2.Plângere contravenţională. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimată, cu privire la capătul de cerere având ca obiect restituirea amenzii.

Hotărâre 5400 din 10.06.2021


Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 11.09.2019 sub nr. 23977/301/2019, petenta CN S.A. în contradictoriu cu intimata ANRE a solicitat, în principal, anularea procesului-verbal de contravenţie nr. 74109/27.08.2019 şi a raportului de investigaţie nr. 72621/21.08.2019, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment, restituirea amenzii achitate în cuantum de 70.000 lei şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută, întrucât nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la descrierea faptei săvârşite cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii acesteia, la menţionarea temeiului juridic sancţionator şi a datei comiterii faptei. A menţionat că actul este întocmit cu nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 referitoare la contravenţia continuă. Nu este indicat în concret, în raport cu o obligaţie legală sau contravenţională, care ar fi faptele săvârşite din culpa exclusivă a Transelectrica. În procesul-verbal este indicată doar întârzierea publicării sau lipsa acesteia, fără a fi consemnat faptul că aceste informaţii privilegiate pot fi publicate ulterior transmiterii acestora de către producătorii de energie electrică.

A precizat că nu are competenţe de control sau monitorizare a activităţii producătorilor de energie, altele decât cele stabilite de lege. Petenta a învederat că şi-a îndeplinit obligaţiile, a transmis către REMIT cauzele care au dus la apariţia cererilor de retragere din exploatare, producătorii invocând exclusiv motive de ordin tehnic, accidentale, în afara operaţiunilor programate. Consideră că acţiunea sau inacţiunea imputată este, de fapt, rezultatul activităţii unor terţi.

Totodată, a arătat că intimata nu a luat în calcul cererile anulate de emitent, cererile cumulate, cele anulate accidental, cererile care nu făceau obiectul obligaţiei de publicare şi care au fost eronat incluse în categoria celor accidentale şi cererile planificate, care au fost eronat incluse în categoria celor accidentale.

A subliniat petenta că nu are calitatea de participant pe piaţa cu drept de a efectua tranzacţii, neputând avea calitatea de subiect activ al contravenţiei, nu este emitent al ofertelor de energie şi nu poate influenţa piaţa.

A arătat că ANRE a constatat necesitatea revizuirii procedurii interne, dar nu a respectat termenul de 90 de zile impus de aceasta, aplicând, în avans, sancţiuni contravenţionale. Apreciază că ANRE nu a stabilit măsurile de remediere împreună cu un plan de remediere.

A invocat principiul non bis in idem, susţinând că fapta contravenţională pretinsăe este continuă, nefiind legală aplicarea mai multor amenzi unei singure contravenţii.

În drept, a invocat O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 20.11.2019 intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată şi menţinerea procesului-verbal de contravenţie ca legal şi temeinic.

A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive cu privire la capătul de cerere având ca obiect restituirea amenzii, arătând că amenda încasată se face venit la bugetul de stat.

Pe fondul cauzei, a învederat că petenta nu a publicat toate opririle sau reducerile de putere mai mari de 100 MW, fiind lipsită de relevanţă publicarea machetelor pe platforma EMFIP după expirarea perioadei în care grupurile energetice au fost retrase din exploatare ori au funcţionat la putere redusă, întrucât la momentul depunerii ofertelor participanţii la PZU nu au avut date despre disponibilitatea reală a unităţilor generatoare pentru a întocmi ofertele de vânzare-cumpărare pe PZU.

A menţionat că procesul-verbal îndeplineşte prevederile art. 16-17 din O.G. nr. 2/2001, că nu există o unitate contravenţională, fiind vorba despre o pluralitate de contravenţii, relevată de mai multe acţiuni, urmări sau persoane vătămate – 7 producători diferiţi.

Faţă de pericolul social al faptei, a apreciat că nu se impune înlocuirea amenzilor cu avertisment.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205-208 C. proc. civ, Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 20.12.2019 petenta a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin sentinţa civilă nr. 1308/18.02.2020, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, unde dosarul a fost înregistrat la data de 22.06.2020.

Prin sentinţa civilă nr. 6062/23.09.2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, înaintând dosarul Tribunalului Bucureşti, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Prin sentinţa civilă nr. 5986/16.11.2020, Tribunalului Buucreşti a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, unde dosarul a fost reînregistrat la data de 11.03.2021.

În cauză, a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Analizând prioritar excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimată, cu privire la capătul de cerere având ca obiect restituirea amenzii, instanţa reţine că, potrivit art. 36 C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecăţii, existenţa sau inexistenţa drepturilor şi obligaţiilor afirmate constituind o chestiune de fond.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii sau în cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală pasivă aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul de care se prevalează petentul.

Intimata a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, raportat la petitul având ca obiect restituirea sumei achitate cu titlu de amendă. 

Se reţine că, potrivit art. 168 Legea nr. 207/2015, cererea de restituire se adresează organului fiscal competent în a cărui administrare se află petentul, la care se anexează hotărârea definitivă a instanţei de judecată, iar nu organului care a aplicat amenda contravenţională, intimata nefiind astfel în măsură să restituie suma achitată de către petentă cu titlu de amendă. De altfel, reiese şi din cuprinsul procesului-verbal contestat că amenda se poate achita în contul Trezoreriei Municipiului Bucureşti, suma fiind de altfel plătită de petentă către bugetul de stat, după cum reiese din ordinul de plată nr. 2523/02.09.2019 (art. 28 din O.G. nr. 2/2001).

Faţă de aceste considerente, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată din intimată, urmând să respingă capătul de cerere privind restituirea amenzii achitate, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.