4. Recurs. Perimare. Suspendare dispusă în temeiul art. 413 Cod de procedură civilă. Obligaţia părţii de a solicita repunerea pe rol a cauzei după soluţionarea pricinii ce a determinat suspendarea judecăţii.

Este neîntemeiată susţinerea recurentului în sensul că, după suspendarea judecăţii în temeiul art. 413 Cod de procedură civilă, instanţa avea obligaţia să repună cauza pe rol din oficiu pentru a nu opera perimarea. Obligaţia de a solicita repunerea pe rol a cauzei, după soluţionarea definitivă a pricinii care a motivat suspendarea, revine părţii care trebuie să stăruie în continuarea judecăţii, instanţa neavând obligaţia de a repune pe rol cauza, dovada încetării cauzei care a determinat măsura suspendării trebuind fi făcută de persoana interesată şi care trebuie să manifeste diligente pentru continuarea judecăţii.

Constată că prin sentinţa civilă nr.1964/CA din 31.10.2017 Tribunalul Braşov – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ a constatat perimată acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului B. şi UAT B..

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului cu consecinţa casării sentinţei recurate în sensul rejudecării în fond a cererilor formulate prin cererea de repunere pe rol.

În motivarea cererii de recurs se invocă faptul că instanţa de fond nu a cercetat motivele invocate în cererea de repunere pe rol, respingerea acesteia nefiind argumentată adecvat.

Se mai invocă faptul că instanţa nu s-a pronunţat asupra  cererii de repunere în termenul de a formula cerere de repunere pe rol.

În recurs nu au fost administrate probe.

Analizând actele şi lucrările dosarului Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat.

Prin încheierea de şedinţă din data de 06.12.2016 în temeiul art. 413 alin. 1 pct.1 Cod de procedură civilă s-a dispus suspendarea judecării recursului până la soluţionarea definitivă a dosarului xxxx/62/2014* al Curţii de Apel Braşov.

 Dosarul a fost trimis în arhivă spre conservare, urmând a fi repus pe rol la stăruinţa părţii interesate ori alte dispoziţii ale instanţei.

În cauză a fost întocmită dare de seamă asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea, din care rezultă că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 06.12.2016, când a fost suspendată cauza în condiţiile art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod de procedură civilă până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. xxxx/62/2014* al Curţii de Apel Braşov.

 Conform extrasului din sistemul ECRIS al instanţei, cauza xxxx/62/2014* a fost soluţionată irevocabil la data de  11.04.2017.

Art. 416 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire se perima de drept dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii timp de 6 luni. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu iar art. 418 alin. (1) Cod de procedură civilă menţionează faptul că este suspendat cursul perimării cât timp dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 413 Cod de procedură civilă şi alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată.

 Suspendarea facultativă a judecăţii, astfel cum dispune expres art. 413 Cod de procedură civilă dăinuie până când hotărârea pronunţată în cauza ce a determinat suspendarea a rămas irevocabilă.

Pe cale de consecinţă, o dată ce hotărârea a rămas definitivă, suspendarea încetează, iar termenul de perimare îşi reia cursul firesc; de aceea, spre a evita împlinirea termenului de prescripţie, părţile sunt obligate să stăruie în continuarea judecăţii, instanţa, având posibilitatea, iar nu obligaţia de a dispune repunerea pe rol a cauzei de îndată ce cunoaşte că hotărârea pronunţată în cauza ce a determinat suspendarea, a rămas irevocabilă.

Având în vedere că de la această dată, 11.04.2017, curge termenul de perimare, iar nici una din părţi nu a făcut acte  de procedură în vederea judecării procesului, devin aplicabile dispoziţiile art. 416 alin. 1 Cod de procedură civilă, potrivit cărora orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.

Criticile recurentului în sensul că instanţa nu a motivat respingerea cererii de repunere pe rol formulată de reclamant pentru termenul la care cauza s-a repus pe rol din oficiu în vederea discutării perimării nu pot fi reţinute.

Instanţa de fond în mod corect a apreciat că, odată ce termenul de perimare a expirat, o eventuală cerere de repunere pe rol formulată de reclamant pe motiv că acesta a aşteptat pronunţarea într-o cauză similară, nu este admisibilă, motivele invocate nejustificând pasivitatea părţii. Pentru aceleaşi considerente nici cererea de repunere în termenul de a formula cererea de repunere pe rol nu este justificată.

Este neîntemeiată susţinerea recurentului în sensul că, după suspendarea judecăţii în temeiul art. 413 Cod de procedură civilă, instanţa avea obligaţia să repună cauza pe rol din oficiu pentru a nu opera perimarea.

Obligaţia de a solicita repunerea pe rol a cauzei, după soluţionarea definitivă a pricinii care a motivat suspendarea, revine părţii care trebuie să stăruie în continuarea judecăţii, instanţa neavând obligaţia de a repune pe rol cauza, dovada încetării cauzei care a determinat măsura suspendării trebuind fi făcută de persoana interesată şi care trebuie să manifeste diligente pentru continuarea judecăţii.

Pentru aceste motive, în baza art. 496 Cod de procedură civilă, instanţa urmează să respingă  recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1964/CA/31.10.2017 pronunţată de Tribunalul Braşov – secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Domenii speta

Spete similare