Raspundere patrimoniala

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:JDRAC:2022:001.000681

Dosar nr. 23712/3/2021

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RĂCARI

SENTINŢA CIVILĂ NR. …

Şedinţa  publica din data de 29.04.2022

Instanţa constituită din:

PRESEDINTE: D.R.M.

GREFIER: F.M.M.

Pe rol judecarea cauzei formulate de reclamanta G.F.A. SA cu sediul în XXX, XXXX, XXXX, în contradictoriu cu pârâtul S.D.C., cu domiciliul în XXXX sat XXXX, nr. XXXX, jud. XXXXX, având ca obiect acţiune răspundere patrimonială.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 07.04.2022, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera şi pronunţa a amânat iniţial pronunţarea la data de 21.04.2022 şi ulterior la data de azi, 29.04.2022.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată că:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul T.B., sub nr. de dosar 23712/3/2021, reclamanta G.F.A. SA a solicitat obligarea pârâtului S.D.C. la achitarea sumei de 9.935,1 lei, reprezentând prejudiciul creat societăţii, prin nerespectarea art. 4.4 lit. b din Contractul bursă studiu nr. 390/01.05.2017, suma fiind compusă din: contravaloare bursă mai-august 2017 (6.610 lei), contravaloare curs formare profesională (2.264,4 lei) şi costuri autorizare funcţie (AFER; CENAFER), în cuantum total de 1.060,7 lei.

În motivare, reclamanta a susţinut, în esenţă, că la data de 01.05.2017, în temeiul prevederilor Legii nr. 367/2004, între G.F.A.S.A., în calitate de persoană juridică de drept privat şi S.D.C., în calitate de beneficiar, a intervenit contractul de bursă de studiu nr. 390/01.05.2017, în vederea autorizării/şcolarizării în cadrul programului de calificare de şef de tren.

Prin acest contract, reclamanta s-a obligat să asigure finanţarea bursei, în cuantum lunar de 1.512 lei, începând cu data de 01.05.2017. Această sumă a fost suplimentată, după caz, cu cuantumul cheltuielilor de cazare, transport, întreţinere sau alte asemenea costuri ocazionate de participarea la cursul de calificare. În temeiul aceluiaşi contract, beneficiarul S.D.C. s-a obligat să îşi însuşească cunoştinţele teoretice şi practice/să promoveze examenele de absolvire/să se autorizeze în funcţia de şef de tren. De asemenea, beneficiarul s-a obligat, cu ziua imediat următoare absolvirii examenului final şi a obţinerii autorizaţiei/avizelor necesare exercitării profesiei de şef tren, să profeseze în cadrul G.F.A. S.A. minimul 3 ani.

Ulterior perioadei de şcolarizare, la data de 29.08.2017, s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 1724/29.08.2017, pentru funcţia de muncitor necalificat (deoarece la acea dată pârâtul nu era încă autorizat pentru funcţia de şef de tren). Prin actul adiţional nr. 11821/16.10.2017, s-a modificat funcţia deţinută de dl. S.D.C., în urma autorizării acesta trecând în funcţia de şef de tren. S-au modificat, în mod corespunzător şi drepturile salariale ale acestuia.

Deşi era obligat, conform art. 4.4 lit. b din contractul de bursă de studiu nr. 390/01.05.2017 să rămână angajatul societăţii pe o perioadă de minimum 3 ani, la data de 23.05.2019, angajatorul G.F.A. SAS.A., prin Decizia nr. 6279/23.05.2019, a  dispus încetarea raporturilor de muncă ale domnului S.D.C., din culpa acestuia.

Reclamanta a mai arătat că a solicitat, prin adresa nr. G8/512/18.06.2019, restituirea sumei achitate de G.F.A. SA beneficiarului dar acesta nu a dat curs acestei solicitări.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe art. 194 C. proc. civ., art. 254 alin. (1) Codul muncii, art. 198, coroborat cu art. 269 alin. (2) Codul muncii.

În probaţiune, reclamanta a propus proba cu înscrisuri.

Pârâtul, deşi legal citat, nu a depus întâmpinare.

Prin Sentinţa civilă nr. 7644/08.11.2021, T.B. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea J.R..

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse de către reclamantă la dosar.

Analizând materialul probatoriu administrat în speţă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 01.05.2017, s-a încheiat între reclamanta G.F.R. S.A., în calitate de persoană juridică de drept privat şi pârâtul S.D.C., în calitate de beneficiar, contractul bursă studiu nr. 390/01.05.2017, având ca obiect acordarea unei burse private, în condiţiile Legii nr. 376/2004 şi ale instrucțiunilor de aplicare a acesteia.

Potrivit art. 4.4 lit. b din contract, beneficiarul se obligă să profeseze, prin angajare cu ziua imediată absolvirii examenului final şi a obţinerii autorizaţiei/avizelor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei, pentru o perioadă de 3 ani, în specialitatea pentru care s-a pregătit, pe un post corespunzător studiilor absolvite, la persoana juridică de drept privat care acordă bursa privată, G.F.R. S.A.

Conform convenţiei părţilor, beneficiarul va restitui sumele primite cu titlu de bursă, indexate cu indicele de inflaţie, în termen de maxim 3 luni de la data la care a primit notificarea în acest sens de la persoana juridică de drept privat, în orice alt caz de neexecutare totală sau parţială a obligaţiilor stabilite la art. 4.4, ce revin beneficiarului. Cu privire la obligaţia de restituire a bursei, conform contractului, beneficiarul a semnat şi un angajament, ce face parte integrantă din convenţie.

La data de 02.02.2017, între părţi s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 1337/02.02.2017, având ca obiect prestarea muncii necalificate de către pârât.

Prin actul adiţional nr. 1659/03.02.2017, acest contract a fost amendat, în scopul formării profesionale a angajatului S.D.C., din iniţiativa angajatorului, pentru funcţia de şef de tren.

Potrivit art. 10 din contract, în cazul în care angajatul nu-şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute prin prezentul act adiţional (inclusiv obligaţia de a lucra termen de 3 ani în cadrul reclamantei – art. 8) (…), angajatul are obligaţia de a restitui contravaloarea tuturor cheltuielilor efectuate de angajator cu formarea sa profesională, aşa cum acestea sunt redate în fişa de debitor (parte integrantă la prezentul act adiţional), proporțional cu perioada rămasă nelucrată (…).

Prin decizia nr. 6279/23.05.2019, reclamanta a dispus desfacerea contractului individual de muncă încheiat cu pârâtul, din culpa acestuia, deoarece a lipsit nemotivat de la serviciu, din data de 23.04.2019 şi până la data de 17.05.2019. Această decizie nu a fost contestată de către angajat.

Prin notificarea nr. 08/512/18.06.2019, reclamanta i-a solicitat pârâtului să achite suma de 9935,14 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de pregătire profesională. Reclamanta a ataşat acestei notificări fişa din care rezultă sumele ce compun debitul: 6610 lei contravaloarea bursei pentru perioada mai-august 2017, 2264,4 lei contravaloarea cursului şef de tren şi 1060,7 lei contravaloarea autorizării în funcţie. Notificarea a fost expediată, însă destinatarul a refuzat primirea, expediţia fiind returnată expeditorului.

În drept, instanţa reţine că, potrivit art. 1270 alin. (1) Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. Ca o consecinţă a acestei dispoziţii, art. 1350 alin. (1) Cod civil prevede că orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat. La rândul său, alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

Conform art. 1516 alin. (1) Cod civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei. Potrivit alin. (2), atunci când, fără justificare, debitoarea nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa (...) să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei. Art. 1518 alin. (1) prevede că debitorul răspunde personal de îndeplinirea obligaţiilor sale.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, instanţa reţine că pentru angajarea răspunderii contractuale a pârâtei se impune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: săvârşirea unei fapte ilicite constând în neexecutarea obligaţiilor contractuale, cauzarea unui prejudiciu reclamantei, existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi culpa pârâtei în neexecutarea obligaţiei, alături de punerea în întârziere a acesteia din urmă.

În cauză, pârâtul a fost pus în întârziere, prin notificarea 08/512/18.06.2019, ce i-a fost comunicată acesta refuzând însă primirea.

Este îndeplinită în cauză şi condiţia neexecutării de către pârât a obligaţiei asumate prin contractul bursă studiu nr. 390/01.05.2017 şi, respectiv prin art. 10 din actul adiţional nr. actul adiţional nr. 1659/03.02.2017 la contractul individual de muncă nr. 1337/02.02.2017, respectiv aceea de a achita cheltuielile implicate de formarea sa profesională, urmare a încetării, din culpa sa şi înainte de termenul de 3 ani, a contractului individual de muncă.

Astfel, reclamanta, prin probele propuse şi administrate în cauză, a dovedit existenţa raportului juridic obligaţional dintre părţi. În aceste condiţii, revenea pârâtului obligaţia de a face dovada stingerii acestuia prin plata sumei datorate sau printr-un alt mod admis de lege. Or, pârâtul nu a făcut această dovadă.

Prejudiciul este reprezentat de pierderea efectiv suferită de T.R.C S.A. ca urmare a neexecutării obligaţiei contractuale de către partea adversă, în condiţiile în care aceasta şi-a îndeplinit obligaţia de a achita bursa cuvenită pârâtului şi cheltuielile aferente formării profesionale, fiind în cuantum de 9.935,1 lei (sumă necontestată de către pârât).

Legătura de cauzalitate există între neexecutarea obligaţiilor contractuale şi prejudiciul încercat de reclamantă, întrucât faptul neîndeplinirii îndatoririi asumate atrage direct şi inevitabil cauzarea unui prejudiciu în patrimoniul acesteia.

În ceea ce priveşte culpa pârâtei, conform art. 1548 Cod civil, culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării. În consecinţă, este suficient ca reclamanta să afirme că nu a avut loc executarea, pentru ca sarcina probei privitoare la dovada contrară sau la dovada unei cauze justificative de neexecutare a obligaţiei (exclusivă de culpă) să revină pârâtului. În cauză, pârâtul nu a făcut o astfel de dovadă.

În consecinţă, pentru aceste considerente, în temeiul art. 1531 alin. (1) Cod civil (creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării), instanţa urmează să admită cererea de chemare în judecată şi, în consecinţă, să oblige pârâtul la achitarea către reclamantă a sumei de 9.935,1 lei, reprezentând prejudiciul creat, ca urmare a nerespectării art. 4.4 lit. b din contractul bursă de studiu nr. 390/01.05.2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta G.F.A. SAcu sediul în sector XXX, XXXX, XXXX, în contradictoriu cu pârâtul XXXXXX, cu domiciliul în XXXXX, sat XXXX, nr. XXXX, jud. XXXXX, având ca obiect acţiune răspundere patrimonială.

Obligă pârâtul la achitarea către reclamantă a sumei de 9.935,1 lei, reprezentând prejudiciul creat ca urmare a nerespectării art. 4.4 lit. b din Contractul bursă de studiu nr. 390/01.05.2017.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Răcari.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei la data de astăzi, 05.05.2022.

PREŞEDINTE,

D.R.M.   GREFIER,

F.M.M.

Red. DRM/tehnored. FMM

4 ex/07.06.2022

M.F. 07 Iunie 2022

Domenii speta

Spete similare