Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private

Actul de sesizare

Prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 1358/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjud a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul N I  -C  , pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. 1şi 2 Cod penal.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că la data de 16.10.2018, în jurul orei 05:50, inculpatul a pătruns fără drept şi fără consimţământul persoanei vătămate Băţaru Nina, în locuinţa acesteia din com. Homocea,  , jud. Vrancea.

Prin rechizitoriul întocmit în cauză a fost reţinută următoarea situaţie de fapt: 

„La data de 16.10.2018, în jurul orei 06.00, persoana vătămată Băţaru Nina, din com. Homocea, sat Homocea, jud. Vrancea, a sesizat prin SNUAU 112 organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Homocea cu privire la faptul că, la aceeaşi dată, în jurul orei 05.45, numitul N I  -C  , din aceeaşi localitate, a pătruns fără drept în locuinţa sa.

Din declaraţia persoanei vătămate Băţaru Nina reiese faptul că, în noaptea de 15/16.10.2018, aceasta se afla la domiciliu împreună cu copiii săi, respectiv Bățaru Michelle, în vârstă de 16 ani, și Bățaru Auraș-Nicolae, în vârstă de 7 ani, soțul dânsei, Bățaru Aurel, fiind plecat din localitate.

În dimineaţa zilei de 16.10.2018, în jurul orei 05.50, persoana vătămată a simțit că cineva este în casă. Întrucât ușa de la dormitorul situat la etajul I, unde se odihnea împreună cu fiul ei, era larg deschisă, a observat silueta unei persoane. Bățaru Nina a început să strige la acea persoană, întrebând cine este și ce caută în casa ei, moment în care intrusul s-a întors și a plecat în fugă, coborând scările către parter. De teamă, persoana vătămată a început să țipe, a coborât la parter, după care a ieșit în curte în fața casei, exact la timp, când intrusul ieșea din subsolul imobilului. Acesta a escaladat grămada de lemne care se afla la intrarea în subsol, după care a sărit gărduțul spre curte, moment în care s-a intersectat cu persoana vătămată, care a reușit să-l prindă de hanorac și să-i dea jos gluga de pe cap, recunoscându-l astfel pe inculpatul N I  -C  , zis Bucureșteanul. Persoana vătămată i-a spus inculpatului că va sesiza poliția, iar acesta a murmurat încet „cheamă poliția”, după care a strigat către dânsa „cheamă”, apoi a sărit gardul către DJ 252, îndreptându-se către drumul comunal, care desparte imobilul în cauză de cel al martorului Bleajbu Ciprian, unde s-a urcat într-un autoturism şi a plecat în viteză.

Totodată, persoana vătămată a precizat că, situaţie care rezultă şi din procesul-verbal de  cercetare la faţa locului, uşa de acces în locuinţă prin garaj care permite urcarea la etaj şi  pe unde a ieşit inculpatul, nu este încuiată de regulă pe timpul nopţii. Uşa principală(situată în partea de est a locuinţei) şi o altă uşă secundară (situată în partea de vest a locuinţei) sunt de obicei încuiate pe timpul nopţii, însă ultima uşă menţionată anterior a fost găsită descuiată, fără urme de forţare, întrucât fiica persoanei vătămate, Băţaru Michelle, a uitat să o încuie  în noaptea respectivă. De asemenea, poarta de  acces în curte dinspre DJ 252 nu era încuiată, din acelaşi motiv ca cel menţionat anterior.

Au fost audiaţi în calitate de martori numiţii Băţaru Michelle (fiica persoanei vătămate) şi Bleajbu Ciprian care au confirmat cele  declarate de persoana vătămată. În plus, martorul Bleajbu Ciprian a precizat că, după ce i-a auzit pe Băţaru Nina şi N I  -C certându-se în curtea persoanei vătămate, l-a văzut pe inculpat sărind gardul în drum şi urcându-se apoi într-un autoturism marca BMW seria 7, cu care a plecat spre drumul de pământ din spatele grădinilor celor din zonă. La aproximativ cinci minute după ce a vorbit cu persoana vătămată, martorul s-a deplasat pe drumul de pământ pe unde plecase inculpatul cu autoturismul. În apropierea casei fratelui său, l-a văzut pe inculpat în autovehicul, era singur şi părea foarte panicat şi în stare de ebrietate. L-a întrebat ce a făcut, iar inculpatul i-a spus că a intrat în casa familiei Băţaru, pentru că obişnuia să meargă să se întâlnească cu Băţaru Michelle, însă l-a prins mama acesteia, care a făcut gălăgie mare.

Fiind audiat cu privire la cele întâmplate, inculpatul N l  -C a declarat, în prezenţa avocatului ales, că în data de 15/16.10.2018, după ora 21.00, a consumat băuturi alcoolice cu mai multe persoane, respectiv atât la barul lui Petrea Ionuţ, precum şi în case particulare, îmbătându-se foarte tare, ultima locaţie în care îşi aminteşte că a consumat băuturi alcoolice fiind magazinul numitului Nechita Vasilică, situat în sat Homocea, strada S.M.A.. Inculpatul precizează că nu-şi aminteşte să fi fost în acea noapte în locuinţa numitei ..., menţionând că nici măcar momentul în care a fost surprins de către aceasta nu şi-l aminteşte. Inculpatul susţine, că nu a mai realizat unde este poarta pe care intrase în curte şi a sărit gardul la ieşire, întrucât s-a panicat foarte tare când Băţaru Nina a ţipat la el în curtea locuinţei. (f.32-42)

Susţinerile inculpatului că “din cauza consumului exagerat de alcool, nu-mi amintesc să fi fost în acea noapte în locuinţa persoanei vătămate….nu-mi amintesc nici măcar momentul în care a fost surprins de către Băţaru Nina” şi “a sărit gardul deoarece când Băţaru Nina a ţipat la el în curte, s-a panicat foarte tare şi nu a mai realizat unde este poarta sau pe unde a intrat” sunt antagonice, întrucât dacă inculpatul ar fi fost atât de băut încât să nu mai realizeze ce se întâmplă cu el, nu ar fi fost capabil să sară gardul şi nici nu şi-ar mai fi amintit nimic. Însă, dimpotrivă, el a declarat că s-a panicat foarte tare la auzul ţipetelor persoanei vătămate, ceea ce denotă că starea sa de conștienţă nu era atât de afectată pe cât a susţinut.

 În plus, martorii Bilibou Laurenţiu-Valentin, Nechita Vasilică şi Tănase Ionuţ au confirmat faptul că, în noaptea de 15/16.10.2018, au consumat alcool împreună cu inculpatul N I  -C la domiciliile primilor doi martori. Însă, martorul Tănase Ionuţ a declarat că, în dimineaţa zilei de 16.10.2018, în jurul orei 04.00, când a plecat de la domiciliul martorului Bilibou Laurenţiu-Valentin odată cu inculpatul N I  -C  , acesta era lucid, conştient, întrucât l-a întrebat dacă doreşte să-l ducă acasă, dar a fost refuzat, spunându-i că “nu este cazul, căci se descurcă singur”.

De regulă, orice persoană de bună-credinţă intră şi iese dintr-o curte pe poarta de acces, iar faptul că inculpatul a sărit gardul la plecare demonstrează că acesta a intrat în curte în acelaşi mod, sărind gardul. Luând în considerare şi declaraţia martorului Bleajbu Ciprian, din care rezultă că inculpatul i-a spus că “a intrat în casa familiei Băţaru, pentru că obişnuia să meargă să se întâlnească cu Băţaru Michelle”, se poate presupune că inculpatul ştia că, de regulă, porţile de acces în curtea persoanei vătămate Băţaru Nina erau încuiate pe timpul nopţii şi în plus era conştient de ceea ce face”.

Faza de judecată (...)

La termenul din 22.09.2020 inculpatul s-a prezentat în instanţă şi în prezenţa apărătorului ales a arătat că nu recunoaște  fapta pentru care a fost trimis în judecată. Şi-a rezervat dreptul de a nu da nicio declarație  şi şi-a menţinut declaraţiile date în timpul urmăririi penale.

În apărare, la acelaşi termen, inculpatul prin avocat ales a arătat următoarele: „…precizează că în data de  16.10.2018  când  reprezentanții  DIICOT-ului au făcut o percheziție domiciliară la inculpat, acesta  era  agresiv  întrucât se afla în stare avansată de ebrietate şi nu a putut fi audiat. A solicitat  la Parchet sa fie testate părţile cu aparatul poligraf şi a fost respinsă aceasta proba. Solicită să fie audiat în calitate de martor  polițistul Dorin Cătălin Ionuț,  care a fost prezent când a venit DIICOT-ul, pentru a confirma cele susținute  de inculpat şi emiterea unei adrese către Serviciul Teritorial  Vrancea DICOT de a ne confirma faptul că în data de 16 octombrie 2018 s-a efectuat o percheziție domiciliara la inculpatul N I C  , daca a fost  ridicat si dus la sediul DICOT Vrancea şi dacă a putut sa dea o declarație  in acea zi. Din cauza stării in care se afla,probabil i-o fi pus droguri, ceva,  era foarte agresiv, a fost ținut cu cătuşe, l-au trezit, s-au chinuit  de mai multe ori sa-l tina conștient, considera ca nu  s-a dus cu conștiința lui sa intre in curte, era intr-o groaznica stare. In circumstanțiere o sa depună înscrisuri care atestă faptul că acest inculpat o cunoaște pe fiica cea mare a persoanei vătămate Băţaru Oana şi a avut o relație  cu aceasta si a mai fost la locuința  familiei Băţaru. La momentul presupusei  violări  de domiciliu Băţaru Oana era căsătorită si nu a venit la aceasta sa o caute, era in stare de ebrietate. S-a pus problema organelor de urmărire penala de ce inculpatul N I C cunoștea la locuința persoanei vătămate , chiar daca era beat. Acesta cunoștea locuința persoanei vătămate  pentru ca a avut o relație cu fiica cea mare a familiei. Va aduce acte in circumstanțiere  care atesta faptul ca a  purtat discuții cu fiica cea mare  si după acest incident si fiica cea mare susține ca familia l-a iertat…”.

Inculpatul a depus prin avocat ales la dosar un extras cu privire la convorbirile purtate pe reţelele de socializare între inculpat şi Băţaru Oana, fiica persoanei vătămate Băţaru Nina, de unde rezultă că inculpatul şi Băţaru O se cunoşteau (f. 67-82).

Din adresa nr. 53/D/P/2019 din 05.10.2020 emisă de DIICOT –B.T. Vrancea rezultă că la data de 16.10.2018 la locuinţa inculpatului a fost efectuată o percheziţie domiciliară iar acesta nu a  fost audiat (f. 42).

Din declaraţiile date în timpul urmăririi penale de către suspect/inculpat rezultă că acesta a intrat în locuinţa persoanei vătămate Băţaru Nina de mai multe ori cu ocazia nunţilor în care a avut calitate de naş, conform obiceiurilor locale. Mai rezultă că acesta a consumat voluntar băuturi alcoolice în noaptea de 15/16.10.2018 împreună cu numiţii Onofrei Mitică, Laica Ciprian, Nechita Costel, Bilibou Laurenţiu, Nechita Vasilică, Tănase Ionuţ şi cu alte persoane pe care nu şi le mai aminteşte, atât la barul lui Petrea Ionuţ cât şi în case particulare din com. Homocea, jud. Vrancea şi astfel s-a îmbătat foarte tare. Inculpatul a declarat că nu îşi aminteşte să fi fost în locuinţa persoanei vătămate deşi a arătat :” referitor la faptul că am sărit gardul la ieşirea din curtea numitei Băţaru Nina, arăt că am făcut acest lucru deoarece când Băţaru Nina a ţipat la mine în curte m-am panicat foarte tare şi nu am realizat unde ste poarta sau pe unde am intrat.”(f. 33-34, 37-38, 40-41).

A fost reaudiată persoana vătămată Băţaru Nina care a declarat că îşi menţine declaraţia dată în timpul urmăririi penale şi a precizat nu l-a  invitat pe inculpat să vină la ea acasă în acea noapte sub nici un motiv şi nici altcineva din membrii familiei sale nu l-a invitat pe inculpat să intre în casă. Persoana vătămată Băţaru Nina a menţionat că înainte de acest incident inculpatul a venit la ei acasă o dată sau de două ori dar a intrat doar în curtea din spatele casei cu ocazia obiceiului numit cinstitul la nunţi iar în casă inculpatul nu a intrat niciodată până la incident. Persoana vătămată Băţaru Nina a subliniat faptul că inculpatul nu este prieten cu fiicele sale Băţaru Michelle şi Băţaru Oana. Persoana vătămată Băţaru Nina a susţinut că s-a speriat în urma incidentului, a arătat că nici în prezent nu poate să vadă persoane cu glugă (inculpatul ar fi purtat un hanorac cu glugă la momentul faptei) şi a învederat faptul că băieţelul său Băţaru Auraş Nicolas în vârstă de 8 ani nu mai doarme singur, fiind şi el speriat ca urmare a ceea ce s-a întâmplat. Persoana vătămată a mai declarat că i-a fost vătămată reputaţia sa de femeie familistă, de casă deoarece inculpatul este cunoscut ca un „gigolo” în comunitate (f. 50-52).

Martora Băţaru Michelle, fiica persoanei vătămate Băţaru Nina, şi-a menţinut şi ea declaraţia dată în timpul urmăririi penale. A precizat că nu a fost niciodată prietenă cu inculpatul şi nici sora sa mai mare Băţaru Oana nu a avut vreo relaţie cu inculpatul. A susţinut că nu l-a invitat acasă pe inculpat în acea noapte şi a învederat că mama sa, fratele său mai mic şi ea s-au speriat în urma incidentului (f. 58-59),

Martorul Petrea Toader, propus pe latură civilă de către persoana vătămată Băţaru Nina constituită parte civilă în cauză, a declarat în esență că  locuieşte peste drum de persoana vătămată şi că în dimineaţa incidentului a văzut-o pe persoana vătămată în drum îmbrăcată în pijamale şi în şlapi împreună cu fiul ei cel mic iar persoana vătămată şi băiatul plângeau, Băţaru Nina povestindu-i că inculpatul a intrat peste ei în casă. Martorul a  susţinut că inculpatul nu a avut vreo relaţie de prietenie cu vreuna dintre fetele familiei Băţaru şi a menţionat că inculpatul este cunoscut în sat ca un tip cu bani şi având relaţii cu multe femei (f. 83, 84).

Martorii Bilibou Laurenţiu-Valentin şi  Nechita Vasilică au confirmat faptul că în noaptea incidentului au băut împreună cu inculpatul (f. 92, 93).

S-a dat citire în temeiul art. 381 alin. 7 CPCP declaraţiilor de la urmărirea penală ale martorilor Bleajbu Ciprian şi Tănasă Ionuţ care nu au putut fi audiaţi, fiind plecaţi în străinătate  (f. 85 şi urm.).

Se reţine faptul că martorul Bleajbu Ciprian (vecin cu persoana vătămată Băţaru Nina şi având vedere către locuinţa acesteia de la geamul dormitorului său de la etaj) a  declarat la urmărirea penală că dormea şi după ce a auzit ţipete şi i-a văzut pe Băţaru Nina şi Nichita Ionuţ-Ciprian certându-se în curtea persoanei vătămate, l-a văzut pe inculpat sărind gardul în drum şi urcându-se apoi într-un autoturism marca BMW seria 7, cu care a plecat pe drumul de pământ din spatele grădinilor din zonă. La aproximativ cinci minute după ce a vorbit cu persoana vătămată, martorul s-a deplasat pe drumul de pământ pe unde plecase inculpatul cu autoturismul. A precizat martorul că l-a găsit pe inculpat în autovehicul, acesta era singur şi părea foarte panicat şi în stare de ebrietate. Martorul l-a întrebat ce a făcut iar inculpatul i-a spus că a intrat în casa familiei ..., pentru că obişnuia să meargă să se întâlnească cu Băţaru Michelle, însă l-a prins mama acesteia, care a făcut gălăgie mare (f. 49 dosar u.p.).

Analizând materialul probator administrat în cauză atât în timpul urmăririi penale cât şi în timpul cercetării judecătorești, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt care a fost descrisă în actul de sesizare a instanţei, respectiv faptul că la data de 16.10.2018, în jurul orei 05:50, inculpatul a pătruns fără drept şi fără consimţământul persoanei vătămate Băţaru Nina, în locuinţa acesteia din com. Homocea, sat Homocea, jud. Vrancea.

Nu poate fi reţinută în cauză incidenţa cauzei de neimputabilitate a intoxicaţiei, prev. de art. 29 Cod penal, întrucât aceasta presupune intoxicaţia involuntară or inculpatul a consumat voluntar băuturi alcoolice în noaptea incidentului, aşa cum rezultă din declaraţia sa şi ale martorilor în cauză.

Nu poate fi reţinută în cauză incidenţa cauzei de neimputabilitate a erorii, prev. de art. 30 Cod penal, întrucât  din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul era conştient că nu intrase în locuinţa sa ci în locuinţa altei persoane, aspect sugerat în principal de declaraţiile martorului  Bleajbu Ciprian care a declarat că imediat după incident l-a găsit pe inculpat în autovehiculul său parcat pe un drum în apropiere de casa victimei, acesta era singur şi părea foarte panicat şi în stare de ebrietate. Martorul l-a întrebat ce a făcut iar inculpatul i-a spus că a intrat în casa familiei Băţaru, pentru că obişnuia să meargă să se întâlnească cu Băţaru Michelle, însă l-a prins mama acesteia, care a făcut gălăgie mare. Chiar inculpatul a declarat că :” referitor la faptul că am sărit gardul la ieşirea din curtea numitei Băţaru Nina, arăt că am făcut acest lucru deoarece când Băţaru Nina a ţipat la mine în curte m-am panicat foarte tare şi nu am realizat unde este poarta sau pe unde am intrat.”, detalii care indică clar faptul că inculpatul nu era în eroare cu privire la locul unde se află.

Şi în situaţia în care inculpatul ar fi avut sau ar avea o relaţie cu una dintre membrele familiei Băţaru, acest lucru nu reprezintă o cauză justificativă sau de neimputabilitate atâta vreme cât în cauză nu s-a demonstrat că inculpatul a pătruns la data evenimentului în casa persoanei vătămate  Băţaru Nina cu acordul acesteia sau al unui alt membru al familiei care foloseşte imobilul. (...)

Individualizarea pedepsei

La individualizarea pedepsei  ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Instanţa va reţine  că pe parcursul procesului penal inculpatul nu a manifestat sinceritate şi nu a recunoscut fapta. Se are în vedere şi faptul că inculpatul N I  -C are studii gimnaziale, administrator al SC Home Bucureşteanu ProdImpex SRL, iar potrivit fişei de cazier judiciar a săvârşit mai multe infracţiuni în străinătate.

Pentru aceste motive, instanţa  va condamna  inculpatul  la  o pedeapsă cu amenda penală ( pedeapsă prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii pentru infracțiunea reţinută), în  cuantum suficient în opinia instanţei pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

Astfel, în baza art. 396 alin. 2 Cod Procedura Penală,  art.  224 alin. 1, 2 Cod Penal, art. 61 alin. 1, 4 lit. c) Cod Penal va condamna pe inculpatul N I  -C  ,  , la o pedeapsă de :

 -  1.800 (o mie opt sute) lei  amendă penală, reprezentând 180 de zile - amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 10 lei,  pentru comiterea infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. 1 şi 2 Cod penal.

Totodată, va atrage atenţia  inculpatului  asupra dispoziţiilor art. 63 Cod Penal în sensul că,  dacă cu rea-credinţă, nu va executa pedeapsa amenzii în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea  şi asupra dispoziţiilor art. 64 Cod Penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu  prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Soluţionarea laturii civile

În cursul procesului penal, în termen legal, persoana vătămată Băţaru Nina s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 20.000 lei reprezentând daune morale(f. 17). (...)

Instanţa va reţine întrunirea în speţă a condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1381 şi urm. din Codul Civil, respectiv existenţa prejudiciului suferit de partea civilă, a faptei ilicite săvârşite de inculpat, a  legăturii de cauzalitate între această faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei inculpatului în săvârşirea faptei, vinovăţie care îmbracă forma intenţiei. Conform art. 19 Cod de Procedură Penală - Obiectul şi exercitarea acţiunii civile -acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. Potrivit art. 20 alin. 2 Cod de Procedură Penală constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază iar art. 99 alin. 1 Cod de Procedură Penală stipulează că în acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal procurorului, iar în acţiunea civilă, părţii civile ori, după caz, procurorului care exercită acţiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă.

Conform art. 1357 Cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă. Art. 1372 alin. 1 Cod civil - Răspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicţie - Cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătoreşti este obligat să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicţie răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urme persoane. Art. 1381 Cod civil - Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale -Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie. Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor. Art. 1382 Cod civil- Răspunderea solidară -Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat.

În ceea ce priveşte prejudiciul, acesta este calificat ca o condiţie sine qua non, definindu-se ca fiind efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savârsite de o alta persoana. Prejudiciul reprezintă rezultatele dăunatoare, de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane.  Prejudiciul este cel mai important element al răspunderii civile delictuale, conditie necesara si esențiala a acesteia, deoarece atât timp cât o persoana nu a fost prejudiciata, ea nu are dreptul de a pretinde nicio reparatie, pentru ca nu poate face dovada unui interes.

Prejudiciul patrimonial este acel prejudiciu al cărui continut poate fi evaluat în bani. În ceea ce privește condițiile repararii prejudiciului, se retine ca prejudiciul da dreptul păgubitului de a cere obligarea autorului faptei ilicite la reparare, daca sunt îndeplinite, cumulativ, doua condiţii, respectiv prejudiciul să fie cert şi prejudiciul să nu fi fost reparat încă.

Referitor la caracterul cert al prejudiciului, se retine ca prejudiciul este cert atunci când este sigur, atât sub aspectul existenţei cât şi al întinderii sale. Este considerat cert, prejudiciul actual, precum si prejudiciul viitor, adica acel prejudiciu care apare dupa soluționarea actiunii în despagubire, în masura în care sunt sigure, atât apariţia acestui prejudiciu, cât si posibilitatea de a fi determinat.

O altă condiţie se referă la împrejurarea ca prejudiciul să nu fi fost reparat încă. Repararea prejudiciului se poate realiza prin convenţia partilor sau prin intentarea unei acţiuni în justitie pentru plata despagubirilor.

În cadrul unei astfel de acţiuni, repararea prejudiciului se face în funcţie de principiul repararii integrale a prejudiciului şi principiul repararii în natura a prejudiciului. Principiul repararii integrale a prejudiciului presupune restabilirea situatiei anterioare savârsirii faptei ilicite, ca un principiu fundamental al raspunderii civile delictuale. La repararea integrală a unui prejudiciu, urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte, respectiv este supusă repararii atât paguba efectiva - damnum emergens -, cât şi beneficiul nerealizat - lucrum cessans; se repara atât prejudiciul previzibil cât si prejudiciul imprevizibil; în stabilirea întinderii despagubirilor nu are relevanţă starea materiala a victimei sau a autorului faptei ilicite; prejudiciul trebuie să fie reparat în întregime, indiferent de forma sau gradul de vinovăţie.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral, instanţa reţine că deşi necuantificabil, prejudiciul moral trebuie dovedit şi apreciat de la caz la caz şi presupune o estimare, în raport cu criterii precum consecinţele negative suferite de victimă în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. Prin urmare, stabilirea cuantumului daunelor morale,  procesul de apreciere  ce caracterizează prejudiciul nepatrimonial nu este expresia unei realităţi materiale. Aceste aspecte au ca scop evitarea prin plata despăgubirilor a unei îmbogăţiri fără justă cauză în favoarea persoanei vătămate constituite parte civilă.

 Relativ la prejudiciul  moral produs persoanei vătămate, instanţa va reţine că acesta există, este cert şi nu a fost reparat încă. Nu încape îndoială că pătrunderea unei persoane străine, noaptea, în casa persoanei vătămate a fost un eveniment traumatic, care a provocat persoanei vătămate şi fiului acesteia învârstă de 8 ani o stare de panică profundă şi care a dăunat imaginii persoanei vătămate în comunitate.  Cu toate acestea, instanţa consideră că  întinderea acestuia este mai redusă în raport cu suma pretinsă şi urmează să acorde victimei despăgubiri într-un cuantum ce va fi apreciat drept o satisfacţie echitabilă.

Astfel, în temeiul prevederilor art. 397 Cod de procedură penală rap. la art. 1349 alin. 1, 2 Cod civil, art. 1357 Cod civil, art. 1381 Cod civil şi art. 1391 Cod civil va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga  inculpatul N I  -C la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Băţaru Nina 

Domenii speta

Spete similare