Plângere împotriva Deciziei cnsc. Aplicarea art. 209 din Legea nr. 98/2016. Solicitare de clarificări şi completări ale documentelor.

Legea nr. 98/2016, art. 209

H.G. nr. 295/2016, art. 134

Hotărârea CJUE pronunțată în cauzele conexate C-523/2016 şi C-536/2016

Prin clarificările solicitate şi prin documentele depuse de ofertantul contestat, puse în discuţie de petentă, nu s-a creat un avantaj evident în favoarea acestuia, susţinerea petentei referitoare la obţinerea unui avantaj constând într-un timp mai îndelungat avut la dispoziţie pentru negocierea preţurilor cu ofertanţii neputând fi avută în vedere, căci, dacă s-ar accepta respectiva opinie, dispoziţiile legale de mai sus ar rămâne fără aplicabilitate practică câtă vreme, în orice situaţie, s-ar putea susţine că, nedepunerea unui document odată cu propunerea tehnică şi depunerea lui ulterioară presupune alocarea de către respectivul ofertant a unui timp mai scurt pentru întocmirea ofertei şi obţinerea unui timp mai lung pentru negocierea preţurilor materialelor. Or, dispoziţiile legale trebuie interpretate în sensul în care pot produce efecte şi nu în sens contrar. Probabilitatea invocată de petentă în sensul că ar fi obţinut un preţ mai mic decât cel al ofertantului contestat nu este cu nimic dovedită, alocarea de către fiecare ofertant a duratei necesar găsirii unor preţuri convenabile nefiind o chestiune care tine exclusiv de o congruenţă a timpului avut la dispoziţie, ci şi de alte resurse.

Deliberând, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2349/C3/2605 din 31.12.2019 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a fost admisă în principiu cererea de intervenţie formulată de Societatea A. S.R.L., respinsă ca nefondată excepţia tardivităţii formulării contestaţiei invocată de autoritatea Comuna B., respinsă ca nefondată contestaţia formulată de Societatea C. S.R.L. în contradictoriu cu Comuna B., admisă cererea de intervenţie formulată de Societatea A. S.R.L., luându-se act de renunţarea la judecata cererii de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei decizii a formulat plângere petenta Societatea C. S.R.L., solicitând modificarea deciziei în sensul admiterii contestaţiei Societăţii C. S.R.L., cu consecinţa anulării adresei nr. xxx3/28.11.2019 prin care oferta respectivei societăţi a fost declarată necâştigătoare, anulării în parte a raportului procedurii nr. xxx2/28.11.2019 în ceea ce priveşte desemnarea drept admisibilă şi câştigătoare a ofertei Societăţii A. S.R.L. şi a tuturor actelor subsecvente, obligării autorităţii contractante la reevaluarea ofertei depuse de Societatea A. S.R.L., cu respectarea legislaţiei aplicabile şi a considerentelor hotărârii judecătoreşti de se va pronunţa şi continuarea procedurii, cu cheltuieli de judecată, atât din faza plângerii, cât şi a contestaţiei.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că a ocupat locul 2 în clasament, în urma ofertei Societăţii A. S.R.L., care are un preţ cu 2.795 lei mai redus decât cel al său.

Consideră că evaluarea ofertei câştigătoare s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale, astfel încât a formulat contestaţie, care a fost respinsă prin decizia nr. 2349/C3/2605 din 31.12.2019 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

A susţinut petenta că decizia de mai sus este extrem de superficială, deşi argumentele sale s-au întins pe circa 6 pagini, acestea fiind analizate în mai puţin de o pagină, Consiliul neverificând argumentele invocate, mărginindu-se să afirme că sunt neîntemeiate, în condiţiile în care documentele dosarului contrazic în mod clar aceste susţineri. Unele argumente invocate nici nu au fost amintite în motivarea deciziei, ceea ce nu se poate explica decât prin graba Consiliului de  a finaliza un dosar într-un termen atât de scurt astfel încât să se poată concentra pe petrecerea de revelion şi pe zilele libere ocazionate de trecerea în noul an, decizia fiind pronunţată chiar în data de 31.12.2019.

Cu privire la motivul referitor la lipsa evaluării riscurilor în cadrul metodologiei de execuţie, a susţinut petenta că, deşi respectiva evaluare a fost cerută în Formularul nr. 7 lit. a), potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 319/2006, trebuind să identifice, conform art. 6-11 din aceeaşi lege, măsurile care trebuie luate pentru securitatea şi sănătatea lucrărilor, ofertantul contestat nu a prezentat-o. Consiliul s-a mărginit să afirme că ea se regăseşte la paginile 100-118 din propunerea tehnică prezentată de Societatea A. S.R.L., însă acolo este prezentat doar Planul de sănătate şi securitate. În aceste condiţii, oferta trebuia respinsă ca neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

Cu privire la motivul referitor la lipsa diagramei Gantt, a susţinut petenta că, deşi aceasta a fost cerută în Formularul nr. 7 lit. b), ofertantul contestat a depus, după cum rezultă de la paginile 125-127 din propunerea tehnică câştigătoare, un grafic simplu de execuţie. Acesta nu trebuie confundat cu diagrama Gantt, care este mult mai complexă şi detaliată. Menţionând ce reprezintă şi ce trebuie să cuprindă diagrama Gantt, a solicitat petenta ca instanţa să facă verificarea pe care Consiliul nu a realizat-o şi să observe că ofertantul contestat nu a depus diagrama Gantt, ci un grafic de execuţie, astfel încât oferta acestuia trebuia respinsă ca neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

A mai susţinut petenta că lipsesc din graficul simplu prezentat de ofertantul contestat elementele solicitate în Formularul nr. 7 lit. b) şi la secţiunea IV.4.1 pct. 1.c) din fişa de date a achiziţiei, respectiv lucrările temporare, alocarea resurselor, activităţile de interfaţare cu lucrările existente, denumirea subactivităţilor, evidenţierea punctelor cheie (jaloanelor), drumul critic, etc. Consiliul a menţionat formal în decizie că rămân valabile concluziile de la punctul 2, fără a verifica în niciun fel argumentele, ceea ce este inadmisibil. Chiar intervenienta a afirmat în cererea de intervenţie că graficul prezentat conţine evidenţierea jaloanelor (linii verticale) şi drumul critic (linii orizontale), însă acestea nu se văd din cauza imprimării alb-negru. În graficul analizat, liniile verticale sunt de fapt delimitarea lunilor, respectiv 13 luni, şi nu jaloanele, iar din liniile orizontale nu reiese care sunt activităţile ce formează drumul critic. În aceste condiţii, oferta Societăţii A. S.R.L. trebuia respinsă ca neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

A mai menţionat petenta că organigrama depusă de ofertantul contestat nu conţine prezentarea liniilor de comunicare dintre membrii echipei, deşi în Formularul 8 pct. ii se solicită ca organigrama prezentată să identifice în mod clar tor personalul şi echipamentele şi să includă, pe lângă, o descriere a rolurilor şi responsabilităţilor personalului şi liniile de comunicare dintre membrii echipei. Cu privire la acest aspect, Consiliul a arătat din nou, în mod formal, că responsabilităţile personalului şi liniile de comunicare se regăsesc la paginile 470-475 din propunerea tehnică şi în organigrama de la pagina 480. Or, la paginile 470-475 nu sunt descrise liniile de comunicare (adrese, procese-verbale ale şedinţelor şi întâlnirilor de lucru, respectiv cine le întocmeşte şi cui le trimite, la şedinţele de lucru sau speciale, respectiv cine participă şi cui sunt trimise minutele) iar organigrama de la pagina 480 nu cuprinde şi descrierea liniilor de comunicare dintre membrii echipei. În aceste condiţii, oferta Societăţii A. S.R.L. trebuia respinsă ca neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

Petenta a arătat că, deşi în Formularul 8 pct. iii se solicită prezentarea modalităţii de asigurare a accesului la toate categoriile de personal, ofertantul contestat nu a respectat această cerinţă. În mod halucinant, Consiliul a respins acest motiv invocat de petentă, reţinând că Societatea A. S.R.L. a depus o declaraţie pe proprie răspundere în sensul că dispune de personal propriu (angajat) pentru toate categoriile de lucrări, ceea ce este inadmisibil, în acest fel neputând fi suplinit un document cerut prin documentaţia de atribuire, care este obligatorie pentru toţi operatorii economici şi pentru autoritatea contractantă, căci s-ar încălca principiile nediscriminării şi tratamentului egal, aducându-se atingere însuşi sistemului de achiziţii publice, a cărei legislaţie ar rămâne fără rost, lăsând loc la multe abuzuri şi fraude ori la situaţii absurde, în care o simplă declaraţie pe proprie răspundere ar înlocui veritabile documente justificative. În aceste condiţii, oferta Societăţii A. S.R.L. trebuia respinsă ca neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016.

A mai susţinut petenta că ofertantul contestat, deşi a subcontractat un procent de 3,95% din valoarea ofertată, nu a prezentat abordarea pentru organizarea managementului subcontractanţilor cerută de cea de-a doua notă din Formularul nr. 8, la pagina 5 din propunerea tehnică invocată de Consiliul fiind o singură referinţă generică la subcontractanţi ce nu îndeplineşte condiţiile impuse în Formularul nr. 8. În aceste condiţii, oferta Societăţii A. S.R.L. trebuia respinsă ca neconformă.

Petenta a arătat că, deşi documentaţia de atribuire impunea ofertanţilor prezentarea Formularului 11 (clauzele contractuale) şi depunerea în propunerea financiară a centralizatorului financiar al obiectivului, ofertantul contestat a prezentat aceste documente nu în oferta sa, ci la data de 14.11.2019, pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări, contrar art. 2 alin. 2 lit. a) şi b) şi art. 209 alin. 2 din Legea nr. 98/2016, documentaţiei de atribuire, care, odată necontestată şi rămasă definitivă, este obligatorie pentru ofertanţi şi autoritatea contractantă (caietul de sarcini nepermiţând completări ulterioare), precum şi contrar doctrinei şi jurisprudenţei naţionale a CNSC şi instanţelor şi a jurisprudenţei CJUE în materie. În acest fel, autoritatea contractantă a creat un avantaj evident ofertantului contestat, prin completarea cu documentele lipsă oferta acestuia transformându-se din neconformă în admisibilă, Societatea A. S.R.L. beneficiind în acest fel şi de timp suplimentar pentru a-şi pregăti oferta, având mai mult timp faţă de petentă pentru a negocia preţuri mai bune cu furnizorii materialelor ofertate, aspect care contează în condiţiile în care diferenţa dintre cei doi ofertanţi este de doar 2.795 lei. Petenta a făcut trimitere la hotărârile CJUE pronunţate în cauzele C-523/16 şi C-336/12 şi la decizia nr. 594/R/20.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. xxx/64/2019 şi a susţinut că, în aceste condiţii de mai sus, oferta Societăţii A. S.R.L. trebuia respinsă ca neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (3) lit. a) din normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016.

A mai invocat petenta faptul că oferta contestată trebuia respinsă, potrivit art. 137 alin. (3) lit. c) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016, deoarece conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate, Societatea A. S.R.L. subevaluând transformatorul prevăzut la pagina 5 poziţia 27 din propunerea financiară, pe care l-a cotat cu suma de 119,79 lei, în timp ce valoarea cotată pentru alt transformator de acelaşi tip, respectiv cel de la pagina 6 poziţia 20 din propunerea financiară este de 44.684,25 lei, rezultând o diferenţă de 44.572,46 lei cu care ofertantul contestat şi-a subevaluat oferta, acesta subevaluându-şi şi o parte din manopera necesară unor articole, la pagina 85 poziţia 20 cotând manopera necesară montării articolului 00610H1A04 – cămin de inspecţie cu suma totală de 324,32 lei. Raportat la salariul orar minim în domeniul construcţiilor, de 17.928,lei/oră, rezultă că timpul alocat montării celor 324 cămine ar fi de 18,08 ore, deci 1.085,4 minute, ceea ce ar însemna că timpul necesar montării unui cămin ar fi de 3,35 minute, care este vădit insuficientă. Similar stau lucrurile şi pentru articolul ACD01L1 – capac şi ramă, pentru care, conform datelor ofertantului contestat din propunerea financiară - pagina 85 poziţia 20, timpul necesar montării unui cămin ar fi de 3,35 minute, care, de asemenea, este vădit insuficient. În lista de echipamente nu este cotat montajul şi punerea în funcţiune pentru 4 buc. Hidranţi, conform clarificării autorităţii contractante. Raportat la aceste subevaluări, care nu au fost analizate de autoritatea contractantă, preţul nu este sustenabil, neputând fi justificat pe piaţă. Consiliul nu a analizat în niciun fel aceste documente, ignorând cu desăvârşire argumentele petentei referitoare la subevaluarea manoperei, aflându-se într-o gravă confuzie referitoare la preţul celor două transformatoare, nefiind vorba de eroare/omisiune a ofertantului contestat, acesta încercând practic să îşi modifice oferta prin cererea de intervenţie, din moment ce cele două transformatoare fac parte din obiecte diferite ale contractului. A mai invocat petenta şi faptul că oferta de preţ de la Societatea D. S.A. este nedatată, fiind un înscris întocmit pro causa, cu ocazia formulării cererii de intervenţie, în plus, oferta (semnată în calitate de ofertant de Societatea D. S.A.) nefiind verosimilă din moment ce produsele nu sunt identificate potrivit denumirii comerciale utilizate de furnizor, ci doar prin raportare la fişele tehnice din documentaţia de atribuire. Din punctul de vedere transmis la autoritatea contractantă la dosarul contestaţiei reiese că aceasta nu a înţeles modalitatea în care trebuie realizată evaluarea financiară a ofertelor, neavând relevanţă că decontarea se face pe baza lucrărilor real executate deoarece, la momentul de faţă, se analizează admisibilitatea ofertelor şi locul în clasament raportat la preţurile ofertate, ceea ce presupune ca mai întâi autoritatea contractantă să se asigure de corectitudinea întocmirii acestora, nefiind admisibil să se accepte declararea unui preţ mai mic sub pretextul că acesta se va putea ulterior ajusta în funcţie de situaţia reală.

Nu este vorba de erori minime care să nu poată conduce la respingerea ofertei Societăţii A. S.R.L., documentaţia de atribuire nefiind contestată, devenind obligatorie pentru ofertanţi şi pentru autoritatea contractantă, trebuind a fi respectată ca atare, neputând fi acceptată o documentaţie care să nu conţină toate documentele şi informaţiile solicitate şi care să nu fie justificată din punct de vedere financiar.

A susţinut petenta că oferta sa a fost mult mai adecvată, cuprinzând de la început toate documentele care au lipsit din oferta contestată, ceea ce a presupus mai mult timp de realizare. Autoritatea contractantă a creat un avantaj evident ofertantului contestat permiţându-i să depună o ofertă incompletă/viciată, a cărei elaborare presupune un timp mai redus de elaborare, deci mai mult timp disponibil pentru negocieri cu furnizorii, fiind foarte probabil ca, în ipoteza în care Societatea A. S.R.L. ar fi consumat la fel de mult timp pentru elaborarea unei oferte complete, să nu fi avut timpul necesar să negocieze aceleaşi preţuri cu furnizorii materialelor ofertate, deci preţul ofertat ar fi fost mai mare şi ar fi depăşit preţul petentei, aspect care contează în condiţiile în care diferenţa dintre cei doi ofertanţi este de doar 2.795 lei.

În drept, petenta a invocat art. 29 şi urm. din Legea nr. 101/2016.

În probaţiune, petenta a depus la dosar înscrisuri.

Prin întâmpinări, autoritatea contractantă şi Societatea A. S.R.L. au solicitat respingerea plângerii formulate de petentă, arătând că decizia nr. 2349/C3/2605 din 31.12.2019 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este legală şi temeinică.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

Conform art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 319/2006:

(1) Angajatorul are următoarele obligaţii

 a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice.

Potrivit art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2006: 

(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:

a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă.

Din cuprinsul paginilor 100-118 din propunerea tehnică prezentată de Societatea A. S.R.L. se observă că aceasta cuprinde în mod expres indicarea şi prezentarea detaliată a factorilor de risc, realizându-se deci, contrar susţinerilor petentei, evaluarea riscurilor, care este inclusă în „Planul de securitate şi sănătate”, fiind indiferent faptul că titlul respectivei secţiuni a fost denumită de ofertantul contestat „Planul de securitate şi sănătate”.

În Formularul nr. 7 lit. b) şi la secţiunea IV.4.1 pct. 1.c) din fişa de date a achiziţiei s-a stipulat ca propunerea tehnică să conţină în mod obligatoriu „programul de execuţie (diagrama Gantt) pe luni calendaristice, la nivel de categorie de lucrări (deviz), care să ilustreze succesiunea tehnologică de realizare a lucrărilor, ordinea şi derularea în timp a activităţilor pe care ofertantul propune să le îndeplinească pentru realizarea lucrărilor”.

Din formularea de mai sus rezultă că, în condiţiile în care ofertantul contestat a depus la dosar programul de execuţie întocmit cu respectarea cerinţelor din fişa de date a achiziţiei,  nu se poate reţine că au relevanţă (în sensul de a fi considerată neconformă oferta Societăţii A. S.R.L.) trimiterile petentei la neîntocmirea diagramei în discuţie după cerinţele şi forma specifică după care se întocmeşte diagrama Gantt, citată de petenta după enciclopedia online Wikipedia.

Din programul de execuţie depus de ofertantul contestat rezultă că sunt stabilite activităţile ce trebuie realizate pentru a executa proiectul, cu identificarea duratei necesare pentru fiecare dintre acestea (respectiv a momentului finalizării lor) şi stabilirea succesiunii lor, fiind evidenţiate şi activităţile care se suprapun şi în ce măsură, respectiv care dintre activităţi pot fi realizate simultan, rezultând şi denumirea subactivităţilor, care sunt menţionate în raport cu fiecare subpunct ce reprezintă activitate principală.

De asemenea, din graficul de execuţie depus de ofertantul contestat rezultă care sunt activităţile cheie (jaloanele) în execuţia contractului (acestea fiind umplute mai intens, respectiv marcate în planul vertical al unui chenar cu o culoare mai închisă), precum şi activităţile necritice şi cele critice, existând linii orizontale a căror completare nu este realizată până la sfârşitul chenarului ce marchează durata de executare şi linii orizontale care sunt completate până la sfârşitul chenarului ce marchează durata de executare, existând, aşadar, indicat şi drumul critic.

Din cuprinsul paginilor 470-475 din propunerea tehnică prezentată de Societatea A. S.R.L. se observă că aceasta cuprinde în mod expres indicarea şi prezentarea atribuţiilor fiecărui membru al echipei, fiind avute în vedere inclusiv modalitatea în care aceştia comunică între ei, respectiv rezolvă eventualele probleme de comunicare ce pot apărea între ei.

Astfel, cu titlu de exemplu, în proiectul tehnic se prevede că şeful de şantier informează managerul de proiect de apariţia unor probleme importante care pot avea impact asupra desfăşurării proiectului, fiind deci indicată atât persoana care trebuie să facă o eventuală comunicare, cât şi cea care trebuie să o primească, nerezultând din nicio prevedere a Formularului 8 pct. ii că este necesar ca respectiva comunicare să îmbrace o anumită formă expres impusă.

În mod similar, se prevede că responsabilul tehnic cu execuţia pentru lucrări de construcţii civile şi industriale – RTE transmite în scris proiectantului, prin intermediul dirigintelui de şantier, sesizările proprii sau ale participanţilor la realizarea construcţiei privind neconformităţile constatate pe parcursul execuţiei iar responsabilul CQ informează operativ managerul de proiect şi şeful de şantier privind deficienţele de ordin calitativ constatate în vederea dispunerii de măsuri.

Faţă de aceste aspecte şi ţinând seama că la pagina 470 din propunerea tehnică prezentată de Societatea A. S.R.L. se face vorbire în mod expres de liniile de comunicare dintre membrii echipei, este neîntemeiată susţinerea petentei în sensul că nu sunt descrise liniile de comunicare la care se referă Formularul 8 pct. ii.

În organigrama prezentată de Societatea A. S.R.L. sunt indicate de aceasta categoriile de personal, societatea arătând că dispune de personal propriu angajat, lucru dovedit cu extrasul din registrul salariaţilor, document care poate fi primit în condiţiile art. 209 din Legea nr. 98/2016, a căror prevederi nu au fost încălcate, în condiţiile în care, la paginile 436-470 din propunerea tehnică prezentată de Societatea A. S.R.L., aceasta a indicat numele şi prenumele respectivilor angajaţi şi a depus documentele care atestă calificarea acestora.

La pagina 5 alin. 2 din propunerea tehnică prezentată de Societatea A. S.R.L. se precizează că, dacă unul sau mai mulţi subantreprenori vor lucra pe şantier, atunci subantreprenorul va desfăşura activităţile sale sub îndrumarea antreprenorului, coordonate cu activităţile celuilalt (celorlalţi subantreprenori care lucrează pe şantier, iar de câte ori operaţiile executate de mai mult de un subantreprenor se interferează, antreprenorul va decide asupra ordinii preferinţelor lucrărilor în cadrul diferitelor contracte, astfel încât lucrările în ansamblu să fie încheiate în modul cel mai eficient şi economic.

Într-o atare situaţie, nu pot fi primite susţinerile petentei în sensul că nu a fost prezentată de către Societatea A. S.R.L. abordarea pentru organizarea managementului subcontractanţilor şi că menţiunile de mai sus nu ar corespunde cerinţelor Formularului nr. 8, Curtea reţinând şi că este fără relevanţă faptul că pagina 5 face parte din capitolul „Lucrări pregătitoare”.

Potrivit art. 209 din Legea nr. 98/2016:

(1) În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei.

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.

Conform art. 134 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 295/2016:

(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.

(2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ofertei în baza art. 137 alin. (2) lit. h), solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate iniţial de candidat/ofertant/subcontractant/terţ susţinător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege.

(3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexitatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 1 zile lucrătoare.

(4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.

(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.

(6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.

(7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos:

a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau

b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.

(8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte

(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii:

a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei;

b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice;

c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor;

d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;

e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.

(10) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente.

(11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată inacceptabilă.

Conform art. 135 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 295/2016:

 (1) În condiţiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia.

(2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), oferta sa va fi considerată inacceptabilă.

(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.

În raport de prevederile legale de mai sus, instanţa apreciază că sunt întemeiate susţinerile ofertantului contestat în sensul că, prin prezentarea ulterioară, la data de 14.11.2019, ca răspuns la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante, a centralizatorului financiar, nu a modificat în niciun fel vreun element al propunerii financiare şi/sau tehnice, centralizatorul fiind un document care înglobează informaţiile deja existente în dosar.

De asemenea, instanţa reţine că, prin clarificările solicitate şi prin documentele depuse de ofertantul contestat, puse în discuţie de petentă, nu s-a creat un avantaj evident în favoarea acestuia, susţinerea petentei referitoare la obţinerea unui avantaj constând într-un timp mai îndelungat avut la dispoziţie pentru negocierea preţurilor cu ofertanţii neputând fi avută în vedere, căci, dacă s-ar accepta respectiva opinie, dispoziţiile legale de mai sus ar rămâne fără aplicabilitate practică câtă vreme, în orice situaţie, s-ar putea susţine că, nedepunerea unui document odată cu propunerea tehnică şi depunerea lui ulterioară presupune alocarea de către respectivul ofertant a unui timp mai scurt pentru întocmirea ofertei şi obţinerea unui timp mai lung pentru negocierea preţurilor materialelor. Or, dispoziţiile legale trebuie interpretate în sensul în care pot produce efecte şi nu în sens contrar. Probabilitatea invocată de petentă în sensul că ar fi obţinut un preţ mai mic decât cel al ofertantului contestat nu este cu nimic dovedită, alocarea de către fiecare ofertant a duratei necesar găsirii unor preţuri convenabile nefiind o chestiune care tine exclusiv de o congruenţă a timpului avut la dispoziţie, ci şi de alte resurse.

Argumentele de mai sus sunt valabile şi cu privire la depunerea de către ofertantul contestat, la data de 14.11.2019, a formularului de contract semnat şi ştampilat, nefiind vorba de vreo modificare a niciunui element al propunerii financiare şi/sau tehnice câtă vreme formularul de contract cuprinde clauzele contractuale aşa cum au fost acestea prevăzute în documentaţia de atribuire.

Practica Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor la care face trimitere petenta nu are legătură cu situaţia din prezenta cauză, din moment ce, în respectivele speţe este vorba de modificări ale informaţiilor documentaţiei realizate prin documentele depuse la dosar în urma solicitării de clarificări, de informaţii contradictorii dintre documentele depuse, despre nerespectarea listei de materiale din documentaţia de atribuire, despre modificarea propunerii tehnice depuse iniţial şi despre incident art. 135 alin. (5) şi (6) din H.G. nr. 395/2006, respectiv despre netransmiterea de către ofertant în termenul precizat de comisia de evaluare a clarificărilor/completărilor solicitate ori despre o transmiterea a unei transcrieri “ad litteram”a unor documente existente, fără nico detaliere. Aceeaşi este şi situaţia jurisprudenţei Curţii de Apel Braşov invocate de petentă, câtă vreme în speţă nu este vorba despre vreo acoperire de către ofertantul câștigător a vreunei omisiuni din oferta sa care ar fi trebuit să se regăsească de la bun început în respective ofertă, nefiind vorba deci despre prezentarea de informaţii noi care să conducă la modificarea ofertei iniţiale.

În cauzele conexate C-523/2016 şi C-536/2016 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în sensul că:

“Dreptul Uniunii, în special articolul 51 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, principiile referitoare la atribuirea contractelor de achiziții publice, printre care se numără principiile egalității de tratament și transparenței prevăzute la articolul 10 din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și la articolul 2 din Directiva 2004/18, precum și principiul proporționalității trebuie interpretate în sensul că nu se opun, în principiu, unei reglementări naționale care instituie un mecanism de asistență la întocmirea dosarului în temeiul căruia, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică, autoritatea contractantă poate invita orice ofertant a cărui ofertă este afectată de neregularități esențiale, în sensul reglementării menționate, să îndrepte neregularitățile ofertei sub rezerva plății unei sancțiuni pecuniare, în măsura în care cuantumul acestei sancțiuni continuă să se conformeze principiului proporționalității, aspect care trebuie să fie stabilit de instanța de trimitere.

În schimb, aceleași dispoziții și principii trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care instituie un mecanism de asistență la întocmirea dosarului în temeiul căruia autoritatea contractantă poate solicita unui ofertant, cu plata de către acesta din urmă a unei sancțiuni pecuniare, să remedieze lipsa unui document care, potrivit dispozițiilor exprese ale documentelor achiziției, trebuie să conducă la excluderea sa ori să elimine neregularitățile care afectează oferta sa într un mod în care corectările sau modificările efectuate ar fi asemănătoare prezentării unei oferte noi”.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că:

“49 Trebuie de asemenea amintit că articolul 51 din Directiva 2004/18 nu poate fi interpretat în sensul că permite autorității contractante să admită rectificări ale omisiunilor care, potrivit dispozițiilor exprese ale documentelor achiziției, trebuie să conducă la excluderea ofertantului (Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 46, și Hotărârea din 10 noiembrie 2016, Ciclat, C 199/15, EU:C:2016:853, punctul 30).

50 În al doilea rând, deși Directiva 2004/17 nu conține o dispoziție echivalentă articolului 51 din Directiva 2004/18, Curtea s a pronunțat în sensul că niciuna dintre aceste două directive nu se opunea ca datele referitoare la o ofertă a unui ofertant să poată fi corectate sau completate punctual, în special deoarece acestea necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru înlăturarea unor erori materiale evidente, însă cu condiția respectării anumitor cerințe (Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, EU:C:2012:191, punctul 40, și Hotărârea din 11 mai 2017, Archus și Gama, C 131/16, EU:C:2017:358, punctul 29 și jurisprudența citată).

51 Astfel, Curtea a statuat printre altele că o solicitare de clarificare nu poate suplini lipsa unui înscris sau a unei informații a căror comunicare era impusă de documentele achiziției, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte cu strictețe criteriile stabilite chiar de ea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, precum și Hotărârea din 11 mai 2017, Archus și Gama, C 131/16, EU:C:2017:358, punctul 33).

52 Astfel, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, EU:C:2012:191, punctul 40, și Hotărârea din 11 mai 2017, Archus și Gama, C 131/16, EU:C:2017:358, punctul 31).

53 În al treilea rând, trebuie amintit că, în conformitate cu principiul proporționalității, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii care la atribuirea contractelor încheiate în statele membre trebuie să fie respectat, astfel cum reiese atât din considerentul (9) al Directivei 2004/17, cât și din considerentul (2) al Directivei 2004/18, măsurile adoptate de statele membre nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 decembrie 2008, Michaniki, C 213/07, EU:C:2008:731, punctele 48 și 61, Hotărârea din 19 mai 2009, Assitur, C 538/07, EU:C:2009:317, punctele 21 și 23, Hotărârea din 23 decembrie 2009, Serrantoni și Consorzio stabile edili, C 376/08, EU:C:2009:808, punctul 33, precum și Hotărârea din 22 octombrie 2015, Impresa Edilux și SICEF, C 425/14, EU:C:2015:721, punctul 29).

54 În lumina considerațiilor de mai sus, revine instanței de trimitere, singura competentă pentru a constata și a aprecia faptele din litigiile principale, sarcina să examineze dacă, având în vedere împrejurările din cele două cauze principale, îndreptările neregularităților solicitate de autoritățile contractante priveau comunicarea unor documente a căror lipsă trebuia să conducă la excluderea ofertanților sau dacă, dimpotrivă, constituiau în mod vădit simple cereri de clarificare a unor oferte care necesitau să fie corectate sau completate punctual ori să facă obiectul unei corectări a unor vădite erori materiale.

55 Așa fiind, trebuie să se constate, astfel cum a arătat avocatul general la punctele 60 și 61 din concluziile sale, că însăși noțiunea de neregularitate esențială, care nu este definită la articolul 38 alineatul 2 bis din Codul privind contractele de achiziții publice, nu este compatibilă nici cu dispozițiile articolului 51 din Directiva 2004/18, nici cu cerințele care condiționează clarificarea unei oferte în cadrul unei achiziții publice din domeniul Directivei 2004/17 în temeiul jurisprudenței Curții amintite la punctele 49-52 din prezenta hotărâre”.

În cauza C-336/2012 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în sensul că:

“Principiul egalității de tratament trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o autoritate contractantă să solicite unui candidat, după expirarea termenului acordat pentru depunerea candidaturilor la un contract de achiziții publice, comunicarea unor documente care descriu situația acestui candidat, precum bilanțul publicat, a căror existență înainte de expirarea termenului stabilit pentru depunerea candidaturii poate fi verificată în mod obiectiv, în măsura în care documentele contractului respectiv nu au impus în mod explicit comunicarea lor sub sancțiunea excluderii candidaturii. O astfel de solicitare nu trebuie să favorizeze sau să defavorizeze nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată”.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că:

“31 Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37).

32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40).

33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerințe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanților o clarificare a ofertei lor.

34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctele 42 și 43).

35 În continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei care impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 44).

36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40).

37 În sfârșit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 41).

38 Această concluzie, care privește ofertele prezentate de ofertanți, poate fi transpusă în cazul dosarelor de candidatură depuse în cadrul etapei de preselecție a candidaților la o procedură restrânsă.

39 Astfel, autoritatea contractantă poate solicita ca datele care figurează într un astfel de dosar să fie corectate sau completate punctual, în măsura în care o asemenea cerere privește elemente sau date, precum bilanțul publicat, a căror anterioritate în raport cu expirarea termenului stabilit pentru depunerea candidaturii poate fi verificată în mod obiectiv.

40 Cu toate acestea, trebuie precizat că situația ar fi diferită dacă documentele contractului ar impune comunicarea înscrisului sau a informației care lipsește sub sancțiunea excluderii. Astfel, revine autorității contractante sarcina de a respecta cu strictețe criteriile stabilite chiar de ea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C 496/99 P, Rec., p. I 3801, punctul 115)”.

Or, în speţa de faţă, după cum s-a arătat, nu este vorba de îndreptarea unei neregularităţi esenţiale, neexistând o modificare a elementelor din oferta iniţială depusă de ofertantul contestat astfel încât să se poată considera că este vorba de prezentarea, în urma solicitărilor de clarificări, unei oferte noi şi nici nu este vorba de înscrisuri în raport de care documentaţia de atribuie să prevadă în mod expres sancţiunea excluderii.

Cu privire la susţinerea petentei în sensul că oferta contestată trebuia respinsă, potrivit art. 137 alin. (3) lit. c) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016, deoarece ar conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 210 din Legea nr. 98/2016:

 (1) În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă.

(2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la:

a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate;

b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor;

c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant;

d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (1);

e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 218;

f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat.

(3) Autoritatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate la alin. (2).

(4) Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că aceasta are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 51 alin. (1)

 (5) Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal.

(6) În cazul în care autoritatea contractantă respinge o ofertă pentru motivul prevăzut la alin. (5), va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei.

Conform art. 136 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 295/2016:

 (1) În situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţa în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice, sau cotaţii ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicaţii cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire.

(2) Explicaţiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoţite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum şi, după caz, documente privind preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

(3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă.

În speţă, valoarea estimată de autoritatea contractantă a fost de 10.576.280,55 lei fără TVA, oferta contestată fiind cu 13.730,14 lei mai mică, astfel încât nu se susţine afirmaţia petentei în sensul că este vorba de preţuri neobişnuit de scăzute, câtă vreme chiar petenta a prezentat o ofertă mai scăzută cu 10.935,14 lei faţă de evaluarea realizată de autoritatea contractantă, respectiv o ofertă care este doar cu suma de 2.795 lei mai mare decât oferta contestată.

De asemenea, nu pot fi reţinute trimiterile petentei la faptul că ofertantul contestat a subevaluat transformatorul de la pagina 5 poziţia 27 din propunerea financiară.

După cum rezultă din oferta de preţ prezentată de ofertantul contestat, suma de 44.684,25 lei reprezintă subtotalul fără TVA a două transformatoare având preţurile de 29.200 lei şi respectiv 15.484,25 lei, suma de 119,79 lei reprezentând punerea în funcţiune a celor două transformatoare, în speţă fiind vorba de o eroare în sensul art. 134 alin. 7 lit. a) şi art. 135 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 295/2016, explicaţiile ofertantului contestat şi documentele prezentate de acesta cu referire la peţurile furnizorului respectând cerinţele art. 136 alin. 2 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 295/2016, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire câtă vreme preţul total al celor două transformatoare şi al punerii lor în funcţiune, prezentat iniţial de Societatea A. S.R.L. nici nu a fost modificat.

De altfel, că este vorba de o eroare rezultă şi din diferenţele extreme dintre preţul mic indicat la pagina 5 poziţia 27, respectiv cel foarte mare indicat la pagina 6 poziţia 20 din propunerea financiară şi preţul de piaţă al fiecărui transformator.

Or, dacă ar fi fost vorba despre subevaluarea invocată de petentă, nu se întrevede motivul pentru care, indicând un preţ extreme de mic, de 111,79 lei, pentru primul transformator, ofertantul contestat ar fi dorit să indice un preţ extreme de ridicat pentru cel de-al doilea transformator, respectiv 44.684,25 lei, căci, în final, preţul total nu ar fi decât acelaşi. 

Faptul că cele două transformatoare fac parte din obiecte diferite ale contractului nu conduc în niciun fel la altă concluzie, susţinerile petentei în sensul că la obiectul 01 nu s-ar monta niciun transformator neţinând seama de eroarea descrisă mai sus şi dovedită ca atare de ofertantul contestat.

Câtă vreme lista de preţuri a celor două transformatoare şi a manoperei de montare a acestora este semnată şi ştampilată de Societatea D. S.A., este fără importanţă chestiunea datei invocată de petentă, precum şi trimiterea la faptul că produsele nu sunt identificate potrivit denumirii comerciale utilizate de furnizor, căci respectiva listă cerută de ofertantul contestat respectă cerinţele art. 136 alin. 2 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 295/2016, care are în vedere în mod expres documente privind preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori.

Împrejurarea că Societatea C. S.A. semnează lista de preţuri în calitate de ofertant este fără relevanţă câtă vreme această calitate se raportează în mod evident la calitatea avută faţă de Societatea A. S.R.L. care a solicitat lista de preţuri pentru a oferi explicaţiile necesare.

Cu privire la susţinerile petentei în sensul subevaluării manoperei necesare montării căminelor de inspecţie şi capacelor şi ramelor, instanţa reţine următoarele: 

Potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr. 101/2016:

“(2) În plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorităţii contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului”.

Instanţa constată că, în contestaţia adresată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, petenta nu a indicat în niciun fel care ar fi, în mod real, în opinia sa, timpii de montare a articolelor de mai sus, ci a susţinut, ca şi în plângerea adresată în faţa instanţei, că timpii necesari montării unui cămin, respectiv unui capac şi ramă, de 3,35 minute, respectiv de 3,34 minute, ar fi vădit insuficienţi, astfel încât ar fi vorba de o subevaluare a preţului manoperei.

Se observă că petenta nu a prezentat în contestaţia adresată Consiliului nici măcar un calcul al timpilor de montaj a articolelor cămin şi capac cu ramă care ar rezulta din cuprinsul ofertei sale, prezentând acest calcul doar în concluziile scrise depuse la dosarul instanţei după închiderea dezbaterilor.

Instrucţiunile de montaj invocate de petentă, pe lângă faptul că au fost depuse la dosarul instanţei ulterior închiderii dezbaterilor, nu menţionează vreun timp necesar efectuării montării articolelor în discuţie, neputând fi avute în vedere de instanţă în sensul solicitat, respectiv acela de a dovedi că timpii de montare prezentaţi de petentă ar fi cei reali.

De asemenea, trebuie ţinut seama şi de clarificările făcute de autoritatea contractantă în sensul că referitor la listele de cantităţi din documentaţia de atribuire, ofertanţii au deplina libertate de a-şi prevedea propriile norme de consum în reţetele articolelor în conformitate cu tehnologia proprie de execuţie, cu respectarea strictă a cantităţilor şi specificaţiilor listelor de cantităţi F3, întrucât nu toate articolele din lista de cantităţi F3 se regăsesc în nomenclatorul de devize.

Cu privire la lipsa cotării montajului şi punerii în funcţiune a celor 4 hidranţi, instanţa reţine că oferta financiară a Societăţii A. S.R.L. indică în Formularul F3, poziţia 16 procurarea şi montarea celor 4 bucăţi hidrant, fiind menţionat atât preţul pe bucată, de 2.260,52 lei, cât şi preţul total de 9.042,10 lei, precum şi costul montajului, de 95,20 lei pe bucată şi respectiv totalul costului montajului de 380,80 lei (cost total – 9.422,90 lei).

Având în vedere argumentele menţionate, văzând şi prevederile art. 34 din Legea nr. 101/2016, instanţa va respinge plângerea formulată de petenta Societatea C. S.R.L. împotriva deciziei nr. 2349/C3/2605 din 31.12.2019 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Domenii speta

Spete similare