Contestaţie la executare, intoarcere executare. Prescripţia dreptului de a cere executarea silita.

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 17.05.2019 sub număr unic 13927/299/2019, contestatoarea VE, în contradictoriu cu intimata I. LTD, a formulat contestatie la executare prin care a solicitat anularea Incheierii de incuviintare a executarii silite pronuntate de catre Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti la data de 22.03.2019 in dosarul nr.7905/299/2019, precum si a tuturor actelor de executare emise in dosarul de executare nr.432/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc P. , intoarcerea executarii silite, restituirea taxei judiciare de timbru si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, contestatoarea a învederat că, executarea silita contestata in prezenta cauza care face obiectul dosarului de executare nr.432/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc P. a fost pornita la cererea intimatei I. LTD in baza contractului de credit nr.77073144/09.03.2007 incheiat de catre contestatoare cu  B. S.A.

Contestatoarea sustine ca dreptul creditoarei de a cerere executarea silita era prescris la data depunerii cererii de executare silita.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.712 şi urmatoarele NCPC si art.723 si urmatoarele NCPC.

În dovedirea pretenţiilor, contestatoarea a solicitat încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisuri.

Contestatia la executare a fost legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 200 lei iar cererea de intoarcere a executarii silite a fost legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 50 lei.

Intimata, legal citata, a depus intampinare, prin care a invocat exceptia netimbrarii cererii, exceptia tardivitatii formularii cererii, exceptia inadmisibilitatii invocarii prescriptiei dreptului de a cere executarea silita iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.

In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii motivului prin care se invoca prescriptia dreptului de a cere executarea silita, intimata sustine ca, un asemenea motiv nu poate fi invocat pe calea contestatiei la executare ci numai pe calea unei actiuni in constatare de drept comun.

Cu privire la fondul cauzei, intimata a aratat ca, debitoarea contestatoare doreste sa se sustraga de la plata datoriei izvorate din contractul incheiat cu banca, intrucat, inainte de demararea procedurii executarii silite, creditorul a incercat in nenumarate randuri recuperarea creantei pe cale amiabila, prin contactarea telefonica a debitoarei iar conform art. 2532 alin. (6) NCC: „Prescriptia nu incepe sa curga, iar, daca a inceput sa curga, ea se suspenda: pe intreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe cale amiabila a neintelegerilor dintre parti, insa numai daca acestea au fost tinute in ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie.”

Se mai arata ca debitoarea a fost pusa in intarziere prin nenumaratele notificari transmise acesteia incepand cu data cesiunii si pana la data cererii de executare sens in care intimata considera ca se aplica prevederile art. 2537 alin. 4 NCC „Prescriptia se intrerupe prin orice act prin care cel in folosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere.” si art. 2540 NCC “Prescriptia este intrerupta prin punerea in intarziere a celui in folosul caruia curge prescriptia numai daca aceasta este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in intarziere.”

Astfel, nedorindu-se rezolvarea situatiei pe cale amiabila, in anul 2019 a fost inregistrata cererea de executare.

De asemenea, intimata a mai sustinut ca detine un titlu executoriu, invocand mai multe decizii ale ICCJ iar creanta este certa, lichida si exigibila.

La termenul de judecata din data de 25.09.2019, instanta a respins ca neintemeiata exceptia netimbrarii cererii iar prin incheierea de sedinta din data de 23.10.2019 s-a respins ca neintemeiata exceptia tardivitatii formularii cererii.

La termenul de judecata din data de 27.11.2019 instanta a calificat ca fiind aparare de fond inadmisibilitatea invocarii exceptiei prescriptiei dreptului de a cere executarea.

La solicitarea instanţei a fost depus dosarul de executare silită nr.432/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc Predescu Narcis Ionut.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Executarea silita contestata in prezenta cauza care face obiectul dosarului de executare nr.432/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc P. a fost pornita la cererea intimatei I. LTD in baza contractului de credit nr.77073144/09.03.2007 incheiat de catre contestatoare cu B. S.A. pentru recuperarea sumei de 2.195,94 lei, compusa din suma de 620,26 lei debit principal restant si suma de 1.575,68 lei reprezentand dobanda aferenta creditului acordat, intimata avand calitatea de creditoare cesionara, conform contractului de cesiune de creante incheiat la data de 30.06.2016 intre B. S.A. in calitate de cedent si I. LTD (actuala I LTD), in calitate de cesionar.

Executarea silita s-a incuviintat prin Incheierea de incuviintare a executarii silite din data de 22.03.2019 pronunţata în dosarul nr.7905/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Prin Incheierea nr.432 din data de 18.04.2019 de stabilire a cheltuielilor de executare, s-au stabilit cheltuieli de executare in suma totala de 599,81 lei. Tot la data de 18.04.2019 executorul judecatoresc a transmis o somatie mobiliara catre contestatoare pentru achitarea sumei de 2.795,75 lei debit si cheltuieli de executare.

Potrivit art.712 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie la executare în termen de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

S-a invocat de catre contestatoare prescripţia dreptului de a cere executarea silita iar instanţa reţine ca acest motiv este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:

Cu privire la acest motiv, in primul rand  se impune precizarea ca, este lipsita de orice fundament logic si juridic sustinerea intimatei conform careia prescriptia dreptului de a cere executarea silita nu poate fi invocata pe calea contestatiei la executare ci numai pe calea unei actiuni in constatare de drept comun. Astfel, in acest sens, in ceea ce priveste argumentele intimatei referitoare la acest aspect, dezvoltate pe larg in intampinare, conform carora contestatoarea nu poate invoca exceptii direct pe calea cererii de chemare in judecata, instanta observa mai intai faptul ca, asa cum insasi contestatoarea a mentionat expres in cuprinsul cererii sale, aceasta nu a inteles sa invoce aspectul legal de prescriptia dreptului de a cere executarea silita ca pe o exceptie procesuala propriu-zisa, ci acest aspect reprezinta o aparare de fond, adica un motiv de contestatie la executare si pentru care debitoarea apreciaza ca executarea silita demarata impotriva sa este nelegala, care va fi avut in vedere la deliberare, asa cum si instanta a stabilit la termenul de judecata din data de 27.11.2019.

In al doilea rand, instanta retine ca, in mod evident, prescriptia dreptului de a cere executarea silita poate fi invocata pe calea contestatiei la executare iar nu numai pe calea unei actiuni in constatare, asa cum in mod vadit nefondat sustine intimata, acesta reprezentand un motiv de contestatie la executare pentru care debitoarea apreciaza ca executarea silita demarata impotriva sa este nelegala.

Prescripţia extinctivă este acea sancţiune de drept civil îndreptată împotriva pasivităţii titularului dreptului subiectiv civil care constă în stingerea dreptului respectiv ori a „dreptului la acţiune” (inclusiv a dreptului de a obţine executarea silită) neexercitat în termenul prevăzut de lege.

Cu titlu prealabil, instanţa reţine că, asa cum rezulta din precizarea expresa a reprezentantilor creditoarei initiale B. S.A., contractul de credit nr.77073144/09.03.2007 a fost declarat scadent anticipat la data de 24.12.2007 iar ultima plata efectuata de catre contestatoare in contul acestui contract a fost in data de 11.07.2007 (f.96).

Instanţa mai reţine că, dreptul de a solicita întreaga sumă datorată de persoana împrumutată în baza unui contract de credit se naşte, în general, la data expirării perioadei contractuale, deoarece doar la acel moment pot fi considerate toate ratele din credit scadente. Cu toate acestea, dacă creditorul declară scadenţa anticipată a creditului, acesta poate proceda la recuperarea întregii sume datorate înainte de expirarea perioadei contractuale.

Astfel, declararea scadentei anticipate a contractului de credit a avut loc la data de de 24.12.2007, deci înainte de intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă (15.02.2013). Astfel, chiar dacă executarea silită contestata in prezenta cauza  a început sub imperiul Legii nr.134/2010 (prin depunerea cererii de executare silită la executorul judecătoresc), termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită se calculează în raport de dispoziţiile ce erau în vigoare la momentul declararii scadentei anticipate a contractului de credit, respectiv de 24.12.2007, nefiind incidente in cauza dispozitiile noului cod civil si ale noului cod de procedura civila invocate de catre intimata prin intampinare.

In acest sens se retine ca, aşa cum prevede art.405 C.pr.civ. 1865 (aplicabil in cauza avand in vedere data inceperii cursului prescriptiei), dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, termen care începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silită. Or in speta, dreptul de a obţine executarea silită s-a născut la data declarării scadenţei anticipate a creditului, eveniment care a survenit la data de 24.12.2007.

Prin urmare, având în vedere că, cererea de executare silită a fost înregistrată la data de 05.03.2019 (data începerii executării silite este considerată data depunerii cererii de executare la executorul judecătoresc), cu mult după împlinirea termenului de 3 ani prevăzut de art.405 C.pr.civ. 1865, instanţa constată că, la acel moment, dreptul intimatei creditoare de a solicita executarea silită era prescris, contractul de credit nr.77073144/09.03.2007 pierzându-şi puterea executorie. Or, în temeiul art. 632 alin. (1) C. proc. civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. De asemenea, se mai retine ca, in speta nu s-a facut de catre intimata dovada ca termenul de prescriptie ar fi fost intrerupt.

Pe cale de consecinta, avand in vedere dispozitiile art.720 alin.1 NCPC, conform carora:’’ 1) Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, ţinând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseşi, va anula ori lămuri titlul executoriu’’, instanţa va anula Incheierea de incuviintare a executarii silite pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti la data de 22.03.2019 in dosarul nr.7905/299/2019 (avand in vedere caracterul sau nelegal ca urmare a faptului ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea silita), executarea silita insasi, precum si toate actele de executare emise in dosarul de executare nr.432/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc P..

In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la intoarcerea executarii silite, instanta retine ca, potrvit art.723 NCPC:’’ (1) În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului. (2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terţii de bună-credinţă. (3) În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când se aplică art. 777.’’

De asemenea, conform prevederilor art.724 NCC:’’(1) În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanţa va dispune asupra efectuării operaţiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terţii de bună-credinţă, potrivit regulilor de carte funciară. (2) Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudecă fondul. (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere, pe cale separată, instanţei de executare. Judecata se va face de urgenţă şi cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.’’

Insa, instanta retine ca, din actele aflate la dosarul de executare pana la momentul incheierii dezbaterilor in aceasta cauza nu rezulta ca s-ar fi virat efectiv pana la acest moment sume de bani in contul executorului judecatoresc iar contestatoarea nu a mai depus la dosar alte dovezi din care sa rezulte ca i s-ar fi retinut pana la acest moment sume din conturi/salarii sau ca ar fi fost efectiv recuperata vreo suma de bani prin alte modalitati de executare.

Pe cale de consecinta, instanta va respinge ca neintemeiat capatul de cerere referitor la intoarcerea executarii silite.

In ceea ce priveste cererea contestatoarei privind restituirea taxei de timbru pentru contestatia la executare,  instanta retine ca, potrivit art.45 alin.1 lit. f si art.45 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013: “ Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei...”

Prin urmare, in raport de solutia pronuntata in cauza cu privire la contestatia la executare, in baza art.45 alin.1 lit. f si art.45 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013 instanta va dispune restituirea catre contestatoare, dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari, a taxei de timbru in suma de 200 lei, din taxa de timbru in suma totala de 250 lei, achitata pentru contestatia la executare in contul D.I.T.L. Sector 1, la CEC BANK, cu chitanta nr.1866327643/1/05.06.2019.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Pe cale de consecinta, in baza art.453 alin.1 NCPC, instanta va obliga intimata sa achite contestatoarei cheltuieli de judecata in suma de 80 lei reprezentand suma achitata de catre aceasta in contul Biroului Executorului Judecătoresc P., aferenta transmiterii la instanta a dosarului de executare nr.432/2019.

De asemenea, instanta va respinge ca neintemeiata cererea contestatoarei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata in suma de 50 lei reprezentand taxa de timbru pentru capatul de cerere privind intoarcerea executarii, avand in vedere solutia pronuntata in privinta acestuia.

In baza art.720 alin.4 din noul cod de procedura civila, prezenta hotarare se va comunica si Biroului Executorului Judecătoresc P..

Domenii speta

Spete similare