Rezoluţiune contract - daune morale. – evaluarea de către judecător a daunelor morale cauzate consumatorului prin neîndeplinirea obligaţiilor asumate de către profesionist prin contract

Hotărâre 567 din 13.02.2017


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.09.2016, sub nr. …., reclamanţii B.G. şi B.E.D.  au solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.R.L.C. S.R.L. , ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună rezoluţiunea contractului de prestări servicii organizare evenimente nr. ……. şi restituirea avansului de 4.400 lei, obligarea pârâtei la plata sumei de 15.703 lei reprezentând daune materiale provocate prin nerespectarea contractului, respectiv obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 lei reprezentând daune morale (5.000 lei pentru fiecare dintre reclamanţi), cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanţii au învederat că, la data de 20.09.2015, a fost încheiat contractul de prestări servicii organizare evenimente nr. 110 în vederea rezervării spaţiului „…..” pentru organizarea nunţii lor, în data de 30.07.2016. După ce au avut în prealabil mai multe întrevederi la locaţie cu numitul F.C. , reprezentantul pârâtei, la cererea reclamanţilor, aceştia au observat personal cum a fost trecută în calendar rezervarea pentru 30.07.2016. Reclamanţii au precizat că a urmat întâlnirea cu numitul I.F. , managerul firmei, cu care au semnat contractul, achitând un avans în cuantum de 4.400 lei.

Ulterior, la data de 16.03.2016, după 6 luni de la încheierea contractului, reclamanţii  l-au sunat pe numitul I.F.  să-l întrebe exact ce aranjamente florale vor fi incluse, însă au fost înştiinţaţi că nu figurează printre rezervările societăţii pârâte. După mai multe insistenţe, a fost identificată plata efectuată de reclamanţi, însă acestora li s-a comunicat faptul că în data de 30.07.2016 locaţia este rezervată pentru altă persoană.

Reclamanţii au susţinut că vestea respectivă a avut un impact emoţional foarte mare, mai ales că anunţaseră majoritatea invitaţiilor despre dată şi locaţie, evenimentele premergătoare fiind planificate în funcţie de data de 30.07.2016. Reclamanţii au precizat că a urmat o întrevedere cu reprezentanţii pârâtei (I.F. , F.C.  şi C.Z. ), aceştia încercând să se disculpe prin invocarea faptului că nu a avut loc o înregistrare corectă a contractului în sistem. Deşi reclamanţii au cerut să-şi păstreze întâietatea pentru data de 30.07, aceştia au fost anunţaţi că locaţia era deja rezervată la momentul semnării contractului, evenimentul nemaiputând avea loc „…” în 30.07 sau în altă sâmbătă din perioada iunie – septembrie 2016.

Reclamanţii au precizat că propunerile pârâtei de a remedia situaţia au constat în oferirea unei alte locaţii în care nu încăpeau decât 100 persoane, deşi estimarea lor fusese de 140 de persoane, locaţie care nu beneficia de terasă sau piscină, precum cea de „….” A doua variantă oferită a constat în servicii de catering supraevaluate de către pârâtă la 4.000 euro, cu condiţia să fie găsită o altă locaţie în Bucureşti, cu 3 luni înainte de nuntă, ofertă imposibil de pus în practică, întrucât orice locaţie ar fi oferit în mod obligatoriu propriile servicii de catering. De asemenea, reclamanţii au înregistrat o petiţie la ANPC cu privire la atitudinea pârâtei, reprezentanţii autorităţii aducându-le la cunoştinţă prin răspunsul lor propunerea pârâtei de restituirea a avansului şi de despăgubiri în cuantum de 1.000 euro, propunere ce a fost refuzată, părând neserioasă raportat la noile costuri angrenate.

Reclamanţii au învederat că au intrat brusc în criză de timp având în vedere că în Bucureşti nu mai existau locaţii disponibile, motiv pentru care s-au orientat spre o locaţie din oraşul Sinaia, ce oferea aproximativ aceleaşi beneficii ca şi locaţia rezervată iniţial. Cu toate acestea, singura dată disponibilă la noua locaţie a fost 02.07.2016, însă, fiind presaţi de timp şi de riscul ca această nouă locaţie să rămână indisponibilă, reclamanţii au semnat cu S .F. S.R.L. contractul de prestări servicii nr. ….. Astfel, noua dată şi noua locaţie au bulversat toate pregătirile, totul trebuind reorganizat, pregătit şi pus în aplicare mult mai repede decât era plănuit.

Reclamanţii au arătat că la noua locaţie au trebuit să caute şi să rezerve locuri de cazare pentru invitaţi, aceştia fiind în mare parte din Bucureşti, dar şi din provincie. De asemenea, reclamanţii au ales din nou şi au plănuit în detaliu meniul, aranjamentele, muzica, programul festiv etc. Într-un final, pentru organizarea aceluiaşi eveniment, cu aceleaşi servicii incluse ca şi cele cuprinse în oferta pârâtei, reclamanţii au plătit mai mult cu 15.703 lei, sumă ce a fost calculată astfel:

- costuri organizare nuntă de către pârâtă (141 persoane): avans locaţie – 4.400 lei; meniu mâncare 60 euro/pers (fără TVA 9%) – 9.296 euro; meniu băuturi 25 euro/pers (TVA inclus) – 3.525 euro; candy bar, pachet decoraţiuni, asistenţă pentru partea muzicală, personalizarea tortului, decoraţiuni şi aranjamente florale – incluse (conform anexă contract) = 62.094 lei (12.821 euro x 4,5 lei/euro + 4.400 lei).

- costuri organizare nuntă de către S.F. S.R.L. (141 persoane): cost rezervare locaţie – 12.162 lei; cost aranjamente florale şi decoraţiuni – 8.193 lei; costuri catering (meniu mâncare şi băuturi) – 46.710 lei; costuri cazare – 10.732 lei = 77.797 lei.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1549, art. 1550, art. 1530, art. 1531 C.civ., art. 192 C.pr.civ.

În susţinerea cererii, reclamanţii au depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: contract de prestări servicii organizare evenimente nr. …. (filele 7-16), factura nr. 10012454/20.09.2015 (fila 17), bon fiscal nr. 9/20.09.2015 (fila 18), corespondenţă e-mail (filele 20-25), adresa nr. 9736/05.05.2016 (fila 26), contract de prestări servicii nr. 36/24.03.2016 (filele 28-32), act adiţional nr. 1/28.06.2016 (fila 33), ordin de plată din 14.04.2016 (fila 34), ordin de plată din 25.05.2016 (fila 35), ordin de plată din 26.06.2016 (fila 36), ordin de plată din 04.07.2016 (fila 37), contract de prestări servicii nr. 0207CAS/16.04.2016 (filele 39-46), listă tranzacţii (filele 47-48), factura nr. 225/03.07.2016 (fila 49), contract de prestări servicii catering nr. 1/19.04.2016 (filele 51-56), notă plată din 03.07.2016 (fila 57), ordin de plată din 08.05.2016 (fila 58), chitanţa nr. 465802/03.07.2016 (fila 59), chitanţa nr. 1290/25.08.2016 (fila 61), factura nr. 221/25.08.2016 (fila 61), ordin de plată din 30.04.2016 (fila 62), ordin de plată din 23.04.2016 (fila 63), bon fiscal nr. 751/04.07.2016 (fila 64), ordin de plată din 08.05.2016 (fila 65), bon fiscal nr. 3 (fila 66), bon fiscal nr. 15/01.07.2016 (fila 67), factura nr. 61/30.04.2016 (fila 68), ordin de plată nr. 30.04.2016 (fila 69), bon fiscal nr. 010515/03.087.2016 (fila 70).

La data de 29.09.2016, prin serviciul registratură, reclamanţii au depus precizările solicitate de instanţă prin care au arătat că valoarea totală a contractului de prestări servicii organizare evenimente nr. ….. este de 62.094 lei. Cu privire la daunele morale, reclamanţii au arătat că, în momentul în care au fost anunţaţi că localul a fost închiriat altcuiva, au suferit un şoc. Astfel, deşi au realizat că pârâta nu mai este în măsura să ofere o alternativă satisfăcătoare, tocmai din disperarea că nu vor mai găsi niciun local disponibil, au continuat negocierile cu pârâta până la punctul la care ofertele acesteia deveniseră derizorii. Astfel, aceasta este dovada clară a şocului produs care a generat o incapacitate de mobilizare, de a raţiona şi de a lua decizii, detalii care reies şi din tonul nervos cu care răspundea în scris în comunicarea e-mail cu pârâta.

Reclamanţii au precizat că s-au temut de faptul că mulţi invitaţi vor refuza noua dată a nunţii, fiindu-le ruşine să le comunice, într-un moment atât de avansat, faptul că au schimbat data şi locaţia, pentru a nu părea neserioşi. Astfel, lipsa unui număr mare de persoane ar fi avut drept consecinţă inevitabilă incapacitatea de a mai acoperi costurile nunţii şi acumularea unor datorii greu de restituit.

Pe de altă parte, faţă de oferta iniţială a pârâtei, care includea majoritatea serviciilor, alternativa găsită a presupus căutarea în timp record a unei firme care să ofere servicii de catering, a unei firme care să se ocupe de aranjamentul sălii, a unor muzicanţi, a cazării în Sinaia etc., iar efortul de a găsi în timp util toate aceste servicii (la o calitate şi un preţ acceptabile) i-a consumat pe reclamanţi fizic şi psihic. De asemenea, rochia de mireasă a trebuit să fie croită mult mai devreme, fapt ce a implicat costuri suplimentare, fiind nevoie de multiple probe şi retuşuri efectuate în acelaşi timp în care erau căutate alternative pentru a acoperi celelalte servicii.

Reclamanţii au susţinut că stresul provocat de acest eveniment le-a afectat şi capacitatea de a lucra, iar prietenii acestora, observând starea de nelinişte şi depresie, au prezumat că nunta se va anula. Toate aceste aspecte, generate de nerespectarea obligaţiei pârâtei de a rezerva localul, i-au consumat pe reclamanţi din punct de vedere emoţional, aceştia fiind în imposibilitate de a se mai bucura cum se cuvine de nunta lor.

Reclamanţii au precizat că prejudiciul nepatrimonial produs constă în atingerea adusă integrităţii lor psihice prin stresul psihic, suferinţa psihică provocată ca urmare a nerespectării obligaţiei de a rezerva locul promis, stres care s-a perpetuat pe toată perioada reorganizării nunţii.

Prin încheierea din 24.10.2016 dată în dosarul nr. ……, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanţelor depuse la dosar (filele 9 şi 87).

La termenul din data de 13.02.2017, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată în sensul dispunerii rezoluţiunii contractului de prestări servicii organizare evenimente nr. …… şi restituirii avansului de 4.400 lei, respectiv respingerea celorlalte capete de cerere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a precizat că societatea sa are ca obiect principal de activitate închirierea în regim hotelier a spaţiilor de cazare şi agrement şi organizarea de evenimente private în trei locaţii ….. (4 stele superior), ……… (4 stele luxury) şi …. (4 stele).

În cursul lunii septembrie 2015, pârâta a fost contactată de către reclamanţi în vederea încheierii unui contract pentru organizarea petrecerii de nuntă, discuţiile fiind purtate cu numitul F.C.  (angajat), care a verificat disponibilitatea datei dorite de reclamanţi şi care le-a confirmat acestora faptul că locaţia ….. le poate fi pusă la dispoziţie pentru data de 30.07.2016. Ulterior, la data de 20.09.2015, a fost încheiat contractul de prestări servicii organizare evenimente nr. …., având ca obiect organizarea petrecerii de nuntă a reclamanţilor din data de 30.07.2016.

Potrivit contractului, reclamanţii au optat pentru organizarea evenimentului festiv în locaţia ….., salonul …., locaţie pe care o vizionaseră în prealabil cu numitul F.C. . Astfel, organizarea evenimentului implica: rezervarea terasei – 1.240 euro (TVA inclus), rezervarea piscinei – 1.240 euro (TVA inclus), meniu „Nuntă 1” – 60 euro (fără TVA)/persoană, „Open Bar 2” – 25 euro/persoană (TVA inclus).

La data semnării contractului, reclamanţii au achitat un avans în cuantum de 4.400 lei, urmând ca până la data de 31.07.2016 să achite restul prețului, astfel cum acesta avea să fie calculat prin raportare la meniul de nuntă (food şi open bar) şi numărul de invitaţi (precizat iniţial la 100).

În luna martie 2016, reprezentantul legal al pârâtei, F.I., a fost sunat de către reclamant, iar cu această ocazie s-a constatat faptul că locaţia …. fusese deja rezervată pentru data aleasă de reclamanţi. În urma verificărilor, angajaţii societăţii au constatat că un alt cuplu rezervase salonul pentru data de 30.07.2016, avansul fiind achitat înainte de reclamanţi. Cu toate acestea, la momentul la care numitul F.C.  a verificat disponibilitatea datei solicitate de reclamanţi, aceasta apărea ca nefiind rezervată, întrucât, din eroare, plata făcută de celălalt cuplu nu fusese încă procesată şi înregistrată în sistem. Practic, din cauza unei defecţiuni a sistemului electronic în care sunt înregistrare contractele de prestări servicii, s-a ajuns la situaţia regretabilă şi nemaiîntâlnită ca pentru data de 30.07.2016 să existe o suprapunere de evenimente în aceeaşi locaţie. În mod firesc, doar unul dintre cele două evenimente putea fi organizat în data de 30.07.2016 în locaţia ….., iar criteriul de selecţie considerat a fi singurul obiectiv a fost cel al momentului efectuării plăţii. Astfel, de vreme ce alt cuplu achitase deja avansul înaintea reclamanţilor, pârâta a decis ca salonul ….. să găzduiască petrecerea acestora, şi nu pe cea a reclamanţilor.

Pârâta a susţinut că, pentru a remedia această situaţie, a dat dovadă de bună-credinţă şi a pus la dispoziţia reclamanţilor locaţia …., care este cotată cu 4 stele luxury, fiind oferit şi un discount de 4.000 de euro după cum urmează: exclusivitate Sala …. (1.000 euro), exclusivitate Terasa …. (1.800 euro) şi candy bar pentru toţi invitaţii (1.200 euro).

Aşadar, deşi soluţia propusă reclamanţilor aducea în mod evident prejudicii materiale societăţii pârâte, aceasta a fost de bună-credinţă şi a urmărit să remedieze consecinţele nefavorabile cauzate de o eroare de sistem. Pârâta a susţinut că reclamanţii au refuzat în mod nejustificat mutarea în sala ….., deşi aceasta era disponibilă pentru data dorită, iar avansul de 4.400 urma să fie returnat. După o serie de întâlniri şi discuţii, în care pârâta a oferit noi soluţii faţă de solicitările reclamanţilor, care au dorit în mod expres mutarea evenimentului în data de 23.07.2016, fiind depuse eforturi financiare considerabile, reclamanţii au refuzat orice ofertă, inclusiv cele oferite de societăţi partenere ale pârâtei.

Pârâta a învederat că, deşi reclamanţii au susţinut că nu sunt de acord cu altă dată pentru organizarea petrecerii şi nici cu mutarea în altă sală, întrucât doresc neapărat locaţia cu piscină, aceştia au încheiat contractul de prestări servicii cu S.F. S.R.L. pentru o altă dată şi o locaţie fără piscină. A mai arătat că reclamanţii nu au fost de acord nici cu propunerea de despăgubire în cuantum de 1.000 euro şi restituirea avansului ca urmare a sesizării ANPC, înţelegând să formuleze plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Cu toate acestea, în urma cercetărilor efectuate, organele de urmărire penală au stabilit că nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, motiv pentru care au dispus clasarea cauzei prin ordonanţa din 04.10.2016.

În continuare, pârâta a invocat prevederile art. 1530 şi art. 1531 C.civ., arătând că prin contractul din 20.09.2015 societatea sa s-a obligat la închirierea locaţiei ……pentru data de 30.07.2016 şi la asigurarea food-bar şi open-bar potrivit opţiunii reclamanţilor, nefiind făcută nicio menţiune cu privire la o altă obligaţie cu privire la aranjamente florale, personalizarea tortului, asistenţă pentru partea muzicală etc. Din cauze obiective însă, neimputabile pârâtei, aceasta a fost în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţia asumată, însă a dat dovadă de bună-credinţă şi a urmărit să-şi execute obligaţiile asumate în măsura în care contextul creat permitea această posibilitate.

Pârâta a apreciat că defecţiunea sistemului electronic în care era cuprinsă evidenţa contractelor reprezintă un caz fortuit în sensul art. 1351 alin. 3 C.civ., societatea sa neavând la dispoziţie nici un mijloc necesar pentru a evita producerea acestui eveniment pe care l-a apreciat ca fiind regretabil, însă a dat dovadă de bună-credinţă şi a oferit reclamanţilor multiple variante de remediere. În acest context, a susţinut că nu sunt incidente prevederile invocate de reclamanţi, de vreme ce elementul vinovăţie sau culpă în neexecutarea obligaţiilor nu se regăseşte în ipoteza cazului fortuit, astfel încât daunele interese sunt un remediu inaplicabil în cazul neexecutării fortuite a contractului.

În orice caz, pârâta a considerat că, în măsura în care se va aprecia că sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru angajarea răspunderii contractuale, instanţa trebuie să se limiteze exclusiv la plata prejudiciilor (inexistente în concret) care reprezintă o consecinţă directă şi necesară a neexecutării obligaţiilor asumate prin contract.

Astfel, în ceea ce priveşte presupusul prejudiciu suferit de reclamanţi, acesta a costat în încheierea altor contracte de prestări servicii cu alt furnizor, numai după ce au refuzat alte variante oferite în Bucureşti, chiar şi pentru alte date (aspect irelevant în situaţia în care aceştia au organizat nunta într-o altă dată şi în data iniţial dorită – 30.07.2016).

Pârâta a susţinut că între contravaloarea serviciilor care urmau a fi oferite de către societatea sa şi contravaloarea serviciilor care au fost contractate de către reclamanţi (închiriere şi catering) este o diferenţă de 1.177 euro (contravaloare …… 12.420 euro – contravaloare …… 11.243 euro). Prin urmare, reclamanţii nu au achitat o sumă mai mare decât cea pe care ar fi plătit-o dacă ar fi organizat petrecerea de nuntă în locaţia iniţială.

Pârâta a mai arătat că nu reprezintă o consecinţă directă şi necesară a neexecutării contractului invitarea unui număr mai mare de persoane la nuntă sau încheierea de către reclamanţi a altor contracte precum contractul de prestări servicii care a avut ca obiect amenajarea locaţiei sau contractul pentru servicii de cazare (hotelier. Astfel, aceste contracte au fost încheiate nu pentru a acoperi neexecutarea contractului de către pârâtă, ci din proprie iniţiativă, fiind absurd a se considera că reclamanţii au fost nevoiţi a se deplasa într-un alt oraş pentru organizarea petrecerii lor de nuntă, ca urmare a eşecului de a găsi o locaţie disponibilă în Bucureşti, explicaţie care ar fi fost plauzibilă numai în contextul în care ar fi fost păstrată data de 30.07.2016.

Prin urmare, pârâta a susţinut că este evident că reclamanţii nu au efectuat cheltuieli suplimentare pentru efectuarea evenimentului festiv care ar reprezenta o consecinţă directă şi necesară a nerespectării obligaţiilor, ci, dimpotrivă, au economisit o sumă de 1.177 euro. În orice caz, având în vedere că nu a prestat serviciile la care s-a obligat, fie şi din motive neimputabile, pârâta a fost de acord cu restituirea avansului în cuantum de 4.400 lei.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect plata prejudiciului moral, pârâta a menţionat că nu a neglijat sau diminuat importanţa evenimentului organizat de către reclamanţi, acesta fiind şi motivul pentru care a oferit diverse alternative după ce a aflat că este în imposibilitate a-şi executa obligaţia de închiriere a spaţiului pentru data dorită de reclamanţi. Cu toate acestea, motivarea dată de reclamant solicitării daunelor morale este străină de fapta pârâtei în contextul în care stresul organizării unei nunţi ar fi fost prezentă şi în cazul în care aceasta şi-ar fi îndeplinit obligaţia de închiriere a spaţiului. Astfel, reclamantul oricum trebuia să efectueze aceste demersuri şi să suporte stresul, implicit în contextul în care prin contract pârâta nu şi-a asumat obligaţia de a presta şi alte servicii, iar reclamanta urma să aibă o rochie de mireasă indiferent de locaţia în care urma a se desfăşura evenimentul.

Totodată, nu poate fi reţinută legătura de cauzalitate între fapta pârâtei şi presupusele prejudicii morale suferite de către reclamanţi care ar fi avut ca element generator o presupusă răcire a relaţiilor dintre aceştia. Străine sunt şi susţinerile privind invitaţii în contextul în care la nuntă au venit mai multe persoane decât fuseseră iniţia stabilite (100 conform contractului).

În subsidiar, în măsura în care instanţa va considera întemeiată solicitarea privind plata daunelor morale, pârâta a solicitat limitarea la suma de 4.500 lei, câte 2.250 lei pentru fiecare dintre reclamanţi.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 şi următoarele C.pr.civ., art. 1530, art. 1531 şi art. 1351 alin. 3 C.civ.

În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: contract prestări servicii organizare evenimente nr. ….. (filele 122-129), corespondenţă e-mail (filele 130-137), ordonanţă clasare din 04.10.2016 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. …. (filele 139-140), referat cu propunere de clasare (filele 141-143).

În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri şi proba testimonială constând în audierea martorilor N.A.A. (declaraţie – fila 145) şi V.A.  (declaraţie – fila 146).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Instanţa reţine că, între pârâtă, în calitate de prestator, şi reclamanţi, în calitate de beneficiari, a fost încheiat contractul de prestări servicii organizare evenimente nr. …. (filele 7-16), având ca obiect închirierea locaţiei …. din cadrul ….. pentru data de 30.07.2016 şi asigurarea meniului de mâncare (Meniu Nuntă 1 – fila 14)  şi băuturi (Open Bar 2 – fila 13) în vederea organizării unui eveniment (nuntă) pentru un număr minim de 100 de persoane. Prin urmare, instanţa nu poate reţine susţinerile pârâtei în sensul că respectivul contract a fost încheiat pentru un număr de 100 de persoane, având în vedere că din prevederile art. 1 rezultă în mod expres faptul că numărul de persoane anterior indicat este cel minim, şi nu maxim.

De asemenea, instanţa reţine că, aşa cum rezultă din Anexa depusă la filele 15-16, semnată şi ştampilată de către pârâtă, aceasta oferă şi alte servicii, respectiv un pachet de decoraţiuni (huse scaun, feţe de masă, şervete, aranjamente florale), asistenţă pentru partea muzicală, personalizarea tortului etc. Astfel, având în vedere că în cuprinsul întâmpinării pârâta a recunoscut faptul că serviciul referitor la candy bar era inclus în contractul de prestării servicii organizare evenimente nr. ……, iar acesta este prevăzut doar în anexa anterior menţionată, nu se poate aprecia că serviciile anterior menţionate nu erau cuprinse în pachetul oferit de către pârâtă, susţinerile în sens contrar ale acesteia fiind vădit neîntemeiate.

Aşa cum rezultă din prevederile contractuale, părţile au convenit asupra unui meniu mâncare în valoare de 60 euro/persoană (fără TVA), respectiv asupra unui meniu băuturi în valoare de 25 euro/persoană (cu TVA). De asemenea, reclamanţii au rezervat exclusiv terasa în schimbul unui preţ de 1.000 euro, în timp ce sala pentru eveniment a fost închiriată în mod gratuit.

Instanţa reţine că, la data semnării contractului, reclamanţii au achitat un avans în cuantum de 4.400 lei (bon fiscal nr. 9/20.09.2015 – fila 18), urmând ca diferenţa să fie achitată la ora încetării evenimentului contractat, dar nu mai târziu de data de 31.07.2016.

În conformitate cu prevederile art. 1270 C.civ., convenţiile legal încheiate au putere de lege între părţile contractante, acestea dobândind drepturi şi obligaţii pe care trebuie să le aducă la îndeplinire cu bună credinţă, conform art. 1170 C.civ., în caz contrar fiind angajată răspunderea contractuală a acestora.

Instanţa constată că pârâta şi-a asumat o obligaţie determinată, de rezultat (prestarea serviciilor prevăzute în contract şi anexe), calificare relevantă şi sub aspect probatoriu, întrucât, în cazul obligaţiilor de rezultat sarcina probei se împarte între creditor şi debitor, în sensul că după ce primul probează existenţa obligaţiei, revine celui de-al doilea sarcina de a dovedi executarea acesteia, neatingerea rezultatului prevăzut făcând să se presupună că debitorul nu a fost suficient de diligent, că s-a aflat în culpă şi că este răspunzător de urmările neîndeplinirii obligaţiei. 

În speţă, instanţa reţine că, din probele administrate în cauză, nu rezultă că pârâta şi-ar fi îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, fapt recunoscut şi în cuprinsul întâmpinării.

Conform art. 1516 C.civ., creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei. Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei; 2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului, ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

Totodată, se reţine că, potrivit art. 1549 alin. 1 C.civ., dacă nu cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluţiunea, sau după caz, rezilierea contractului, precum şi la daune-interese dacă i se cuvin.

De asemenea, potrivit art. 1554 C.civ., contractul desfiinţat prin rezoluţiunea se consideră că nu a fost niciodată încheiat, iar dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ţinută, în acest caz, să restituie celeilalte păţi prestaţiile primite.

Astfel, rezoluţiunea reprezintă acea sancţiune care intervine în cazul neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu (cum este şi cazul contractului încheiat de părţi), sancţiune constând în desfiinţarea retroactivă a contractului.

Instanţa nu poate reţine susţinerile pârâtei în sensul existenţei unui caz exonerator de culpă pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 1351 alin. 1 C.civ., dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră sau de caz fortuit. Astfel, cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs (art. 1351 alin. 3 C.civ.).

Instanţa constată că pârâta a invocat faptul că defecţiunea sistemului electronic în care este cuprinsă evidenţa contractelor de prestări servicii a determinat existenţa unei suprapuneri de evenimente în aceeaşi locaţie pentru data de 30.07.2016. Prin urmare, având în vedere că avansul fusese achitat de celălalt cuplu anterior datei de 20.09.2015 (data încheierii contractului ce face obiectul cauzei), pârâta a decis ca salonul ….. să găzduiască petrecerea acelor persoane şi nu pe cea a reclamanţilor.

Cu toate acestea, instanţa apreciază că motivul invocat de către pârâtă nu se circumscrie noţiunii de caz fortuit în sensul art. 1351 alin. 3 C.civ. Astfel, instanţa constată că pârâta nu a făcut dovada susţinerilor sale, în cauză nefiind administrate probe din care să rezulte existenţa vreunei defecţiuni a sistemului electronic, respectiv că aceasta a fost cauza suprapunerii de evenimente şi nu culpa angajaţilor societăţii sale.

De altfel, chiar şi în ipoteza în care pârâta ar fi făcut dovada susţinerilor sale, instanţa apreciază că aceasta, în calitate de profesionist, avea obligaţia de a verifica periodic modalitatea de funcţionare a sistemului electronic şi de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării acestuia la parametri optimi. Prin urmare, nu se poate aprecia că defectarea sistemului electronic ar reprezenta un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către pârâtă, susţinerile în sens contrar ale acesteia nefiind întemeiate.

Având în vedere că reclamanţii au făcut dovada îndeplinirii propriilor obligaţii contractuale (plata avansului), iar pârâta nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei de închiriere a locaţiei şi de prestare a celorlalte servicii, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune rezoluţiunea contractului încheiat între părţi, pârâta fiind pusă în întârziere conform art. 1522 C.civ. prin introducerea cererii de chemare în judecată.

De asemenea, ca urmare a desfiinţării contractului prin dispunerea rezoluţiunii, în conformitate cu prevederile art. 1554 C.civ., instanţa apreciază justificată solicitarea reclamanţilor de restituire a avansului achitat în baza contractului, în cuantum de 4.400 lei, deoarece plata efectuată nu mai are temei legal, reprezentând o plată nedatorată în prezent.

În ceea ce priveşte repararea prejudiciul material şi moral ca urmare a neexecutării culpabile a obligaţiilor prevăzute în contractul de prestări servicii organizare evenimente nr. ……, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 1350 C.civ., în materia răspunderii civile contractuale, atunci când, fără justificare, o parte nu îşi îndeplineşte obligaţiile pe care le-a contractat, aceasta este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

Prin urmare, pentru existenţa răspunderii contractuale este necesar ca una din părţile contractului să fi săvârşit o faptă ilicită, ce constă fie în neexecutarea obligaţiilor contractuale, fie în executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a acestor obligații, să fi fost produs un prejudiciu celeilalte părţi, să existe vinovăţia debitorului obligaţiei neexecutate sau executate necorespunzător/cu întârziere, respectiv ca acesta să fi fost pus în întârziere.

Instanţa reţine că, în cauză, a fost făcută dovada faptei ilicite a pârâtei (neexecutarea obligaţiilor asumate prin contractul de prestări servicii organizare evenimente nr. …….), respectiv a punerii acesteia în întârziere.

Conform art. 1548 C.civ., culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării. Astfel, în condiţiile în care cauza exoneratoare de răspundere invocată de către pârâtă este neîntemeiată (cazul fortuit), instanţa apreciază că prezumţia de culpă prevăzută de dispoziţiile art. 1548 C.civ. nu a fost înlăturată, pârâta fiind vinovată de neexecutarea propriilor obligaţii contractuale.

Instanţa nu poate reţine susţinerile pârâtei în sensul că nu există culpa societăţii sale, întrucât aceasta a încercat remedierea situaţiei create prin oferirea de variante alternative. Astfel, chiar dacă între părţi a fost purtată o corespondenţă cu privire la asigurarea unei locaţii diferite pentru organizarea evenimentului (filele 20-25 şi 130-137), se constată că acestea nu au ajuns la nicio înţelegere. În acest sens, instanţa apreciază că reclamanţilor nu le poate fi imputat refuzul de a accepta ofertele alternative, chiar dacă acestea vizau locaţii superioare din punctul de vedere al pârâtei şi eventuale discount-uri, în condiţiile în care noile pachete de servicii nu corespundeau cerinţelor şi nevoilor reclamanţilor.

În ceea ce priveşte existenţa prejudiciului, în conformitate cu prevederile art. 1530 C.civ., creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei. Astfel, daunele-interese pe care instanţa le poate acorda unui creditor în vederea acoperirii prejudiciului cauzat de neexecutarea prestaţiei debitorului sunt daune-interese moratorii şi daune-interese compensatorii.

Potrivit art. 1531 C.civ., creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, având dreptul şi la repararea prejudiciului nepatrimonial.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa constată că, între S.C. S.F. S.R.L., în calitate de prestator de servicii, şi reclamantul B.G., în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. ….. (filele 28-32), astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. ….. (fila 33), având ca obiect închirierea de spaţii în cadrul ………. pe data de 02.07.2016, în vederea desfăşurării evenimentului nuntă, în schimbul achitării unui preţ total în cuantum de 2.700 de euro.

Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, reclamanţii au procedat la achitarea sumei totale de 12.162 lei reprezentând contravaloarea contractului de prestări servicii nr. ….. (ordin de plată din 14.04.2016 - fila 34, ordin de plată din 25.05.2016 - fila 35, ordin de plată din 26.06.2016 - fila 36, ordin de plată din 04.07.2016 - fila 37).

Instanţa mai reţine că, între II T.I.I, în calitate de prestator, şi reclamanta B.E.D. , în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. ……. (filele 39-46), având ca obiect efectuarea serviciilor de decorare.

Cu toate acestea, contrar susţinerilor reclamanţilor, instanţa constată că aceştia au efectuat cheltuieli în cuantum total de 7.770 lei pentru aranjamentele florale şi decoraţiuni (listă tranzacţii – filele 47-48; chitanţa nr. 77/03.07.2016 – fila 49) şi nu de 8.193 lei cum au susţinut, în condiţiile în care din cuprinsul facturii nr. 225/03.07.2016 (fila 49) rezultă că diferenţa de 423 lei a reprezentat un discount, reclamanţii nefăcând dovada achitării acestei sume.

De asemenea, între S.C. C S.R.L., în calitate de prestator, şi reclamant, în calitate de beneficiar/client, a fost încheiat contractul de prestări servicii catering nr. ….. (filele 51-56), având ca obiect prestarea de servicii catering pentru un număr estimat de 130 de persoane pentru evenimentul nuntă organizat de client în data de 02.07.2016 în locaţia ……..

Instanţa constată că, deşi din înscrisurile depuse la dosar (fila 57), rezultă că valoarea contractului anterior menţionat este de 46.710 lei, reclamanţii au făcut dovada achitării doar a sumei de 43.710 lei (ordin de plată din 08.05.2016 - fila 58, chitanţa nr. 465802/03.07.2016 fila 59), achitarea diferenţei de 3.000 lei nefiind probată în niciun fel.

Totodată, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse, reclamanţii au achitat şi suma de 10.732,82 lei pentru cazarea invitaţilor în Sinaia (ordin de plată din 30.04.2016 - fila 62, ordin de plată din 23.04.2016 - fila 63, bon fiscal nr. 751/04.07.2016 - fila 64, ordin de plată din 08.05.2016 - fila 65, bon fiscal nr. 3 - fila 66, bon fiscal nr. 15/01.07.2016 - fila 67, factura nr. 61/30.04.2016 - fila 68, ordin de plată nr. 30.04.2016 - fila 69, bon fiscal nr. 010515/03.087.2016 - fila 70).

Instanţa apreciază că în cauză nu are relevanţă faptul că reclamanţii au înţeles să organizeze nunta la Sinaia la o altă dată, şi nu în Bucureşti, având în vedere că, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi, aceştia „nu au găsit nici un local disponibil pentru vara anului 2016 în Bucureşti” (fila 146).

Prin urmare, având în vedere numărul mare de invitaţi (în jur de 150 – astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor) şi timpul foarte scurt pentru organizarea evenimentului (aproximativ 4 luni), instanţa apreciază că susţinerile pârâtei în sensul că „este absurd a se considera că reclamanţii nu au găsit alte locaţii în Bucureşti” sunt vădit neîntemeiate, fiind de notorietatea faptul că majoritatea evenimentelor de această natură sunt organizate pe timp de vară. Pe de altă parte, instanţa constată că părţile au încheiat contractul de prestări servicii organizare evenimente nr. ……., cu mai mult de 7 luni înainte de data stabilită iniţial pentru nuntă (30.07.2016) şi, cu toate acestea, locaţia respectivă fusese deja închiriată anterior acestui moment.

Pe cale de consecinţă, instanţa constată că reclamanţii au făcut dovada achitării sumei totale de 74.374,82 lei (12.162 lei + 7.770 lei + 43.710 lei + 10.732,82 lei) pentru organizarea nunţii în cadrul …….. pe data de 02.07.2016.

Instanţa mai reţine că, în situaţia în care reclamanţii ar fi organizat evenimentul cu societatea pârâtă, aceştia ar fi achitat suma de 61.196,68 lei compusă din: 4.400 lei reprezentând avans; 9.221,4 euro reprezentând meniu mâncare (60 euro x 9% TVA x 141 invitaţi), respectiv 41.089,63 lei (la cursul euro de 4,4559 lei din data de 02.09.2016 – data introducerii cererii); 3.525 euro reprezentând meniu băuturi (25 euro x 141 invitaţi), respectiv 15.707,04 lei (la cursul euro de 4,4559 lei din data de 02.09.2016 – data introducerii cererii).

Prin urmare, instanţa constată că reclamanţilor le-a fost produs un prejudiciu material, care, contrar susţinerilor pârâtei, este consecinţa directă şi necesară a neexecutării culpabile a obligaţiilor contractuale, în cuantum de 13.178,14 lei reprezentând diferenţa contravalorii tuturor serviciilor pe care au fost obligaţi să le achite ca urmare a organizării evenimentului într-o altă locaţie decât cea pentru care a fost încheiat contractul de prestări servicii organizare evenimente nr. ……..

Cu privire la prejudiciul moral, instanţa reţine că acesta rezultă din starea de anxietate şi stres suferită de reclamanţi ca urmare a necesităţii mobilizării urgente în vederea reorganizării evenimentului într-un termen foarte scurt.

Instanţa apreciază că existenţa prejudiciului moral rezultă şi din declaraţia martorilor N.A.A. (fila 145) şi V.A.  (fila 146), care au declarat că: „reclamantul a fost afectat o perioadă de câteva zile imediat ce a aflat de anularea rezervării (…) de la reclamant ştiu că reclamanta a fost şi ea afectată din punct de vedere emoţional din cauza acestei situaţii”; „ştiu că ambii reclamanţi au fost foarte afectaţi, se gândeau să amâne nunta (…) ştiu că reclamanţii au fost stresaţi că nu au găsit alt local (…) de asemenea au fost stresaţi şi din cauza faptului că trebuiau să anunţe invitaţii despre schimbarea datei şi a locaţiei.”

Dificultatea constă, însă, în evaluarea bănească a suferinţelor produse, mai ales în lipsa unor minime criterii legale şi în contextul unei jurisprudenţe extrem de variate.

Cu toate acestea, prejudiciul moral nu ar putea fi lăsat neacoperit, judecătorul fiind obligat să soluţioneze pricina, sub sancţiunea denegării de dreptate.

De aceea, instanţa ţine seama de circumstanţele concrete ale speţei, reţinând că, deşi reclamanţii au dat dovadă de diligenţă prin încheierea contractului iniţial cu aproximativ 7 luni înainte de data evenimentului, aceştia au fost nevoiţi să reorganizeze evenimentul în mai puţin de 4 luni, respectiv că anumiţi invitaţi nu au mai putut participa la petrecere din cauza modificării datei şi locaţiei (declaraţie martor – fila 146).

Prin urmare, păstrând un just echilibru între interesele contrare ale reclamanţilor şi pârâtei, instanţa va acorda fiecărui reclamant suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale, apreciind că această sumă este de natură să asigure acestora o reparare integrală şi echitabilă a suferinţelor psihice cauzate de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de către pârâtă.

Pe cale de consecinţă, în raport de considerentele anterior expuse, instanţa va admite în parte cererea, va dispune rezoluţiunea contractului de prestări servicii organizare evenimente nr. ……, va obliga pârâta să restituie reclamanţilor suma de 4.400 lei achitată cu titlu de avans, va obliga pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 13.178,14 lei reprezentând daune materiale, respectiv va obliga pârâta la plata către fiecare reclamant a sumei de 5.000 lei reprezentând daune morale.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Astfel, fiind în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată la plata către reclamanţi a sumei de 4.702,83 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă pretenţiilor admise (3.802,83 lei – chitanţe filele 9 şi 87) şi onorariu avocat în cuantum de 900 lei (chitanţa nr. 221/29.08.2016 – fila 5).

Având în vedere că, potrivit art. 249 C.pr.civ., partea trebuie să-şi probeze susţinerile, iar pârâta nu a făcut dovada achitării cheltuielilor de judecată, la dosar neexistând înscrisuri din care să rezulte plata vreunei sume cu acest titlu, instanţa va respinge cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de reclamanţii B.G. şi B.E.D., în contradictoriu cu pârâta C.R.L.C. S.R.L..

Dispune rezoluţiunea contractului de prestări servicii organizare evenimente nr. ….

Obligă pârâta să restituie reclamanţilor suma de 4.400 lei achitată cu titlu de avans.

Obligă pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 13.178,14 lei reprezentând daune materiale.

Obligă pârâta la plata către fiecare reclamant a sumei de 5.000 lei reprezentând daune morale.

Obligă pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 4.702,83 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13.02.2017.

PREŞEDINTE,  GREFIER,