Obligaţie de a face. Aplicarea art. 636 alin. (1) c. civ..

Hotărâre 3034 din 17.06.2020


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 26.11.2019 sub numărul 35573/299/2019, reclamanta DE a solicitat, în contradictoriu cu pârâta FA, obligarea acesteia de a permite reclamantei accesul neîngrădit în incinta curţii şi imobilului situat în B., str. ...nr. ,  sector 1, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că reclamanta şi pârâta sunt moştenitori copărtaşi ai defuncţilor părinţi asupra imobilului situat în B., str. .. nr. , sector 1, compus din teren şi construcţie.

A arătat reclamanta că, după decesul mamei, nu a putut locui în imobilul antemenţionat, întrucât pârâta nu a fost şi nu este de acord cu acest aspect, comportându-se agresiv verbal. A menţionat că pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti se află dosarul nr. 2234/299/2019 având ca obiect ieşirea din indiviziune asupra bunului imobil.

În drept, au fost invocate art. 1528 Cod civil, art. 192, art. 194-195 C. proc. civ., art. 453 C. proc. civ.

În dovedirea pretenţiilor, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi interogatoriul pârâtei.

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20  lei, după cum rezultă din chitanţa depusă la fila 16 din dosar.

La data de 02.06.2020, pârâta a depus la dosar note scrise, arătând că nu a avut niciodată intenţia de a-şi însuşi cheile proprietăţii părinţilor decedaţi, cheile aflându-se mereu la discreţia ambelor familii. A solicitat împărţirea cheltuielilor de întreţinere necesare proprietăţii părinţilor (apă curentă, electricitate), precum şi a taxelor datorate statului (impozit pe clădire şi teren). A menţionat pârâta că a efectuat singură toate aceste cheltuieli din anul 2009. A solicitat reglementarea şi împărţirea timpului ce se va petrece de către fiecare familie pe proprietatea părinţilor.

Instanţa a încuviinţat și administrat conform legii proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, după cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 21/08.02.2008, de pe urma defunctului DŞ, tatăl reclamantei şi al pârâtei, a rămas dreptul de proprietate asupra terenului situat în B., str.  nr. , sector 1 şi construcţiei edificate pe teren, reclamantei revenindu-i o cotă de 3/8 din masa succesorală, iar pârâtei o cotă identică, aspect care reiese şi din extrasul de carte funciară depus la fila 23.

Aşadar, reclamanta şi pârâta sunt coproprietari asupra bunului imobil antemenţionat, compus din teren şi construcţie, având ambele dreptul de a folosi bunul, conform art. 555 alin. (1) C. civ. (proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege).

În condiţiile în care, potrivit art. 636 alin. (1) C. civ., fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari, se constată de către instanţă că cererea de chemare în judecată este întemeiată, pârâta urmând a fi obligată să permită reclamantei accesul neîngrădit în incinta curţii şi imobilului situate în Bucureşti, str. Sf. Gheorghe nr. 68, sector 1. De altfel, la termenul de judecată din data de 03.06.2020, pârâta a predat reprezentantului reclamantei două chei, una de la poartă, una de la casă, arătând că este de acord ca bunul să fie folosit alternativ de către ea şi de către reclamantă.

Cu privire la notele depuse la dosar la data de 02.06.2020, astfel cum s-a reţinut la termenul de judecată din data de 03.06.2020, pârâta a precizat că nu formulează cerere reconvenţională, astfel că instanţa de faţă nu este învestită cu o cerere referitoare la modul de împărţire a cheltuielilor ce ţin de bunul imobil sau a timpului ce se va petrece de către fiecare familie de proprietate. Conform art. 639 C. civ., modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească – însă în acest din urmă caz doar în situaţia învestirii instanţei în mod legal cu o cerere de chemare în judecată sau cu o cerere reconvenţională.

În temeiul art. 9 alin. (2) C. proc. civ., se va luat act de precizarea reclamantei de la termenul de judecată din data de 03.06.2020, în sensul că nu solicită cheltuieli de judecată.