Sentinţă

Sentinţă civilă 1119 din 28.10.2020


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de (...) sub nr. (...), reclamantul (...) în contradictoriu cu pârâta (...), a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei să întocmească documentația legală pentru lucrările de demolare executate fără autorizație de demolare, la imobilul situat în (...)

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în urma unui control efectuat pe teren de personalul cu atribuții de specialitate, s-a constatat că societatea pârâtă a executat la imobilul situat în (...), lucrări de demolare, fără a deține autorizație de demolare, conform legii nr. 50/1991.

S-a mai arătat că prin procesul verbal de contravenție nr. (...), pârâta a fost sancționată  cu amendă contravențională în cuantum de (...) lei si s-a dispus măsura complementară de intrare în legalitate, în sensul ca în termen de 6 (șase luni), să procedeze la întocmirea documentației legale și obținerea autorizației de demolare.

S-a adăugat că deși pârâta nu a contestat măsura dispusă procesul verbal de contravenție, aceasta nu a făcut nici un demers în vederea intrării în legalitate, refuzând să se conformeze, măsurilor dispuse, din motive nejustificate.

În drept, legea nr. 50/1991.

Parâta nu a depus întâmpinare, însă s-a prezentat la termenul din data de (...) prin reprezentant convențional, exprimând astfel un punct de vedere cu privire la cererea formulată.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria (...) încheiat la data de (...), pârâta a fost sancţionată contravenţional întrucât a executat lucrări de demolare, fără a deţine autorizaţie de desfiinţare, la imobilul situat în (...)

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor s-a dispus intrarea în legalitate, prin obţinerea autorizaţiei de construire, într-un termen de șase luni.

Instanţa constată ca pârâta, prin reprezentant legal, a semnat procesul verbal, primind un exemplar.

Procesul-verbal de contravenţie nu a fost contestat în instanţă, iar atâta timp cât acest act nu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească, apărarea privind lipsa calității de proprietar al construcției demolate, invocate de pârâtă, nu poate fi primită în prezentul dosar, pârâta  trebuind să se supună celor dispuse de organul constatator, întrucât art. 37 din OG nr. 2/2001 stipulează – „Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate ”.

Totodată, instanţa reţine că, până la data pronunţării, pârâta nu a făcut dovada intrării în legalitate, prin obţinerea autorizaţiei de desfiinţare, cu privire la lucrările de desfiinţare/demolare reţinute în sarcina sa a fi fost executate fără autorizaţie de desfiinţare.

Potrivit art. 3 lit. a ) din Legea nr. 50/1991 – „Lucrările de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11” „se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor”.

În drept, în consonanţă cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. a din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, constituie contravenţie executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), c), e) şi g) de către investitor şi executant.

Potrivit art. 28 alin. (1) din acelaşi act normativ odată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Conform alin. (2) al aceluiaşi articol, decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau, după caz, de instanţă. În conformitate cu alineatul 3, măsura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară.

Potrivit art. 32 din Legea 50/1991 în cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei; b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.

În conformitate cu prevederile art. 32 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobate prin Ordinul nr. 839/2009, în cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de construcţii, iar specificul obiectivului (funcţiune, accesibilitate, relaţii de vecinătate etc.) nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism şi/sau de amenajare a teritoriului aprobate, ori dacă particularităţile amplasamentului (suprafaţă neconstruibilă ca urmare a unor interdicţii sau servituţi, a unor zone de protecţie a dotărilor de infrastructură, rezerve de teren pentru investiţii de interes public etc.) nu permit realizarea investiţiei, certificatul de urbanism se eliberează cu menţionarea expresă a incompatibilităţilor rezultate, precum şi a imposibilităţii emiterii unei autorizaţii de construire pentru obiectivul propus.

În consonanţă cu dispoziţiile cuprinse în art. 59 alin. (1) – (3) din acelaşi act normativ, organul de control care a sancţionat contravenţional pentru fapta de a se executa lucrări de construcţii fără autorizaţie sau cu încălcarea dispoziţiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligaţia de a dispune luarea măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei, sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie, într-un termen pe care îl va stabili prin procesul verbal, în vederea emiterii autorizaţiei de construire, autoritatea publică locală având obligaţia de a analiza modul în care construcţia corespunde reglementărilor din documentaţiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, emiterea autorizaţiei de construire şi menţinerea construcţiei putând fi dispuse doar în ipoteza în care construcţia corespunde reglementărilor urbanistice aferente zonei, în caz contrar, urmând a se dispune desfiinţarea construcţiilor.

Aplicând aceste dispoziții la cauza de față, având în vedere și ansamblul probator administrat, instanţa constată că pârâta a desfiinţat, fără autorizaţie de construcţie, imobilul situat în (...), motiv pentru care cererea precizată de reclamant urmează să fie admisă, iar pârâta urmează să fie obligată la obţinerea autorizaţiei de desfiinţare pentru construcţia demolată, situată în (.,..), într-un 1 (un) an, de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În privinţa cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant, instanţa reţine că, potrivit art. 451 alin. (1) Cod procedură civilă, taxele judiciare de timbru sunt incluse în categoria cheltuielilor de judecată. În conformitate cu prevederile art. 452, dovada acestora trebuie făcută de partea care le pretinde până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. De asemenea, conform art. 453 din acelaşi act normativ, obligarea părţii care a pierdut procesul la plata cheltuielilor de judecată se poate realiza numai la cererea părţii care a câştigat procesul.

În cauză, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de aceste dispoziţii legale în privinţa capătului accesoriu de cerere formulat de reclamant, care a câştigat procesul, fiind dovedit cu înscrisul de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de (...) de lei, motiv pentru care pârâta, care a pierdut procesul, urmează să fie obligată la plata către reclamant, care a câştigat procesul, a sumei de (...) de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În temeiul principiului disponibilității acțiunii civile, instanța va lua act că intimatul-pârât îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Domenii speta