3.Cerere de aplicarea penalităţi conform art. 906 alin. (1) C.pr.civ. Timbraj. Inadmisibilitate.

Hotărâre 6831 din 12.07.2021


Prin cererea formulată la data de 17.09.2020 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București sub nr. 19782/302/2020, creditorul HEM a solicitat în contradictoriu cu debitoarea Comisia Municipiului București de Aplicare a Legii nr. 18/1991 obligarea acesteia la plata de penalități în cuantum de 1000 lei pe zi de întârziere, până la executarea obligației de a face cuprinse în titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 419R/23.03.2007 a Tribunalului București.

În motivarea cererii, s-a arătat că prin decizia civilă menționată a fost obligată pârâta la modificarea titlului de proprietate nr. 23238/16.10.1995, în sensul includerii și a reclamanților ca moștenitori ai defunctului CLS și a completării numelui defunctului L, iar debitoarea a refuzat să își execute de bună-voie obligația, privându-l pe creditor de dreptul său, deși acesta a demarat executarea silită.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 906 din Codul de procedură civilă.

Debitoarea, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepțiile netimbrării și inadmisibilității, a solicitat suspendarea judecății cauzei și a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 1804/04.03.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr. 19782/302/2020, a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia civilă nr. 419R/23.03.2007 a Tribunalului București, definitivă, a fost obligată pârâta la modificarea titlului de proprietate nr. 23238/16.10.1995, în sensul includerii și a reclamanților ca moștenitori ai defunctului CLS și a completării numelui defunctului - L.

Deși reclamantul a demarat executarea silită, constituindu-se dosarul de executare silită nr. 688/2019 al B.E.J GPA, pârâta a refuzat să își îndeplinească obligația de a face stabilită prin titlul executoriu.

În privința cererii de suspendare a judecății în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, instanța observă că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege, în condițiile în care în cealaltă speță nu este vorba de existența sau inexistența unui drept de care ar depinde soluționarea prezentei cauze, ci de contestarea unor acte de executare silită, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată această cerere.

În privința excepției netimbrării, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare, având în vedere faptul că la dosarul cauzei a fost depusă dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei, cererea nefiind timbrabilă la valoare, ci potrivit art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013, întrucât este neevaluabilă în bani.

Și excepția inadmisibilității este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în consecință, întrucât în sistemul Codului de procedură de la 1865 (aplicabil având în vedere data rămânerii definitive a deciziei ce constituie în speță titlul executoriu), dreptul de a obține executarea silită în privința drepturilor reale (aceasta fiind situația în speță) era imprescriptibil, astfel că la data demarării executării silite acesta nu era prescris.

Având în vedere înscrisurile existente la dosarul cauzei, precum şi prevederile art. 906 din Codul de procedură civilă şi faptul că debitoarea nu și-a îndeplinit obligația stabilită prin titlul executoriu în termenul de 10 zile prevăzut de alin. 1 al art. 906 din același cod, instanța apreciază că se impune obligarea debitoarei la plata de penalități de întârziere în cuantumul solicitat având în vedere faptul că neexecutarea obligației durează de mai bine de 14 ani și jumătate, în acest fel încălcându-se dreptul la un proces echitabil de care beneficiază creditorul potrivit art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului executarea unei sentinţe sau a unei decizii, indiferent de instanţa care o pronunţă, trebuie considerată ca făcând parte din „proces”, in sensul art. 6 par. 1 din CEDO, iar dreptul de acces la justiţie ar fi iluzoriu daca ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă- in sensul de executorie- şi obligatorie să rămână fără efect in detrimentul uneia dintre părţi.

Pentru aceste motive, în temeiul prevederilor legale menționate, instanţa urmează să admită cererea și să o oblige pe debitoare la plata către creditor de penalități de întârziere, în cuantum de 1000 lei pe zi de întârziere, până la executarea obligației de a face cuprinse în titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 419R/23.03.2007 a Tribunalului București, pronunțată în dosarul nr. 2566/302/2006, calculate începând cu data pronunțării prezentei hotărâri.