.

Nu se poate vorbi aşadar despre o dublă incriminare a faptei săvârşite de inculpata ..., atât timp cât legiuitorul în cuprinsul Legii nr. 339/2005 a desemnat in mod clar condiţiile, dar şi persoana autorizată să elibereze cantităţi determinate de medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu, în persoana farmacistului, şi nu in sarcina altei persoane, fie ea angajat sau administrator al farmaciei.

Conform art. 5 din Legea 339/2005, cultivarea, producerea, fabricarea, depozitarea, comerţul şi distribuţia, transportul, deţinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziţionarea, utilizarea, importul, exportul şi tranzitul pe teritoriul naţional ale plantelor, substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele II şi III din anexă sunt permise numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Odată depăşită sfera circuitului licit cu substanţe aflate sub controlul national in domeniu reglementată de Legea nr. 339/2005, îşi găsesc aplicabilitatea prevederile Legii nr. 143/2000 care stabilesc infracţiunile şi sancţiunile pentru traficul ilicit de acestor substante şi consumul fără prescripţie medicală .

In spetă, nici unul din inculpati nu aveau dreptul de a elibera medicamente ce contin substanţele stupefiante şi psihotrope chiar şi pe baza prescripţiilor medicale, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi, inculpata ... fiind asistent de farmacie, în timp ce inculpatul ...este doar un angajat al farmaciei ... SRL, ce avea in fişa postului stabilirea unor relaţii optime cu furnizorii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a problemelor uzuale, prospectarea pietei de profil şi a condiţiilor de achiziţii/livrare în vederea optimizării continue a stocurilor , având ca scop final obţinerea unei rotaţii bune a acestora.

Conform art. 7 alin. 3 anexa nr. 2 din Ordinul nr. 626/11.sept 2001, asistentul de farmacie poate elibera numai acele medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală, fiind interzisă manipularea de către acesta a produselor toxice, stupefiante şi psihotrope.

Alin. 4 al aceluiaşi act normativ prevede că asistentul de farmacie trebuie să cunoască legislaţia sanitară şi pe cea farmaceutică în vigoare, prin urmare inculpata ... nu se poate prevala de necunoaşterea legii. Prin urmare, declaraţia acesteia conform căreia prin vânzarea medicamentului, în condiţiile stabilite cu inc. ..., ar săvârşi o abatere a cărei consecinţă ar fi pierderea autorizaţiei de funcţionare, iar nu o faptă prevăzută de legea penală, nu o poate exonera de răspunderea penală, inculpata constientizând riscul săvârşirii unei fapte ilicite, prevăzând şi acceptând cu uşurinţă orice incălcare a normelor legale.

Situaţia de incertitudine privitoare la reprezentarea reală pe care a avut-o inculpata asupra propriilor acţiuni, învederată în aparare, nu o exonerează pe inculpata de răspundere penală. În condiţiile eliberării fără drept a medicamentului in cauză, inculpata a prevăzut şi a acceptat posibilitatea de a vinde, într-un număr foarte mare, substanţe interzise, cu toate consecinţele juridice ale acesteia.

Aşadar inculpata ..., în virtutea pregatirii profesionale pe care o avea, trebuia să cunoască faptul că produsul farmaceutic pe care il vinde constituie drog în interpretarea legii şi modul în care il comercializează se înscrie în afara înfăptuirii actului medical.

De altfel, in declaraţia dată în faţa instanţei de apel, fila 47 vol IV apel, inculpata ... a precizat că “În calitate de asistent de farmacie nu aveam voie sa vând medicamentul Oxidolor decât sub supravegherea farmacistului. Farmacistul nu a stiut că eu vând Oxidolor”.

Conform fişei postului, fila 93 vol IV apel, funcţia deţinută de inculpata ..., aceea de asistent de farmacie este subordonată farmacistului.

În cauză nu sunt aplicabile nici prevederile art. 3 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, aprobat prin HG nr. 860/2005 conform căruia “Nu sunt considerate droguri medicamentele care contin plante , substanţe stupefiante si psihotrope sau amestecuri de asemenea plante şi substanţe aflate sub control national atunci când sunt folosite în cadrul actului medical.”

Actul medical, asa cum este definit in Legea 185/2017, reprezintă acţiunea personalului medical exercitată în relaţia directă cu pacientul in vederea prevenirii îmbolnăvirilor , diagnosticării, tratării, acordării de ingrijiri medicale, reabilitării, precum şi monitorizării stării de sanatate a acestuia.

Or, in cauza de faţă, acţiunea de eliberare fără drept a medicamentului Oxidolor ce continea substante stupefiante nu s-a realizat in relatie directă cu pacientul. Astfel, deşi nu a identificat pacientul, inculpata, care nu avea calitatea necesară, a acceptat să vândă medicamente ce contin substanţe aflate sun control national, in afara cadrului legal reglementat de Legea nr.339/2005 si de HG 1915/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 339/2005, fără a respecta exigentele minime legale privind formularul pe care trebuia redactată reteta.

Este adevărat că poate nu trebuia identificat pacientul printr-un act de identitate in cadrul farmaciei, dar conform Ordinului nr75/2010 al Ministerului Sănătătii privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică se retine la pct. 4.4.1. farmacistul, si nu asistentul de farmacie, trebuie să identifice pacientul, medicul care o prescrie, organismul emitent, organismul plătitor, dar are si obligatia sa verifice autenticitatea prescriptiei medicale.

Or, in cauza de faţă, pe langa faptul ca nu s-a efectuat nici un fel de verificare, reteta prezentata fiind una absolut ilizibila nu putem vorbi despre un act medical prin administrarea unei substante cu rol curativ, atât timp cât inculpata nu a avut nici cea mai vaga idee despre existenta vreunui pacient, recunoscand in faţa instanţei de apel că nu a cunoscut-o niciodata pe mama inculpatului (fila 48 vol 4 apel).

In acest sens, sustinerile inculpatei că a avut reprezentarea că administrarea substantei era cu rol curativ nu are nici un fel de sustinere, atât timp cat nu a cunoscut in nici un moment despre ce pacient este vorba, de ce afectiuni suferă, care este scopul administrării substantelor solicitate, dar mai ales în ce bază a eliberat astfel de produse.

Prin urmare, in cauza de faţă medicamentul Oxidolor nu a fost folosit pentru a trata sau acorda îngrijiri medicale conform legislaţiei în vigoare, substanţa oxicodonă fiind un drog de mare risc, respectiv substanta inscrisă pe TAB II din Legea 143/2000, care constituie obiect material al infracţiunii de trafic intern de droguri.

Conform HG 1915/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 339/2005 formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din Tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbenă (art. 32 din HG 1915/2006), prescripţiile se completează integral şi lizibil, prescripţia pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii (art. 36 alin. 1, 3 din HG 1915/2006), o prescripţie poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv acelaşi medicament în maximum 3 forme farmaceutice diferite, şi numai cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile (art. 37 alin. 1 din HG 1915/2006).

Or, in cauza de faţă, inculpata a vandut medicamentele prev pe TAB II doar in baza unei prescripţii simple, ilizibile, prescrisa cu un an inainte de data eliberării si nu pe baza unei prescripţii speciale de culoare galbenă. Desi cantitatea maxima ce trebuia eliberată era pentru 30 de zile, inculpate a vândut inculpatului medicamente pentru tratament de circa 1 an şi jumătate, fiind aşadar evident faptul că s-au încălcat normele legale pentru uzul medical al medicamentului in cauză. Conform art. 2 lit. g din Legea nr. 339/2005, prin uz medical se intelege utilizarea pe bază de prescripţie medicală licită a medicamentelor aflate sub controlul legislatiei nationale.

În aceste condiţii, in cauza de faţă s-a depăşit cu mult sfera circuitului licit al substanţelor aflate sub control national. Prin eliberarea acestora in afara limitelor prevăzute de Legea 339/2005 si de HG 1915/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 339/2005, inculpata ... a acceptat să vândă ilicit cantitatea de 16 cutii Oxidolor, respectiv 960 comprimate de substante stupefiante prev pe TAB II, motiv pentru care suntem in prezenta art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Curtea constată ca fiind neîntemeiat motivul de apel privind schimbarea încadrării juridice formulată de inculpata ..., motiv însuşit şi de inculpatul ..., din infracţiunea prev de art.2 din Legea nr. 143/2000 în infracţiunea prev de art. 6 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cerere formulată in faţa instanţei de fond şi respinsă prin incheiere motivată.

Conform art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Alineatul 2 al Legii nr. 143/2000 prevede că dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Conform art. 6 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

Examinând elementul material al celor două infracțiuni, Curtea constată că cele două texte incriminatoare au în vedere situații distincte, astfel încât nu împărtășeşte punctul de vedere al inculpatei ... ....

În concret, raportat la speța de față se observă că în realizarea elementului material al acestei infracțiuni inculpaţii ... şi ...s-au aprovizionat cu medicamentul ce conţinea substanţa oxicodonă, substanţă aflată pe Tab II din Legea 143/2000, pe care l-au vândut fără drept – neavând calitatea necesară şi fără prescripție medicală -, deși legislația în vigoare interzicea acest lucru.

Se poate observa si terminologia utilizată de legiuitor în cazul substanţelor aflate sub controlul legislaţiei naţionale in domeniu, respectiv eliberarea de către farmacist (art. 2 lit. b, art. 37 alin. 4 din Legea nr. 339/2005 ), terminologie prevăzută si pentru art. 6 alin. 2 din Legea 143/2000, unde subiectul activ calificat eliberează aceste substanţe stupefiante sau psihotrope. Dacă pentru persoanele autorizate legiuitorul foloseşte terminologia de eliberare, pentru persoanele care nu au calitatea cerută de lege, ne raportăm la activităţile prev la art. 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv vânzarea, distribuirea, livrarea, etc.

Curtea înlătură apărarea formulată de inculpata ... conform căreia de obicei aceste medicamente se comercializau şi de către asistenţii medicali, fără rețetă specială întrucât, se are în vedere legislația în vigoare, și anume Legea nr. 73/1969; O.U.G. nr. 152/1999; Legea nr. 336/2002; Ordinul nr. 626/2001 al ministrului sănătății, Ordinul nr. 251/240/292/2002 al ministrului sănătății, Ordinul nr. 444/25.03.2019 al ministrului sănătății ; toate aceste acte normative cuprinzând dispoziții referitoare la obligativitatea eliberării de către farmaciști a produselor stupefiante pe bază de prescripție medicală.

Chiar daca inculpata ... ar fi avut calitatea cerută de legiuitor pentru a elibera medicamente aflate sub controlul legislaţiei naţionale în domeniu, iar reţeta prezentată pe mail in seara zilei de 07.03.2018 , în baza căreia ar fi eliberat astfel de medicamente, corespundea cerinţelor legale, nu trebuie ignorat faptul pe reteţa adusa la cunoştinţa inculpatei este prescrisă doar o singură cutie, aspect confirmat de inculpată şi in declaraţia data in fata instanţei de apel.

În aceste condiţii, inculpata a vândut restul de 15 cutii, fără nici un fel de reţetă medicală, motiv pentru care nu poate fi admisă cererea de schimbare a incadrării juridice. Faptul că era posibil ca inculpatul ... să aducă o nouă reteţă pentru restul de medicamente nu are nicio importanţă juridică, rezoluţia infracţională fiind luată anterior de către inculpată, consumarea infracţiunii având loc in momentul scoaterii acestora din farmacie, fără nici un fel de prescripţie medicală.

Este adevărat faptul că initial inculpata a pretins o retetă medicală inculpatului ..., chiar si una neconformă, in care sa se mentionze doar numele paciectului, diagnosticul si parafa medicului, doar pentru a “a avea si eu o justificare” dar cu toate acestea a scos din farmacie, transmitând dreptul de proprietate asupra unor substanţe aflate sub control strict national unei persoane neidentificate fără nici un fel de reţetă medicală.

Prin motivul de apel privind schimbarea incadrarii juridice in art. 6 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 se observă si inconsecventa in apărare făcută de inculpaţii ... şi .... Dacă se porneşte de la lipsa de vinovăţie penală, se trece apoi la culpă, în cele din urmă, prin motivul de apel privind schimbarea de incadrare juridică în art. 6 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 se acceptă faptul că inculpaţii ... şi ...au eliberat cu intenţie de droguri de mare risc. Mai mult, in fata instantei de fond s-a solicitat schimbarea incadrării juridice din art. 2 alin. 1,2 in infracţiunea de complicitate la infracţiunea de complicitate la infracţiunea prev de art. 4 alin. 1şi 2 din legea 143/2000, motivând faptul că inculpatul (cu intentie) a ajutat pe cel care cumpăra drogurile de mare risc sub pretextul unui consum propriu pretins terapeutic, fără drept.

Faptul că inculpata ... nu primise in totalitate pretul pe medicamente nu poate schimba încadrarea juridică a faptei în tentativă la art. 2 din Legea nr. 143/2000, atât timp, aşa cum am arătat mai sus, rezoluţia infracţională a fost luată anterior de către inculpată, consumarea infracţiunii având loc in momentul scoaterii medicamentelor din farmacie, motiv pentru care va fi respins si acest motiv de apel.

Curtea mai constată că inculpata a fost trimisă în judecată şi pentru savarşirea infracţiunii prev de art. 4 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000, şi anume de "deținere de droguri de mare risc în vederea consumului”, faptă pentru care în mod corect a fost gasită vinovată de către instanţa de fond avand in vedere că în urma perchezițiilor domiciliare, la locuința inculpatei ... au fost identificate alte 16 comprimate codeină fosfat și 17 comprimate XANAX, pe care le deținea pentru consum propriu, fără drept (fila 175 vol. 1 dup ...).

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. .../02.04.2018, (fila 120 vol I dup ...) cele 16 comprimate codeină fosfat și 17 comprimate XANAX conțin substanțe active aflate în Tabelele II și III din anexa la Lg. 143/2000 Rpb., fapt ce duce la calificarea medicamentelor ca fiind drog de mare risc şi droguri de risc, conform art. 1 alin 1 lit c şi d din Legea nr. 143/2000 rep., medicamente care erau detinute, pentru consum propriu, fără drept.

Potrivit art. 1 lit. g din Legea nr. 143/2000, prin consum ilicit de droguri se intelege consumul de droguri (plante şi substante stupefiante si psihotrope sau amentescuri care contin asemenea plante si substante, înscrise în tabelele nr. I-III) aflate sub control national, fără prescripţie medicală.

Chiar dacă in speta este vorba despre droguri de risc si de mare risc, suntem in prezenta unei singure infracţiuni, infracţiune simplă ca formă a unităţii naturale, prev de art. 4 alin1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, intrucât natura diferită a substantelor stupefiante nu modifică unitatea infracţiunii de detinere, fără drept, de droguri, raţionament ce se desprinde din HP nr. 3/2017 a ÎCCJ.

Apărarea inculpatei conform căreia avea probleme de sănătate , iar in urmă cu ceva timp medicamentul Xanax îi fusese recomandat de un medic, nu o exonerează de răspundere penală atât timp cât la momentul actual nu a putut justifica detinerea legală, în baza unei prescripţii medicale a medicamentului in cauză, ce a fost achizitionat din propria farmacie, aşa cum a declarat în faţa instanţei de apel, dar va fi reţinută de Curte ca si o circumstanţă atenuantă, menită să reducă gravitatea infracţiunii.

Mobilul care a determinat acţiunea inculpaţilor ...si ... şi scopul urmărit de acestia nu condiţionează existenţa laturii subiective a infracţiunii prev de art. 2, respectiv art.4 din Legea nr. 143/2000, acestea urmând a fi avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei.

Astfel, scopul umanitar invederat de inculpatii ...si ... la savarsirea infractiunii nu ii exonereaza de raspunderea penala, dar având în vedere împrejurarile savarsirii faptei urmeaza a retine circumstanta atenuanta prev de art. 75 al. 2 lit. b C.p., constând în împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

Astfel, instanța apreciază că activitatea infracțională a inculpaţilor ... si ... denotă o periculozitate mai scăzută prin prisma faptului că implicarea lor în săvârșirea infracțiunii de trafic de medicamente a fost una subsidiară față de activitatea inculpaţilor ... şi ..., aceştia din urmă fiind cei care au coordonat activitatea de trafic de medicamente.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că apelul inculpatei SC ...SRL este tardiv şi urmează a fi respins ca atare în temeiul art. 421 alin.1 lit. a cod pr.penală.

Conform dispoziţiilor art. 407 alin 1 Cpp, după pronunţare, o copie a minutei hotărârii se comunică procurorului, părţilor, persoanei vătămate şi, în cazul în care inculpatul este arestat, administraţiei locului de deţinere, în vederea exercitării căii de atac.

Dispoziţiile art.410 Cpp stabilesc termenul de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, pentru exercitarea caii de atac ordinare a apelului, pentru procuror, persoana vătămată şi părţi, şi curge de la comunicarea copiei minutei, conform art. 407 Cpp.

Termenul pentru exercitarea cailor de atac este un termen legal, imperativ, procedural, întrucât vizează apărarea drepturilor si intereselor procesuale născute din cadrul procesului penal, din exercitarea acţiunii penale si civile in fata instanţei penale; este totodată un termen imperativ, reglementat de dispoziţii cu caracter de ordine publica.

Dispoziţiile art. 269 alin 2 Cpp reglementează modul de calcul al termenelor procedurale pe zile, adoptându-se sistemul exclusiv, în sensul că ziua în care termenul începe sa curgă si ziua in care se împlineşte nu intra in calculul termenului, astfel ca durata termenului material este mai mare cu doua unităţi decât durata termenului procesual menţionat.

În acest sens, prin art.268 alin.1 din Codul de procedură penală s-a reglementat că nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru executarea unui drept procesual atrage decăderea din exerciţiul acelui drept şi nulitatea actului făcut peste termen.

Analizând actele şi lucrările dosarului se constată că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată la data de 04.06.2019, iar comunicarea minutei sentinţei s-a făcut către inculpata SC ...SRL în data de 07.06.2019 la toate domiciliile cunoscute, respectiv pe str. ... unde primeste comunicarea numita ... (fila 220 vol. III dosar fond), cât şi pe str. ... (fila 221 vol. III dosar fond) unde s-a afisat instiintarea

În aceste condiţii, cererea de declarare a apelului depusă la instanţa de fond de către inculpata SC ...SRL la data de 15.07.2019 (fila 24-26 vol. II apel) este cu încălcarea termenului de 10 zile prevăzut de lege.

Neexercitarea dreptului procesual de a formula apel împotriva sentinţei în termenul stabilit în art.410 C.p.p. rap la art. 407 din Codul de procedură penală conduce la decăderea din exerciţiul acestui drept, menţinând hotărârea atacată atunci când se constată că a fost introdusă după expirarea termenului prevăzut de lege şi nu sunt întrunite nici condiţiile pentru a justifica o repunere în termen potrivit art. 411 cod pr.penală. Termenul de declarare a apelului fiind unul imperativ nerespectarea lui se sancţionează cu decăderea din exerciţiul dreptului.

Pentru motivele arătate mai sus, se va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi inculpata ..., se va desfiinţa sentinţa penală atacată în parte numai cu privire la inculpaţii ... şi ..., şi rejudecând se va descontopi pedeapsa principală de 5 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei ... în pedepsele componente pe care le repune in individualitatea lor, respectiv în baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/200 Rpb. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a C.pen. şi art. 75 alin. 2 lit. b C.p., condamnă pe inculpata ..., la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pedeapsă a cărei executare începe în condiţiile art. 68 alin 1 lit c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de droguri de mare risc”.

În baza art.65 alin.1 C.p, dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g C.pen., respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale;

În baza art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 şi art. 75 alin. 2 lit. b C.p.

Condamnă pe inculpata ..., la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatei ..., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 4 luni închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 lună şi 10 zile, astfel că, în final, inculpata ... va fi condamnata la pedeapsa de 3 ani , 5 luni si 10 zile închisoare cu executare în regim de detenție, conform dispozițiilor art. 60 C.pen..

În baza art. 45 alin. 3 C.pen aplică în final inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, pedeapsă a cărei executare începe în condiţiile art. 68 alin 1 lit c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de droguri de mare risc”.

În baza art. 45 alin. 5 C.pen. rap. la art. 45 alin. 3 lit. a C.p. aplică în final inculpatei ..., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g C.pen., respectiv: dreptul de a fi aleasă în autorități publice sau în alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale, care se va executa din momentul rămânerii definitive a prezentei sentințe şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, în condiţiile prevăzute de art. 45 alin. 5 C.p..

Se va mentine soluţia de achitare în baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. pentru inculpata ... pentru savarşirea infracţiunii de complicitate la tentativa la "trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 32 Cp rap. la art. 48 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp.

Constatând vinovăţia inculpatului ..., în baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/200 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b C.p., se va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b CP, pe o durată de 2 ani, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pedeapsă a cărei executare începe în condiţiile art. 68 alin 1 lit c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de droguri de mare risc”.

În baza art.65 alin.1 C.p, dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr.76/2008 privind funcționarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul ... în vederea obținerii şi stocării în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilurilor genetice ale acestora.

Se va respinge apelul formulate de SC ...SRL ca tardiv formulat, iar apelurile formulate de inculpaţii ... şi ... ca nefondate.

Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate ce nu contravin prezentei. Se va deduce în continuare arestul preventiv de la 11.01.2020 la 23.07.2020 pentru inculpatul ...

Obligă inculpaţii ..., ... şi SC ... SRL la plata sumei de câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat. Onorariile avocat oficiu din apel rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi inculpata ..., împotriva sentinţei penale nr. 285 din data de 04.06.2019, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ....

Desfiinţează sentinţa penală atacată în parte numai cu privire la inculpaţii ... şi ..., şi rejudecând

I. Descontopeşte pedeapsa principală de 5 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei ... în pedepsele componente pe care le repune in individualitatea lor

În baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a C.pen. şi art. 75 alin. 2 lit. b C.p.

Condamnă pe inculpata ..., fiica lui ..., născută la data de .. în .., cu domiciliul în ..., CNP ... la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. 2 C.p., aplică inculpatei ... pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani.

În baza art.65 alin.1 C.p, aplică inculpatei ... pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g C.pen.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen. achită pe inculpata ... pentru savarşirea infracţiunii de complicitate la tentativa la "trafic internaţional de droguri de mare risc" prev. de art. 48 Cp rap. la art. 32 Cp rap. la art. 3 alin.1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. cu aplic. art. 77 alin. 1 Cp.

În baza art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 şi art. 75 alin. 2 lit. b C.p.

Condamnă pe inculpata ..., la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatei ..., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 4 luni închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv sporul de 1 lună şi 10 zile, astfel că, în final, inculpata ... va fi condamnata la pedeapsa de 3 ani şi 5 luni si 10 zile închisoare cu executare în regim de detenţie, conform dispoziţiilor art. 60 C.pen..

În baza art. 45 alin. 3 C.pen aplică în final inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g CP, pe o durată de 2 ani .

În baza art. 45 alin. 5 C.pen. rap. la art. 45 alin. 3 lit. a C.p. aplică în final inculpatei ..., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a, lit.b, lit.g C.pen.

II. În baza art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/200 Rpb. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp şi75 alin. 2 lit. b C.p.

Condamnă pe inculpatul ..., născut la data de ..., în .., cu domiciliul în ..., CNP 1..., la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. 2 C.p. interzice inculpatului ... ca pedeapsă complementară drepturile prev.de de art.66 alin. 1 lit.a şi lit.b CP, pe o durată de 2 ani

În baza art.65 alin.1 C.p aplică inculpatului ... pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.66 lit.a şi lit.b C.pen.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr.76/2008 privind funcŢionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul ... în vederea obţinerii şi stocării în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilurilor genetice ale acestora.

III. Respinge apelul formulat de SC ...SRL, CUI ..., ..., cu sediul în ..., str. ..., reprezentată prin .. și prin mandatar .., CNP .., ca tardiv formulat.

IV. Respinge apelurile formulate de inculpaţii ..., fiul lui .. și .., născut la data de .., în Craiova, cu domiciliul în ... şi ..., fiul lui .. și .., născut la data de ... în .., cu domiciliul în ..., împotriva sentinţei penale nr. 285 din data de 04.06.2019, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ..., ca nefondate.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate ce nu contravin prezentei.

Deduce în continuare arestul preventiv de la 11.01.2020 la 23.07.2020 pentru inculpatul ...

Obligă inculpaţii ..., .. şi SC ... SRL la plata sumei de câte 200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile avocat oficiu din apel rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică de la 14 decembrie 2020 .

Preşedinte, Judecător,

.................................... ............................

Grefier,

....................

Red.jud....

J.fond...

../18.12.2020/8ex.

Cu opinie separată cu privire la următoarele aspecte:

Admiterii apelului inculpatei ... în sensul: dispunerii achitării inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prev de art. 2 alin. 1, 2 din Lg. 143/2000 Rpb. în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b c.p.p.; Menţinerea condamnării pentru săvârşirea infracţiunii prev de art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea 143/2000 şi aplicarea dispoziţiilor art. 83 c.p..

Extinderea efectelor apelului cu privire la inculpata Sc ST .. SRL (apelul declarat de acesta fiind tardiv) şi dispunerea achitării în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b c.p.p..

-Admiterea apelului inculpaţilor ... şi ...: Înlăturarea dispoziţiilor art 77 lit. a c.p. pentru ambii inculpaţi; Reţinerea dispoziţiilor art. 75 alin. 2 lit. b c.p. şi reducerea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare pentru inculpatul ... şi la pedeapsa de 3 ani cu aplicarea art. 91 c.p. pe durata termenului de supraveghere de 4 ani pentru inculpatul ....

-Respingerea apelului parchetului ca nefondat cu men?inerea celorlalte dispozi?ii ale sentinŢei penale atacate ce nu contravin celor de mai sus.

Judecător,

.........................

Prezumţia de nevinovăţie este înscrisă între regulile de baza ale procesului penal, în art. 4 c.p.p. statuându-se că "orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovaţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă". Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza, distinct de celelalte drepturi care garantează şi ele libertatea persoanei - dreptul la apărare, respectarea demnităţii umane - s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal şi a concepţiei organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: - vinovăţia se stabileşte în cadrul unui proces, cu respectarea garanţiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă şi stabilirea vinovăţiei; - sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru următoarea fază a procesului; - la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoana nevinovată; la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumţia de nevinovăţie este răsturnată cu efecte "erga omnes"; - hotărârea de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar în caz de îndoiala, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunţe o soluţie de achitare.

Analizând ansamblul probelor administrate in cauza de fata, Curtea constată că în mod judicios instanţa de fond pronunţat o soluţie de achitare a inculpatului ....

De asemenea se apreciză că raportat la întregul material probator, apelul inculpatei ... este fondat în ceea ce priveşte soluţia de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b c.p.p., pentru infracţiunea de trafic de droguri.

Oxicodona ce intră în compoziţia medicamentului oxidolor este trecută la începutul Tabelului III din Legea nr. 143/2000. Aceeaşi substanţe este prevăzută şi de Legea nr. 339 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Oxicodona se regăseşte la poziţia 83 din Tabelul II întitulat "plante, substanţe şi preparate ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”. Art. 5 prevede că: „(5) (...) depozitarea, comerţut şi distribuţia, transportul, deţinerea, oferirea, transmiterea, intermedierea, achiziţionarea, utilizarea, importul, exportul şi tranzitul pe teritoriul naţional ale plantelor, substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele II şi III din anexă sunt permise numai în condiţiile prevăzute de prezenta lege". Cadrul legal de utilizare a medicamentelor care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope este stabilit de art.37 din Legea nr. 339/2005 care prevede că:„(1) Preparatele şi substanţele stupefiante şi psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe baza prescripţiilor medicale, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(2) Prescrierea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelul II din anexă se face pe formulare speciale, securizate, sau în condici de prescripţii medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii acestora, în cadrul unităţilor sanitare umane sau veterinare, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(3) Prescrierea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelul III din anexă se face pe formulare care se reţin la eliberare, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (4) Eliberarea substanţelor şi preparatelor prevăzute în tabelele II şi III din anexă,\fjirăs prescripţie medicală, este interzisă, cu excepţia preparatelor prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, în baza art. 6 alin. (2).„

Încălcarea prevederilor din paragraful anterior constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit art. 52 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ care dispune că: (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează, după cum urmează: a) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1), art. 37 alin. (2)-(4) şi ale art. 44-46, cu amendă de la 200 lei (RON) la 1.000 lei (RON)";

Distincţia dintre cele două naturi juridice este realizată de Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 860/2005, care la art. 3 alin. (2) prevede că: "(2) Nu sunt considerate droguri medicamentele care conţin plante, substanţe stupefiante şi psihotrope sau amestecuri de asemenea plante şi substanţe aflate sub control naţional atunci când sunt folosite în cadrul actului medical, conform legislaţiei în vigoare".

Infracţiune de trafic naţional de droguri este prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000 care dispune că „(1) (...) oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi."

Astfel, obiectul material al infracţiunii în modalitatea normativă a vânzării îl constituie drogurile de risc sau de mare risc asupra cărora făptuitorul îşi exercită acţiunea. Elementul material al laturii obiective constă în operaţiunea prin care se transferă dreptul de proprietate asupra drogurilor supuse controlului naţional de la traficant la un consumator, în schimbul unui preţ.

O condiţie esenţială pentru incidenţa răspunderii penale este ca vânzarea, sau oricare dintre celelalte modalităţi normative, să se realizeze fără drept.

Conform legislaţiei naţionale în vigoare, comercializarea substanţelor cu efect stupefiant sau psihotrop are caracter licit atunci când scopul administrării lor este unul curativ, iar forma farmaceutică este utilizată în interesul ameliorării unor afecţiuni de sănătate. În aceste condiţii se impune analiza diferenţei de natură juridică pe care normativele relevante le conferă medicamentelor, iar din punct de vedere al dreptului de a vinde substanţele sub control strict, se constată incidenţa răspunderii contravenţionale prin prisma efectuării unei operaţiuni comerciale autorizate, pe de o parte, şi exercitării atribuţiilor de către farmacist/asistent de farmacie pe de altă parte.

Astfel, cu privire la natura juridică a medicamentelor din prezenta cauză, art. 3 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 860/2005 prevede că: "Nu sunt considerate droguri medicamentele care conţin plante, substanţe stupefiante şi psihotrope sau amestecuri de asemenea plante şi substanţe aflate sub control naţional atunci când sunt folosite în cadrul actului medical, conform legislaţiei în vigoare".

Se constată că actul medical este definit în Legea nr. 185 din 24 iulie 2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate la art. 2 lit. b): ,,b) act medical - acţiunea personalului medical exercitată în relaţie directă cu pacientul în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, diagnosticării, tratării, acordării de îngrijiri medicale, reabilitării, precum şi monitorizării stării de sănătate a acestuia". Totodată în , art. 38 alin. (1) din Legea nr. 339/2005 se dispune că: „Plantele şi substanţele prevăzute în tabelele II şi III din anexă pot fi prescrise pacienţilor în conformitate cu prevederile art. 37, numai sub formă de preparate farmaceutice, realizate industrial sau în farmacie, de către: a) medicii titulari ai autorizaţiei de liberă practică, în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi".

Prin urmare, din interpretarea normativelor enunţate anterior rezultă că într-o situaţie de fapt ca aceea din cauza pendinte, medicamentul Oxidolor nu este obiect material al infracţiunii de trafic de droguri prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000, atunci când este folosite de personalul medical pentru a trata sau a acorda îngrijiri medicale pacientului conform legislaţiei în vigoare.

Încălcările formale ale normelor ce reglementează comercializarea produselor farmaceutice nu sunt în măsură să excludă aplicarea regimului juridic al actului medical, mai ales în condiţiile în care inculpata ... asistent de farmacie – patroana farmaciei SC ...SRL a avut reprezentarea că administrarea substanţei erau cu rol curativ.

Administratorul Farmaciei inculpata ... a condiţionat comercializarea cutiilor de Oxidolor de prezentarea unei prescripţii medicale, acest fapt reieşind din declaraţiile martorilor ...., asistent medical în cadrul Farmaciei, ..., administrator în cadrul aceleiaşi farmacii, şi conversaţiile telefonice dintre inculpaţii ... ... şi ....

Rolul determinant pe care prescripţia medicală ar fi avut-o în convingerea inculpatei ... să elibereze medicamentele reiese din felul în care a condiţionat comercializarea acestora. Deşi nu a stabilit exigenţele legale cu privire la formularul pe care urmează a fi redactată reţeta, inculpata a prevăzut necesitatea unor informaţii de identificare ale pacientului şi a medicului curant, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate cu .... Din acest punct de vedere condiţiile stabilite de Legea nr. 339/2005 cu privire la definiţia şi conţinutul unei prescripţii medicale sunt îndeplinite, în speţă existând doar o încălcare a formei documentului, Farmacia nefiind „folosită" în scopuri ilicite.

Astfel, pacientul trebuie să fie clar identificat în conţinutul reţetei prescrisă de medic, iar nu prin act de identitate în interiorul Farmaciei la momentul achiziţionării, aşa cum ar reieşi din interpretarea dată de instanţa de fond. Condiţia prezentării unui asemenea act nu este prevăzută imperativ de niciuna dintre normele incidente în speţă. Din Ordinul nr. 75/2010 al Ministrului Sănătăţii privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică se reţine că Punctul 4.4.1. cu titlul „Primirea prescripţiei medicale şi verificarea autenticităţii conţinutului său" prevede:

a) să identifice pacientul, medicul care o prescrie, organismul emitent, organismul plătitor;

b) să verifice autenticitatea prescripţiei medicale".

Încălcarea acestor obligaţii constituie conform art. 623 din Legea nr. 95/200620 temei pentru atragerea răspunderii disciplinare, considerată de legiuitor şi de reprezentantul Ministerului o sancţiune adecvată şi proporţională, iar nu un criteriu de încadrare a Farmaciei în sfera ilicitului penal.

În ceea ce priveşte locul în care administratorul Farmaciei a comercializat produsele farmaceutice, legislaţia aplicabilă nu prevede expres o sancţiune pentru farmacist sau farmacie, nici măcar contravenţională. Conform art. 2 alin. (8) din Legea nr. 266/2008: „Vânzarea şi/sau eliberarea medicamentelor care se acordă pe bază de prescripţie medicală se face numai în sediul cu activitate sau punctul de lucru al farmaciilor comunitare, oficinelor locale, farmaciilor cu circuit închis, farmaciilor din unităţile medicale aflate în structura ministerelor cu reţea medicală proprie, farmaciilor şi oficinelor locale de distribuţie din sistemul penitenciar".

Cu toate acestea, Capitolul V din acelaşi act normativ cu titlul „Răspunderi şi sancţiuni" unde sunt prevăzute faptele care constituie contravenţii, nu face trimitere la abateri de la regulile stabilite de art. 2 alin. (8). O eventuală răspundere de natură disciplinară a farmacistei ar putea fi atrasă prin coroborarea cu art. 623 din Legea nr. 95/2006 analizat la paragraful 50.

Astfel, în acord cu apărarea, pretinsele fapte săvârşite de Farmacie nu constituie infracţiuni, aşa cum în mod greşit a considerat instanţa de fond. în legătură cu pretinsa săvârşire a traficului de droguri, medicamentele vândute nu constituie obiect material al faptelor penale.

Totodată, scopul curativ al acestor substanţe şi natura contravenţională a răspunderii pentru încălcarea normelor ce le reglementează comercializarea nu pot conduce la concluzia că a fost îndeplinită condiţia cu privire la elementul material al infracţiunii de trafic de droguri.

Astfel, din observarea declaraţiilor inculpatei coroborate cu declaraţiile inculpatului ... cu notele de redare a discuţiile telefonice dintre cei doi inculpaţi şi declaraţile martorilor rezultă că aceasta acţionând cu culpă, a solicitat inculpatului să prezinte înscrisurile medicale relativ la boala de cancer a mamei sale , în condiţiile în care acesta i-a prezenta o situaţie neconformă cu realitatea, inducând-o în eroare, aspecte recunoscute în permanenţă de inculpatul ....

Comandarea medicamentului oxidolor şi plata acestuia s-a realizat prin farmacie, cu bon fiscal, aspecte ce oricând puteau fi verificate, deci fără elemente de clandestinitate.

Astfel intenţia inculpatei a fost de eliberare a medicamentului în scop curativ, solicitând pentru acestea o reţetă medicală. Eliberarea unei cantităţi mai mari de medicamente, fără o reţetă pe formularul tip specificat şi predarea medicamentului în alt loc decât în punctul de farmacie, precum şi calitatea acesteia de asistent de farmacie şi nu de farmacist, nu sunt aspecte care să înlăture prezumţia de vinovăţie a inculpatei şi să impună reţinerea intenţiei indirecte de a face trafic de droguri, în condiţiile în care comandarea, eliberarea şi vânzarea medicamentului oxidolor s-a realizat prin farmacie, cu bon fiscal, la preţul real, aspecte care înlătură orice clandestinitate şi intenţie de trafic.

Se constată că în privinţa vânzării medicamentului Oxidolor către ..., inculpata ... a fost indusă şi menţinută în eroare cu privire la faptul că administrarea medicamentului era necesară pentru a ameliora simptomele afecţiunilor oncologice ale mamei inculpatului (decedată însă la acea dată), fapt ce reiese din probatoriul depus la dosar, aspecte necontestate de acuzare.

În declaraţiile date la instanţa de apel inculpata a arătat că înlăturarea seriilor şi datei de valabilitate de pe cutiile de medicamente s-a făcut pentru ca inculpatul ... să nu le vândă, dacă mama sa ar fi decedat înainte să termine tratamentul.

Nici împrejurarea că vânzarea către inculptul ... a medicamntului s-a făcut fără acordul farmacistei, inculpata fiind asistent de farmacie, la vânzarea acestui medicament trebuind să fie asistată de farmacistă, - aspecte ce atrag răspunderea disciplinară a inculpatei - nu reprezintă un aspect care să conducă la reţinerea intenţiei de trafic de droguri, întrucât s-a avut în vedere eliberarea medicamentului pentru tratament, solicitându-se reţetă de la medicul specialist, prezentându-i-se o astfel de reţetă, însă o reţetă albă, nu pe formularul galben, vânzarea fiind realizată prin farmacie, cu bon fiscal.

Pentru aceste considerente, se va extinde apelul şi cu privire la inculpata SC ...SRL - al cărui apel este tardiv formulatat - aceasta urmând a fi achitată în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b c.p.p..

Cu privire la inculpata ... se constată că în mod just s-a reţinut de către prima instanţă faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 4 alin. 1 şi 2 din Legea 143/2000, pedeapsa fiind corect stabilită în raport de dispoziţiile art. 74 c.p. Însă, raportat la acele dosarului, concluziile referatului de evaluare, se apreciază că scopul educativ şi preventiv al pedepsei se poate îndeplini şi fără executarea efectivă, în cauză fiind îndeplinite condiţiile pentru aplicarea dispoziţiilor art. 83 c.p., privind amânarea aplicării pedepsei.

În ceea ce priveşte criticile parchetului cu privire la greşiat achitare a inculpatului ... sunt apreciate ca nefondate şi în acord cu prima instanţă se constată, raportat la întreg materialeul probator, că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, nefiind îndeplinite condițiile de tipicitate a infracțiunii, cu privire la latura subiectivă.

Din actel dosarului se reţine că inculpatul ..., se ocupa in cadrul farmaciei ... SRL cu comenzile şi aprovizionarea cu medicamente, aspect arătat de toate angajatele farmaciei în declaraţiile date - respectiv de martorele ... , ..., ... şi ... - comanda medicamentului Oxidolor la firmele de distribuţie, nefăcând excepţie.

Totodată din probele administrate rezultă că decizia vânzării acestui medicament inculpatului ..., în mod direct, cât şi prin interpuşi, a revenit aceluiaşi inculpat ...împrejurare relatată de martorii menţionaţi precum şi de martora ..., farmacista societăţii ... SRL şi soţia inculpatului.

Aşa cum prima instanţă a arătat, în analiza vinovaţiei inculpatului trebuie luat în considerare întreg ansablu de circumstanţe ce au însoţit aceste operaţiuni pe intreaga perioada cuprinsă între 06.05.2017 şi 18.01.2018, dar şi împrejurarile în care s-a luat decizia de vânzare a medicamentului Oxidolor, mai precis de-a lungul celor 4 acte materiale de vânzare.

Cum inculpatul ...nu avea studii de specialitate farmacologie, fişa postului acestuia prevăzând doar aprovizionarea farmaciei, şi, aşa cum arată martorii angajaţi ai acestei farmacii, vânzarea acestui produs se făcea pentru prima oară de către această unitate, cum distribuitorul nu a menţionat condiţii speciale pentru vânzarea acestui medicament, care deatfel la aceea dată nu era cuprins în sistemul de alertă la nivelul farmaciilor, existând o reţetă parafată de un medic oncolog pentru o cantitate de 15 cutii de oxidolor, devine credibilă ipoteza acestuia, în sensul ca nu avea cunoştinţă de modul de vânzare special ce-l presupunea comercializarea substanţelor psihotrope şi opioide.

Se mai constată că la primul contact cu inculpatul ..., din luna mai 2017, aşa cum reiese şi din declaraţia acestuia, care se coroborează cu declaraţia martorei ..., inculpatul ...se afla in farmacie şi a asistat la întreaga punere in scenă ce a fost instrumentată de inculpatul ..., acesta folosindu-se de mama sa, bolnavă în mod real de cancer (decedată în prezent), ce exterioriza anumite accese de durere, astfel că influenţarea angajaţilor farmaciei de a primi comanda medicamentului Oxidolor, cunoscut doar ca medicament analgezic, a fost facută cu usurinţă.

În ceea ce priveşte prezentarea unei reţete, se constată că declarţiile inculpatului ... (fila 37 dup....) ce se coroborează cu declaraţia inculpatului ...(fila 107 vol 2),că la primirea primei comenzi de 5 cutii, s-a arătat o reţetă însă sub motivul ca aceasta este necesară la părăsirea ţării, nu a fost lăsată în farmacie; se mai constată că farmacista ...a efectuat verificari privind medicul menţionat pe retetă, acesta figurând în lista medicilor activi pentru a elibera prescripţii medicale.

Astfel, nu se vor reţine criticile parchetului şi în acord cu prima instanţă, se apreciază întemeiată apărarea inculpatului ..., formulată cu ocazia audierii în fața instanțelor la fonbd şi în apel, în sensul că acțiunea sa de a vinde medicamentul Oxidolor, a fost determinată de conduita inculpatului ..., întărită de starea de sănatate precară a mamei sale, aceasta nefiind comisă cu intenție indirectă, în sensul prevederilor legale în materie şi anume de a pune în circulaţie libera medicamentul cu efect opinoid.

În ceea ce priveşte critica privind numărul mare de medicamente vândute, se constată că inculpatul ..., încurajat de faptul că identitatea nu-i fusese dezvăluită şi de modul imprudent în care inculpatul ... vindea medicamentele cu efect opioid, a sunat în alte trei rânduri pe telefonul fix al farmaciei SC ...SRL Craiova, punct de lucru Băilești, recomandându-se "băiatul cu Oxidolor-ul" amintînd de fiecare dată, ca element de convingere, că acest medicament este destinat mamei sale, ce nu-l poate procura din Suedia in lipsa asigurarii medicale, apelurile iniţiindu-le din această tară.

Din declaraţiile martorelor ... , ... şi .. se reţine că inculpatul ... indica angajatelor ce discutau la telefon cu inculpatul, să-i ceara acestuia prescripţia medicală. Martora .. declară cum l-a auzit pe inculpat, în momentul cand discuta telefonic cu inculpatul ..., când cerea şi acesta prescripţia medicală; de fiecare dată, inculpatul ... promitea că la urmatoarea achiziţie îşi va respecta promisiunea, justificând intarzierea prin faptul că mama sa nu are rezolvată problema asigurării medicale. Tocmai aceste promisiuni ale inculpatului ..., confirmate şi de martorele audiate în cauză, oferă credibilitate apărarilor inculpatului ...când a arătat că a continuat să-i vândă inculpatului ... medicamentul Oxidolor în trei randuri, în speranţa ca acesta într-un final îi va înmâna prescripţia medicală ce ar fi justificat vânzarea de medicamente anterioară, pentru care farmacia emisese bonuri fiscale.

Astfel, aşa cum reţine şi prima instanţă, se constată că întreaga atitudine a inculpatului ...judecând şi prin prisma lipsei studiilor de specialitate farmacologie, este incompatibilă cu forma de vinovatie a intenţiei directe sau indirecte, ce ar fi însemnat că ar fi urmărit sau acceptat să pună în circulaţie liberă medicamentul în cauză.

Comandarea medicamentului şi vânzarea acestuia către inculpatul ... s-a realizat prin farmacie cu eliberarea de bonuri fiscale, la preţul pieţii. Toate discuţiile dintre cei doi inculpaţi s-au desfăşurat numai în farmacie, direct sau prin intermadiul personalului farmaciei la telefonul farmaciei.

Totodată, simpla indicare pe facturi că mediamentul conţine substanţe psihotrope, faţă de lipsa de pregătire farmacologică a inculpatului, de faptul că nu el a preluat medicamentul de la furnizori, de lipsa semnalării acestui medicament în sistemul de alertă de la nivelul farmaciilor, nu pot susţine dincolo de orice îndoială forma de vinovăţie a intenţiei indirecte cu care a acţionat inculpatul în vânzarea acestui medicament.

Tot aceast raţionament este întarit şi de faptul că, în momentul în care a realizat că acest medicament conţine substanţele interzise şi anume în luna ianuarie 2018, acesta a trecut la incinerarea intregului lot nevândut de medicamente Oxidolor, acest gest fiind menţionat şi de martora ... şi ...ce arată că medicamentele au fost incinerate imediat ce s-a aflat ca medicamentul conţine substanţe opioide; varianta parchetului în care considera ca intreg lotul achiziţionat de la distribuitori, a fost vandut şi anume 105 cutii, nu poate fi considerată ca dovedită, fiind susţinută doar de supoziţii fara un sprijin in materalul probator aratat, din care reiese ca acesta vandut doar 62 de cutii şi nu 105 cutii. Totodată lipsa unui proces verbal întocmit cu ocazia incinerării medicamentului, nu poate atrage răspunderea penală a inculpatului cu reţierea intenţiei indirecte pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, în condiţiile în care nu acestuia îi revenea obligaţia să întocmească acest proces verbal, neavând studii farmacologice, şi, chiar dacă ar fi existat o astfel de obligaţie aceasta ar atrage răspunderea disciplinară, fiind evident că circuitul medicamentului putea fi verificat de organele de control, în condiţiile în care existau comenzi ale medicamentului primit în cadrul farmaciei dar şi bonuri fiscale eliberate pentru vânzarea acestuia.

Ulterior când inculpatul ... s-a şi prezentat în luna martie 2018 la sediul farmaciei ..., dorind cumpararea mai multor cutii, conform declaraţiei acestuia ce se coroborează cu declaraţia inculpatului ...şi a martorei ..., inculpatul ...refuzând vânzarea până nu i se aduce o prescripţie medicală specială, vizată de un medic specialist, pe formular special, comportament schimbat datorită luarii la cunoştinţă a condiţiilor speciale în care se făcea vânzarea.

Critica expusă de parchet pentru reţinerea acestei infracţiuni, constând în faptul că la livrarea medicamentului, acesta era însoţit de o notificare, ce atrăgea atenţia că medicamentul contine substanţe psihotrope sau stupefiante, nu poate fi primită în condiţiile în care nici una din aceste notificari nu a fost primită de inculpatul ...ci de martorele ..(fila 193 dup), .. (fila195 dup) şi .. (fila 199 dup). Dealtfel toate aceste martore declară că nu au avut cunoştinţă de substanţele interzise pe care le conţine medicamantul şi că firmele de distribuţie nu le atrăgeau atenţia prin nimic asupra regimului special de comercializare, acest medicament venind în cutie cu celelalte medicamente, iar pe internent era prezentat doar ca medicament de durere, fără o semnare de alertă la nivelul farmaciei.

De asemenea, nici argumentul ca inculpatul ...a dispus ca medicamentul Oxidolor sa fie depozitat într-o cutie special amenajata, la care acces avea doar farmacista, nu poate fi primit ca o dovada că inculpatul avea cunoştinţă de substanţa opioidă sau psihotropică din medicament, în condiţiile in care în mod unitar toţi martorii au aratat ca în cutia respectiva se depozita orice alt medicament ce se elibera pe prescipţie cu parafa de medic (deci nu la liber) dar şi medicamente de durere ce nu conţineau substanţă opioidă sau psihotropică. Faptul că într-o singură zi s-ar fi emis şapte bonuri fiscale, nu reprezintă un indiciu al săvârşirii infracţiunii de trafic cu forma de vinovăţie prevăzută de legea specială, inculpatul declarând că o astfel de posibilitate se putea realiza în condiţiile unei defecţiuni la casa de marcat, dealtfel din declaraţiile martorilor audiaţi rezultând că acesta nu era prezent la casă şi nu a operat el tot timpul la casa de marcat când s-a cumpărat acest medicament.

Faţă de toate aceste împrejurări, în acord cu prima instanţă se apreciază că fapta inculpatului de a pune in vanzare medicamentul Oxidolor nu a fost comisă cu intenția specifică infracțiunii de prev de art 2 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000., circumstanțele vânzării medicamentului putând fi apreciate în sensul apărării invocate de către inculpat, adică în sensul că inculpatul a acționat din culpă cu prevedere.

În ceea ce priveşte criticile inculpaţilor ... şi ... cu privire la cuantumul pedepselor aplicate şi modalitatea de executare - în cazul inculpatului ... - sunt apreciate ca fondate pentru următoarele considerente.

Individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, care nu poate fi totuşi unul arbitrar, subiectiv, ci din contra, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Ori, înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, aşa încât respectarea acestuia este obligatoriu pentru instanţă.

Pentru a-şi putea îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii şi al duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât şi atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Astfel, funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Având natura şi limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală pentru infracţiunea săvârşită de inculpaţi în condiţiile rfeţinerii dispoziţiilor art. 396 alin. 10 c.p.p., în raport de criteriile generale de individualizare aşa cum sunt ele prevăzute de art. 74 c.p., dar şi cele prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b c.p.p., respectiv, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, urmările produse, contribuţia fiecăruia la săvârşirea faptei penale atitudinea inculpaţilor pe tot parcursul procesului penal, starea de pericol creată prin comiterea faptei, natura infracţiuni, dar şi vârsta acestora şi starea de sănătate, faptul că sunt integraţi social şi familial, se apreciază că stabilirea unei pedepse cu închisoare de patru ani închisoare cu executare în regim de detenţie pentru inculpatul ... şi 3 ani închisoare cu aplicarea supendării executării pedepsei pe durata termenului de supraveghe de 4 ani, corespund gradului de pericol social concret al infracţiunii reţinute în sarcina fiecăruia dintre aceştia şi periculozităţii infracţionale putând conduce la îndeplinirea scopului educativ şi preventiv ale pedepsei.

Domenii speta

Altele

Spete similare

Decizie - 26.11.2014

Curtea de Apel Craiova

Drept penal. Iresponsabilitatea inculpatului, cauză de neimputabilitate prev. de art. 28 Cod penal. Obligativitatea internării inculpatului în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice. Luarea măsurii de siguranţă a internării medicale prev

Decizie - 14.09.2018

Curtea de Apel Târgu Mureș

Contencios administrativ. Litigiu privind funcţionarii publici. Inadmisibilitate egalizare salarială cu funcţionari public dintr-o altă unitate administrativ teritorială sau din cadrul unui alt tip de instituţie sau autoritate publică

Hotărâre - 29.01.2018

Judecătoria Sectorul 1 București

Îmbogăţirea fără justă cauză, începutul curgerii termenului de prescripţie- data producerii micşorării patrimoniului reclamantului unit cu data cunoaşterii persoanei al cărei patrimoniu a fost mărit, ambele condiţii fiind îndeplinite la data consemnării s

Hotărâre - 22.07.2020

Judecătoria Sectorul 1 București

Pretenții. Daune morale. Daune materiale.

Decizie - 19.04.2017

Curtea de Apel Brașov

Confiscarea specială. Infracţiuni de pericol. Darea de bani cu dobândă.

Infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 - infracțiunea prevăzută de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 143/2000

Domenii speta

Spete similare

Decizie - 26.11.2014

Decizie - 14.09.2018

Hotărâre - 29.01.2018

Hotărâre - 22.07.2020

Decizie - 19.04.2017