Civil.anulare acţiune

ANULARE ACŢIUNE

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Reclamanta D.E. prin reprezentant D.A.R.  şi  reclamantul D.A.R., prin cererea de chemare în judecată solicită anularea contractului de donaţie nr.... autentificat de BNP V.V.şi asociaţii,  în contradictoriu cu pârâta S.T.. Contractul de donaţie a avut ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui apartament situat în ....

Acestia  învederează faptul că este un  contract încheiat în frauda legii,  nul absolut, nu există cauza contractului sau cauza este falsă, mai precizează că defunctei  i-a lipsit discernământul la  momentul  semnării actului de dispozitie. Totodată mai  arată că  pârâta nu s-a achitat de sarcinile la care era obligată. În esentă, în elaborarea argumentelor, reclamantii învederează că pârâta ar fi de rea-credintă si că în mod necinstit ar fi determinat-o pe defuncta N.M. să-i lase acest imobil. Mai evoca aspecte si imprejurări legate de existenta unei  conivenţe întru diferite persoane de autoritate publică precum notari, medici, preoti care ar fi avut ceva de a face cu prezenta situatie de fapt. Totodată  invocă  nelegalităti comise cu ocazia  încheierii contractului  de donatie,  săvârsite de notarul public

Prin întâmpinare pârâta a solicitat anularea cererii de chemare în judecată ca netimbrată.

 Prin încheierea din şedinţa publică din 31.03.2017, a fost pus în vedere reclamantei să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în valoare de 1745 lei până la termenul de judecată din 28.04.2017. La 27.04.2017 reclamanta a depus cerere de ajutor public judiciar pentru a fi scutită de plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1745 lei. La 10.05.2017 pârâza S.T. a depus note de şedinţă prin care a solicitat ca cererea de ajutor public judiciar să fie respinsă deorece a fost tardiv formulat. Prin încheierea din 26.05.2017 instanţa aduce la cunostinţa părţilor că nu s-a putut pronunţa pe cererea de ajutor public judiciar deoarece cuponul de pensie depus era din 2014, punând în vedere că mai sunt şi alte acte doveditoare necesare.

Prin încheierea pronunţată în camera de consiliu din data de 20.06.2017, instanţa respinge cererea de ajutor public judiciar.

Prin cererea de reexaminare depusă la 28.06.2017, reclamanta solicită instanţei, printre altele şi să stabilească suma corectă de platit. Prin încheierea pronunţată în camera de consiliu la 13.07.2017, instanţa respinge cererea de reexaminare formulată.

Prin sentinţa civilă nr. ..., instanţa a admis  excepţia netimbrarii cererii de chemare in judecata formulata de reclamant D.E. în contradictoriu cu pârât S.T., si a dispus anularea acesteia.

Prin decizia civilă nr...., Tribunalul Buzău a admis apelul declarat de către reclamanta D.E. prin mandatar D.A.R., împotriva sentinţei civile nr. ... din ...  pronunţată de Judecătoria Buzău în contradictoriu cu pârâta S.T., a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.

În drept , invocă  dispozitiile  art.1029 Cod civil, art.948,949,950 si 966 C.civil,

În probatiune – interogatoriul pârâtei, proba cu acte,  martori.

Depune taxă judiciară de timbru în cuantum legal de 1745 lei.

Pârâta pe  fondul  cauzei solicită respingerea  acesteia ca neîntemeiată , precizând că cererea este informă si că se invocă texte de lege abrogate. Cu privire la frauda la lege invocată sustine că trebuie respinsă deoarece nu se precizează ce conditii legale au fost încălcate, în  ce a constat frauda si nici care sunt probele pe care  reclamantii îsi intemeiază cererea. În ce priveste lipsa cauzei contractului, elaborează în sensul că defuncta o cunostea pe pârâta de mic copil, aceasta din urmă fiindu  i elevă si având întotdeauna o simpatie specială  pentru  ea. Astfel că, arată pârâta, sustinerile reclamantilor în acest sens sunt cu totul neîmntemeiate. Cu  privire la  bunurile mobile arată că reclamantii se exprimă  vag si nu indică precis la ce se referă. Cu privire la neîndeplinirea sarcinilor arată că în contract  nu s-au stipulat astfel de sarcini dar că în orice caz , pârâta din  propria sa initiativă, din obligatie morală, a avut grijă de  cele  necesare defunctei.

În drept: invoca prevederile Noului cod  civil precum si toate dispozitiile legale aplicabile.

Probe – înscrisuri si  orice alte probe.

În baza art.255  raportat laart.258 Ncpc, instanţa a incuviintat si administrat probatoriul solicitat.

Analizând prezenta cauză, instanţa  retine următoarele:

Prin contractul de donație autentificat sub nr.3763 din 24.07.2014 la BNP V.V.și Asociații, N.M., actualmente decedată, a donat un imobil pârâtei S.T..

Reclamanta D.E., în calitate de sora a donatoarei, prin reprezentant legal D.A.R., dar și reclamantul D.A.R., în nume personal, solicită anularea contractului de donație mai sus precizat.

Aceștia învederează că este un contract încheiat în frauda legii, nul absolut, actul fiind lipsit de condițiile esențiale de validitate. Arată că lipsește cauza contractului, fiind fondat pe o cauză falsă de înstrăinare a imobilului si nu poate avea niciun efect întrucât a lipsit intenţia reală de a gratifica. Totodată mai arată că donatara era obligată moral si legal de a îngriji până la moarte si de a se ocupa de datinile creştineşti. În susţinerea cererii aceştia arată că defuncta a avut consimţământul viciat la semnarea contractului.

Preliminar, față de data încheierii contractului de donație, respectiv 24.07.2014, se constată, raportat la prevederile legale din cele ce succedă, că legea aplicabilă este Noul cod civil.

Legea 71/2011

Art. 102

(1)Contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.

În cauză pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale activă a reclamantului D.A.R.. Analizând excepţia invocată, instanța o va respinge, întrucât reclamantul are calitatea de succesibil al defunctei, ca nepot de soră, fiind moştenitor de gradul III al acesteia.

1.Art.1237 Noul cod civil

Frauda la lege

Cauza este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

Cu privire la acest prin motiv invocat instanța retine că argumentarea potrivit căreia defuncta nu ar fi avut intentia reală de a gratifica ci de a înstraina nu se circumscrie sensului propriu al fraudei la lege. Aceasta este incidentă când două părti în mod conștient încheie o conventie pentru a eluda anumite dispozitii legale imperative. Or, în litigiul dedus judecătii, teza probatorie a reclamantilor este tocmai contrariul, și anume a demonstra că defuncta nu a avut discernămant la semnarea contractului.

2.Noul cod civil

Art. 1236: Condiţii

(1)Cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală.

(2)Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice.

(3)Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.

 Prin urmare cauza este ilicită dacă este contrară legii şi ordinii publice şi este imorală dacă este contrară bunelor moravuri.

Cu privire la invocarea absenței cauzei contractului, instanța retine că aceată sustinere este neîntemeiată întrucât din însusi contractul încheiat rezultă existența cauzei contractului si anumite intenția de a gratifica.

Mai sustin aceștia că defuncta nu a avut discernământ la momentul semnării contractului. În acest sens s-a dispus efectuarea unei expertize pentru stabilirea competenței psihice a defunctei la acel moment.

Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.... din data de ... efectuat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Buzău, f148, rezultă că defuncta și-a păstrat competența psihică la data semnării actului de dispoziţie.

În corolar, instanța retine că din documentele medicale depuse la dosarul cauzei, nu rezultă că defuncta ar fi suferit de afecţiuni de natură să-i afecteze capacităţile cognitive. Simpla vârstă înaintată a acesteia nu este în sine aptă să probeze absenta competenței psihice a acesteia.

 Subsecvent, în condiţiile în care discernământul defunctei la data semnării actului de dispoziţie nu mai poate fi pus la îndoială, nici susţinerile reclamanţilor cu privire la obligativitatea asistării cu ocazia semnării actului de dispoziţie nu mai pot fi primite, întrucât defuncta a declarat în mod expres că nu doreste să fie asistată, după cum rezultă din contractul de donaţie. 

Mai mult decât atât se poate infera că din moment ce defuncta și-a rezervat dreptul de folosinţă asupra imobilului, constituindu-si un drept de abitație viageră, a fost în deplinătatea facultăţilor mintale, fiind evident că a avut reprezentarea mentală a acțiunilor sale şi a  consecinţelor acestora la momentul semnării contractului.

În ce privește incidența unui eventual caracter ilicit sau imoral al cauzei, dincolo de alegațiile făcute, nu s-a probat nimic în acest sens.

Reclamanţii fac trimiteri cu privire la existența unui grup infracţional organizat constituit din notar, preot, magistrați care în conivență ar fi fost complici la acoperirea lipsei de discernământ a defunctei. Față de aceste aspecte se observă că instanța civilă nu are competentă de a verifica acestei susţineri, reclamanţii având posibilitatea de a se adresa organelor abilitate.

De altfel, în legătură cu acest litigiu, aceştia au si formulat diferite plângeri penale împotriva mai multor persoane, soluţionate prin clasare.

3. Cu privire la revocarea contractului pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor, este de observat că în contract nu sunt stipulate astfel de obligaţii. Pe cale de consecinţă, motivele invocate în acest sens sunt neîntemeiate.

4. Cu privire la inventarierea obligatorie la care fac trimitere reclamanţii, instanţa verificând contractul de donație observă că obiectul acestuia îl constituie doar bunul imobil așa cum este descris, neexistând bunuri mobile a căror proprietate să fi fost transmisă prin donaţie de către defunctă donatarei-pârâte. Așadar art.1011, alin.3 din Noul cod civil nu-si găseşte aplicabilitatea.

5. Reclamanții mai solicită instanței să verifice contractul de donație întrucât sustin aceștia, Legea nr.17/2000 a fost menționată greşit in contractul de donație, conducând așadar la nulitatea absolută a actului atacat.

Față de acest aspect, instanța retine că, într-adevăr s-a comis o eroare materială cu privire la precizarea corectă a actului normativ în contract, respectiv în loc de legea 17/2000, s-a trecut legea 7/2000. Însă se precizează mai departe că este legea privind asistența socială a persoanelor vârstnice, neexistând niciun dubiu că defuncta a fost în deplină cunoştinţă cu privire la sensul acesteia și cu privire la opţiunea sa de a nu solicita asistență.

 Prin urmare, neputându-se retine vreun viciu de consimţământ în acest sens, nu se poate constata nici cauza unei nulităti absolute a contractului. Totodată nici nulitatea relativă nu poate fi luată în calcul, neprobându-se în cauză ce vătămare s-a produs urmare a acestei erori de redactare din cuprinsul contractului de donație.

6. Reclamanţii au mai învederat si aspecte de natură să pună la îndoială moralitatea pârâtei în împrejurările legate de moartea defunctei N.M.. Se observă că aceştia au formulat plângeri penale pentru omor calificat. La fila 72, dosarul cauzei, este depusă ordonanța de clasare din 05.05.2017, dosar penal nr..../P/..., prin care s-a dispus clasarea sub acest aspect față de pârâta S.T. și față de medicii D.A.M. și M.A..

 Totodată prin ordonanta de clasare și disjungere, fila 77,  pronuntață la data de 22.05.2017 in dosar nr. .../P/..., s-a dispuns clasarea față de parata cu privire la infracţiunile de şantaj, înşelăciune, fals in înscrisuri sub semnătură privată si uz de fals iar față de reclamantul D.A.R., s-a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetărilor sub aspectul comiterii infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare.

Este de subliniat că în cadrul probatoriului administrat de către organele de urmărire penală s-a decelat că situaţia de fapt expusă de către reclamanţi nu este conformă realităţii. De notat este că potrivit declaraţiei martorei P.F., defuncta N.M. a insistat în repetate rânduri pentru a o convinge pe pârâta S.T. să accepte donaţia. Totodată în contrapondere, martorul M.G.C. a declarat că defuncta i-a propus reclamantului D.A.R. cu patru ani înainte de moartea acesteia să ii lase apartamentul moștenire cu condiția să o îngrijească, însă acesta a refuzat.

7. În cauza pendinte se remarcă faptul că reclamantul a solicitat înscrierea în fals susţinând că semnătura defunctei a fost falsificată de către notarul public V.R.C. . Față de aceste împrejurări, instanța a suspendat judecarea cauzei si a trimis plângerea spre soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. După cum se poate observa, fila 50 dosarul cauzei, s-a dispus clasarea cauzei pentru motivul inexistentei faptei. Important, se retine în cadrul ordonanţei de clasare că notarul a avut la dispoziţie toate actele necesare potrivit dispoziţiilor legale în vederea încheierii unui contract de donaţie.

Legea nr.36/1995

Art. 100

(1)Înscrisul autentic notarial face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii.

(2)Reprezintă constatări personale ale notarului cele făcute prin propriile simţuri:

a)faptul prezentării părţilor şi a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum şi identificarea acestora;

b)locul şi data încheierii actului;

c)exteriorizarea consimţământului.

(3)Declaraţiile părţilor cuprinse în înscrisul autentic notarial fac dovada, până la proba contrară, atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.

Față de cele ce precedă, reţinând legalitatea contractului de donație a cărui anulare s-a cerut, va respinge cererea.

În raport de prevederile art.453, alin.1 Ncpc, reţinând culpa procesuală a reclamanţilor, va respinge cererea de obligare la cheltuieli de judecată a pârâtei formulată de aceştia.

Va lua act că pârâta solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare