Anulare act

1081/2020 anulare act

06-07-2020 Tribunalul ARGES

Instituția emitentă

Tribunalul ARGES

Număr hotărâre

1081/2020

Obiect dosar

anulare act

Data

06-07-2020

Materie juridică

Civil

Stadiu procesual

Apel

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2020:013.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ [*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1081/2020

Ședința publică de la 06 Iulie 2020

Completul compus din:

PREȘEDINTE : S____ I_____ Ț____

JUDECĂTOR : A____ A____

GREFIER : I____ B____

S-a luat spre examinare pentru soluționare apelul formulat de reclamantul PIȘCOTAN E___ C______ împotriva Sentinței civile nr. 274/12.04.2018, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX , i ntimat fiind p ârâtul G_________ N______, având ca obiect anulare act.

Tribunalul constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2020 , când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 06.07.2020.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față ,constată următoarele :

Constată că la data de 12.07.2016 reclamantul Pișcotan E___ C______ a chemat în judecată pe pârâtul G_________ N______, solicitând anularea contractului de împrumut  autentificat sub nr. 473/10.09.2014 de BNP Poeniță Francisco C_______, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivând acțiunea, reclamantul a arătat faptul că la data de 10.09.2014 a fost încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. 473 de BNP Poeniță Francisco C_______, iar așa cum rezultă din conținutul contractului de împrumut suma a fost remisă în întregime în numerar la data autentificării actului, nefiind menționat faptul că această sumă de bani a fost remisă în prezența notarului la momentul încheierii actului, menționându-se numai că împrumutul are termen scadent la data de 30.01.2015, iar împrumutul nu este purtător de dobânzi.

Reclamantul arată că, acest contract de împrumut nu este un act real deși l-a semnat, însă la momentul încheierii înscrisului a fost în eroare cu privire la natura și conținutul contractului, înscrisul fiind lovit de nulitate pentru cauză ilicită sau imorală precum și pentru frauda la lege.

Astfel, anterior încheierii contractului de împrumut reclamantul arată că, a fost angajat la _________________ al cărui reprezentant legal este ginerele pârâtului, însă urmare a unor manopere frauduloase , ilegal folosite de către reclamant a rezultat un prejudiciu în evidențele acestei societăți , așa cum de altfel rezultă din rechizitoriul întocmit la data de 23.07.2015 în dosarul penal nr. 1230/P/2014 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni, cât și din sentința penală nr. 85 pronunțată la data de 17.03.2016 de Judecătoria Topoloveni rămasă definitivă prin decizia penală nr. 574/A/16.05.2016 a Curții de Apel Pitești.

Potrivit considerentelor hotărârilor pronunțate rezultă că pârâtul din această cauză a avut calitatea de martor în cadrul cercetării penale, ocazie cu care a arătat că nu are o calitate oficială în societate și nu s-a implicat în vreun fel în recuperarea pr ejudiciului.

Din cercetările efectuate s-a constatat că pârâtul a efectuat o ________ demersuri contrare legii pentru a-și recupera prejudiciul la societatea pe care în mod neoficial o administrează.

Din declarațiile martorilor D___ A_____ C______, I__________ E_____ A_____, D________ O_____ G_______ și E__ P___, implicați  în rezoluția infracțională pe care reclamantul arată că a recunoscut-o în cadrul dosarului penal s-a constatat că aceștia chiar au acceptat plata unor sume de bani ca urmare a presiunii pe care socrul reprezentantului societății A_____ G_____ C______, respectiv pârâtul le-a exercitat atât asupra lor, cât și asupra sa în mod direct fără drept și cu ajutorul unor persoane cu calități speciale condiționând plata  cantității de motorină din facturi  de nestăruință în continuarea urmăririi penale.

Cu aceea ocazie reclamantul arată că a fost informat că fapta penală ce a fost sesizată este de furt, existând astfel posibilitatea soluționării cauzei prin împăcare, pârâtul negând fapta de șantaj săvârșită deși din supravegherea audio-video, prin fotografierea și localizarea sau urmărirea sa prin mijloace tehnice efectuate de către organele de cercetare a rezultat faptul că pârâtul  s-a implicat în mod direct în șantajarea sa și a martorilor, nu numai cu scopul de a recupera prejudiciul , dar și pentru a obține sume de bani ce nu au fost vreodată sustrase din patrimoniul societății. În acest sens reclamantul a arătat că, contractul de împrumut a fost încheiat la data de 10.09.2014 respectiv după ce a săvârșit și recunoscut infracțiunea.

Deși în conținutul contractului se menționează faptul că acesta a fost citit, acesta nu a fost citit niciodată, reclamantul arătând că a avut o altă reprezentare a faptelor cu privire la conținutul actului, întrucât la momentul respectiv a apreciat că a semnat o declarație notarială, astfel că în cauză s-a produs error in neg o tio și error in corpore.

Sub acest aspect, reclamantul a arătat faptul că a fost indus în eroare cu privire la natura și obiectul contractului întrucât în realitate nu a existat niciodată un contract de împrumut , singura convenția fiind de a se obliga în fața notarului public să achite  prejudiciul creat societății.

Ulterior, în cadrul cercetărilor penale efectuate s-a constatat că prejudiciul a fost achitat în integralitate motiv pentru care reprezentantul societății a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, însă ulterior în fața instanței de judecată a revenit cu scopul de a obține sume mai mari de bani.

Înscrisul contestat are legătură cu cauza penală  întrucât suma de bani consemnată în contractul de împrumut  de către pârât a fost aproximativ egală cu suma de bani achitată pentru recuperarea prejudiciului, numai că această sumă de bani consemnată în contractul încheiat prin frauda la lege și pentru cauză imorală reprezintă de fapt garanția pârâtului pentru recuperarea prejudiciului.

Deși pârâtul a procedat la executarea silită indirectă executarea silită a încetat întrucât nu a existat posibilitatea de a scoate la vânzare silită apartamentul , bun succesoral rămas de la defuncta sa mamă.

A mai arătat reclamantul și faptul că, înscrisul a cărui nulitate absolută o solicită  a fost încheiat prin șantajarea sa de către pârât, în sensul că dacă nu-i va restitui banii acesta va face toate demersurile obținerii apartamentului în care locuiește reclamantul. Reclamantul arată că a formulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și înșelăciune care se află spre soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria T opoloveni.

Din cuprinsul rechizitoriului atașat prezentei cauze, dar și din hotărârile penale, rezultă faptul că toți martorii au fost șantajați însă numai față de reclamant s-a formulat plângere penală pentru că nu a participat la achitarea sumelor de ba ni pentru recuperarea prejudiciului.

Din analiza înscrisurilor și a discuțiilor la care pârâtul a participat efectiv, reclamantul arată că se constată că pârâtul a încheiat contractul pentru o cauză imorală și ilicită prin fraudarea legii, căci mijloacele folosite de acesta au fost în afara dispozițiilor legale, iar orice act încheiat în condiții prohibitive atrage nulitatea absolută.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 953, 962, 966, 968 din Codul civil, art. 1246-1265 și disp. art. 451 din Codul de procedură civilă.

La data de 28.03.2017 reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare prin care a arătat faptul că prin cererea de chemare în judecată a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de împrumut autentificat sub nr. 473 de BNP Poeniță Francisco C_______ întrucât actul juridic încheiat nu respectă condițiile de fond cu privire la consimțământ ce a fost obținut de pârât prin violența sa psihică.

Violența ca viciu de consimțământ a fost rezultatul amenințărilor primite din partea pârâtului fiind de natură a-i provoca temerea  la acel moment care l-a determinat să încheie actul juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat.

Sub acest aspect reclamantul a arătat faptul că, la momentul încheierii contractului de împrumut pârâtul i-a adus amenințări în sensul de a-l obliga să asigure restituirea pretinsului prejudiciu produs întrucât în caz contrar urmează a formula plângere penală și va proceda la vânzarea silită a imobilului în care locuiește împreună cu familia.

La data încheierii contractului de împrumut pârâtul a susținut  că este dispus să încheie contractul de împrumut în formă autentică urmând ca până la sfârșitul lunii ianuarie a anului următor să-i acorde un termen  până la care să achite prejudiciul produs.

Deși prejudiciul a fost achitat, reclamantul arată că pârâtul a formulat plângere penală împotriva sa, iar la data încheierii contractului de împrumut pârâtul i-a produs o temere ce l-a determinat să încheie actul.

Deși nu era singurul vinovat, în contextul faptelor expuse în rechizitoriul întocmit în cauza penală. Amenințarea cu un rău a privit nu numai persoana sa, dar și bunurile folosite astfel încât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv amenințarea a fost determinantă pentru încheierea actului juridic și injustă.

În literatura de specialitate s-a apreciat că violența ca viciu de consimțământ sancționează actul juridic cu nulitatea absolută pentru cauză imorală considerând că amenințarea nu este bazată pe un drept al pârâtului , întrucât cererea de constituire de parte civilă pentru prejudiciul pretins de acesta în cauza penală a fost respins, iar pârâtul nu avea calitatea de persoană păgubită.

A mai arătat reclamantul și faptul că a fost indus în eroare cu privire la natura și obiectul contractului, apreciind că s-a produs un viciu de consimțământ, respectiv eroarea obstacol asupra naturii juridice a actului.

Obiectul este imoral, nu era determinat și nici determinabil la momentul încheierii contractului de împrumut. Din prezentarea situației de fapt se constată o cauză imorală, câtă vreme scopul urmărit la încheierea unui asemenea act respectiv cauza nu a fost reală și nici nu a existat câtă vreme suma de bani ce se pretinde că i-a fost dată cu titlu de împrumut nu i-a fost remisă astfel că actul juridic încheiat  este ilicit și imoral.

Contractul de împrumut nu este un act real, reclamantul arătând că l-a semnat, însă la momentul încheierii înscrisului a fost în eroare cu privire la natura și conținutul contractului, înscrisul fiind lovit de nulitate pentru cauză ilicită sau imorală, precum și pentru frauda la lege. Cauza este imorală întrucât contravine bunelor moravuri și ordinii publice. Cu privire la săvârșirea unei fraude la lege, reclamantul a arătat că, actul încheiat cu pârâtul este sancționat cu nulitatea absolută, învederând faptul că menține argumentele expuse în cererea de chemare în judecată.

Astfel, reclamantul a arătat că, anterior încheierii contractului de împrumut a fost angajat la _________________ al cărui reprezentant legal este ginerele pârâtului, însă urmare a unor manopere frauduloase, ilegal folosite de către reclamant a rezultat un prejudiciu în evidențele acestei societăți, așa cum de altfel rezultă din rechizitoriul întocmit la data de 23.07.2015 în dosarul penal nr. 1230/P/2014 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni, cât și din sentința penală nr. 85 pronunțată la data de 17.03.2016 de Judecătoria Topoloveni rămasă definitivă prin decizia  penală nr. 574/A/16.05.2016 a Curții de Apel Pitești.

Potrivit considerentelor hotărârilor pronunțate rezultă că pârâtul din această cauză a avut calitatea de martor în cadrul cercetării penale, ocazie cu care a arătat că nu are o calitate oficială în societate și nu s-a implicat în vreun fel în rec uperarea prejudiciului.

Din cercetările efectuate s-a constatat că pârâtul a efectuat o ________ demersuri contrare legii pentru a-și recupera prejudiciul la societatea pe care în mod neoficial o administrează. Din declarațiile martorilor D___ A_____ C______, I__________ E_____ A_____, D________ O_____ G_______ și E__ P___, implicați  în rezoluția infracțională pe care reclamantul arată că a recunoscut-o în cadrul dosarului penal s-a constatat că aceștia chiar au acceptat plata unor sume de bani ca urmare a presiunii pe care socrul reprezentantului societății, A_____ G_____ C______, respectiv pârâtul le-a exercitat atât asupra lor, cât și asupra sa în mod direct fără drept și cu ajutorul unor persoane cu calități speciale condiționând plata  cantității de motorină din facturi  de nestăruință în continuarea urmăririi penale.

Cu aceea ocazie reclamantul arată că a fost informat că fapta penală ce a fost sesizată este de furt, existând astfel posibilitatea soluționării cauzei prin împăcare, pârâtul negând fapta de șantaj săvârșită, deși din supravegherea audio-video, prin fotografierea și localizarea sau urmărirea sa prin mijloace tehnice efectuate de către organele de cercetare a rezultat faptul că pârâtul  s-a implicat în mod direct în șantajarea sa și a martorilor, nu numai cu scopul de a recupera prejudiciul , dar și pentru a obține sume de bani ce nu au fost vreodată sustrase din patrimoniul societății.

În acest sens reclamantul a arătat că contractul de împrumut a fost încheiat la data de 10.09.2014 respectiv după ce a săvârșit și recunoscut infracțiunea.

Deși în conținutul contractului se menționează faptul că acesta a fost citit, acesta nu a fost citit niciodată, reclamantul arătând că a avut o altă reprezentare a faptelor cu privire la conținutul actului, întrucât la momentul respectiv a apreciat că a semnat o declarație notarială, astfel că în cauză s-a produs error in negatio și error in corpore.

Sub acest aspect, reclamantul a arătat faptul că a fost indus în eroare cu privire la natura și obiectul contractului întrucât în realitate nu a existat niciodată un contract de împrumut, singura convenția fiind de a se obliga în fața notarului public să achite  prejudiciul creat societății.

Ulterior, în cadrul cercetărilor penale efectuate s-a constatat că prejudiciul a fost achitat în integralitate, motiv pentru care reprezentantul societății a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, însă ulterior în fața instanței de judecată a revenit cu scopul de a obține sume mai mari de bani. Înscrisul contestat are legătură cu cauza penală  întrucât suma de bani consemnată în contractul de împrumut  de către pârât a fost aproximativ egală cu suma de bani achitată pentru recuperarea prejudiciului, numai că această sumă de bani consemnată în acest contract încheiat prin frauda la lege și pentru cauză imorală reprezintă de fapt garanția pârâtului pentru recuperarea prejudiciului.

Deși pârâtul a procedat la executarea silită indirectă executarea silită a încetat întrucât nu a existat posibilitatea de a scoate la vânzare silită apartamentul , bun succesoral rămas de la defuncta sa mamă.

Pentru că înscrisul a cărui nulitate absolută o solicită  a fost încheiat prin șantajarea sa de către pârât, în sensul că dacă nu-i va restitui banii acesta va face toate demersurile obținerii apartamentului în care locuiește reclamantul, se arată de reclamant că a formulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj și înșelăciune care se află spre soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni.

Din cuprinsul rechizitoriului atașat prezentei cauze, dar și din hotărârile penale, rezultă faptul că toți martorii au fost șantajați însă numai față de reclamant s-a formulat plângere penală pentru că nu a participat la achitarea sumelor de bani pentru rec uperarea prejudiciului.

Din analiza înscrisurilor și a discuțiilor la care pârâtul a participat efectiv, reclamantul arată că se constată că pârâtul a încheiat contractul pentru o cauză imorală și ilicită prin fraudarea legii, căci mijloacele folosite de acesta au fost în afara dispozițiilor legale, iar orice act încheiat în condiții prohibitive atrage nulitatea absolută.

La termenul de judecată din data de 4.05.2017, pârâtul G_________ N______ în temeiul disp. art. 205 din Codul de procedură civilă, a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Prin întâmpinare pârâtul a arătat faptul că la data de 10.09.2014 a încheiat cu reclamantul contractul de împrumut autentificat sub nr. 473/10.09.2014 de BNP Poeniță Francisco C_______ , suma împrumutată fiind de 90.000 lei, sumă ce urma să fie restituită la data de 30.01.2015.

Deoarece termenul de restituire a sumei împrumutate nu a fost respectat pârâtul arată că a solicitat investirea cu formulă executorie a titlului executoriu , iar Judecătoria Topoloveni prin încheierea din data de 23.02.2015 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a admis cererea formulată . La data de 11.03.2015 pârâtul arată că , a solicitat B__ To_____ M_____ executarea silită a reclamantului pentru recuperarea debitului în cuantum de 90.000 lei, în oricare din modalitățile prevăzute de lege, reclamantul formulând împotriva actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 10/2015 al B__ To_____ M_____ contestație la executare ce a făcut obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX soluționat definitiv prin sentința civilă nr. 1087/12.11.2015.

La data de 25.03.2015 reclamantul în încercarea de a se sustrage de la plata datoriei a renunțat la succesiunea mamei sale Pișcotan F______ , motiv pentru care pârâtul arată că a solicitat instanței revocarea acestei declarații, acțiunea fiind soluționată prin sentința civilă nr. 127/09.02.2016 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX de Judecătoria Topoloveni.

În aceste condiții pârâtul arată că cererea formulată de reclamant nu reprezintă decât o sustragere a sa de la plata datoriei, iar contractul de împrumut a fost încheiat anterior formulării plângerii penale.

În vederea soluționării cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri,proba testimonială și proba cu interogatoriu.

Prin sentința civilă nr. 274/2018 Judecătoria Topoloveni a respins acțiunea formulată de reclamantul PIȘCOTAN E___ C______ , și a obligat reclamantul să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în cu antum de 1000 lei.

În adoptarea soluției prima instanță a rețin ut următoarele:

Potrivit contractului de împrumut autentificat sub nr.473/10.09.2014 la BNP Poeniță Francisco C_______ pârâtul în calitate de creditor a remis cu titlu de împrumut reclamantului suma de 90.000 lei acesta având obligația de restituire a sumei împrumutate la data de 30.01.2015 (filele 16-17 ale dosarului,volumul I).

Prin sentința penală nr.85/17.03.2016 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX s-a dispus c ondamn area i nculpatul ui PIȘCOTAN E___ C______ -reclamantul din prezenta procedură judiciară , la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 295 alin.1 din Codul penal, combinat cu art.308 din Codul penal  cu aplicarea art.35 alin.1 din Codul penal și art.10 din Legea nr.187/2012  și cu aplic. art.396 alin.10 C.p.p.

Potrivit considerentelor sentinței penale a rezultat că reclamantul în calitate de angajat al __________________ Călinești, cu atribuții de gestionar al produselor comercializate de persoana vătămată și de casier, în perioada 21.09.2013 – 07.08.2014, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale prin 61 de acte materiale distincte, a sustras cantitatea totală de 13.451,42 litri motorină, pe care o gestiona și apoi a vândut-o la prețul de 4,5 lei/litru de motorină către beneficiarii E__ P___, D___ A_____ C______, I__________ E_____ A_____ și D________ G_______ O_____, însușindu-și sumele încasate de la aceștia cu titlu de plată .

Prin încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 23.02.2015 de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX î n temeiul disp.art. 640 ind.1 Cod procedură civilă, s-a admi s cererea formulată de creditorul G_________ N______ și s-a di spu s învestirea cu formulă executorie a contractului de împrumut autentificat sub nr. 473/10.09.2014 de B.N.P Poeniță Francisco-C_______.

Prin sentința civilă nr.127/09.02.2016 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX definitivă prin decizia civilă nr.2882/12.10.2016 a Tribunalului Argeș s-a a dmi s cererea formulată de reclamantul G_________ N______ în contradictoriu cu pârâtul PIȘCOTAN E___ C______ d ispun ându-se revocarea renunțării la moștenirea defunctei Pișcotan F______ de către pârâtul debitor prin declarația autentică nr.444/25.03.2015 (filele 113-116 ale dosarului,volumul I) .

S-a declarat inopozabilă față de reclamantul creditor declarația autentică nr.444/25.03.2015.

S-a d eclar at pârâtul debitor, moștenitor acceptant al succesiunii defunctei Pișcotan F______, numai în privința reclamantului creditor și în limita creanței acestuia în valoare de 90.000 lei.

Potrivit considerentelor sentinței civile nr.127/09.02.2016 pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX rezultă faptul că, p rin cererea înregistrată la B.E .J To_____ M_____ la data de 11.03.2015, creditorul G_________ N______ a solicitat executarea silită a obligației de restituire a împrumutului în sumă de 90.000 lei născută în sarcina debitorului Pișcotan E___ C______, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul nr.473 /10.09.2014, cererea fiind înregistrată sub nr. de dosar 10/2015 și încuviințată de executor la data de 11.03.2015.

La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis somația către debitor prin care i s-a pus în vedere să achite suma totală de 95.430 lei, reprezentând împrumut acordat și nerestituit în valoare de 90.000 lei precum și cheltuieli de executare în valoare de 5430 lei .

La data de 16.03.2015, pârâtul debitor a primit somația și celelalte acte e mise în dosarul de executare nr.10/2015, potrivit dovezii de înmânare pe care a semnat-o personal .

La data de 25.03.2015, prin declarația nr.444/25.03.2015 autentificată la B.N .P G_______ G_________ din orașul Topoloveni, pârâtul debitor a renunțat la moștenirea mamei sale Pișcotan F______, decedată la data de 02.01.2015 .

Prin încheierea executorului To_____ M_____ din data de 08.06.2015, s-a dispus încetarea executării silite începută la cererea creditorului G_________ N______ împotriva debitorului Pișcotan E___ C______ în dosarul nr.10/2015, pentru imposibilitatea valorificării bunurilor personale ale debitorului și a faptului că debitorul a renunțat la succesiunea autoarei sale Pișcotan F______.

S -a ar ă t at în încheiere că singurul bun propriu al debitorului este, potrivit evidențelor Primăriei orașului Topoloveni și A.F.P Topoloveni, un autoturism marca F___ nr.XXXXXXXXX, asupra căruia s-a instituit sechestru, dar care nu a putut fi identificat în vederea valorificării.

În conformitate cu art.1562 alin.1, art.1563, art.1564 și art.1565 alin.1 din Codul civil, nomele de drept generale care reglementează acțiunea revocatorie aplicabile actului juridic analizat în cauză, dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.

Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.

Creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat.

Actul atacat va fi declarat inopozabil atât față de creditorul care a introdus acțiunea, cât și față de toți ceilalți creditori care, putând introduce acțiunea, au intervenit în cauză. Aceștia vor avea dreptul de a fi plătiți din prețul bunului urmărit, cu respectarea cauzelor de preferință existente între ei.

Instanța , a constat at că după primirea la data de 16.03.2015 a somației și a celorlalte acte emise în dosarul de executare nr.10/2015, pârâtul debitor a renunțat la moștenirea mamei sale Pișcotan F______, decedată la data de 02.01.2015, din care face parte dreptul de proprietate al unui apartament situat în orașul Topoloveni unde pârâtul are domiciliul, deși acesta nu realizează venituri și nu deține bunuri în proprietate, astfel încât în temeiul art.1122 din Codul civil rap. la art.1562 - art.1565 din Codul civil, a admi s cererea .

Potrivit probei cu interogatoriu administrat de instanță reclamantului la propunerea pârâtului, acesta a contestat faptul că a primit cu titlu de împrumut suma de 90.000 lei, dar a recunoscut faptul că, a semnat contractul de împrumut în fața notarului public (fila 147 a dosarului,volumul I).

Aceeași împrejurare a rezultat și din interogatoriul administrat  din oficiu de instanță reclamantului la termenul de judecată din data de 11.01.2018 (fila 228 a dosarului,volumul I).

Pârâtul a contestat apărările invocate de reclamant cu privire la validitatea contractului de împrumut și a învederat faptul că l-a mai împrumutat pe reclamant cu sume de bani (filele 151-154 ale dosarului).

Din declarația martorului I__________ E_____ A_____ audiat de instanță la propunerea reclamantului la termenul de judecată din data de 21.09.2017,rezultă că, în prezența sa părțile nu au discutat despre existența unui contract de împrumut iar reclamantul a cauzat un prejudiciu unei societăți ai cărei acționari erau fiul și ginerele pârâtului (fila 155 a dosarului,volumul I).

Sub acest aspect instanța a reținut că,potrivit disp.art.2158 alin.1 din Codul civil î mprumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate.

Prin urmare, în raport  de dispozițiile legale mai sus arătate, rezultă că ,această specie a contractului de împrumut reprezintă contractul prin care o persoană numită împrumutător transmite unei alte persoane numită împrumutat o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor,cu obligația ce cade în sarcina  împrumutatului de a le restitui după o anumită perioadă de timp,în aceeași cantitate,calitate și de aceeași natură.

Prin acțiunea precizată dedusă judecății  reclamantul a solicitat constatarea nulității contractului de împrumut autentificat sub nr.473/10.09.2014 la BNP Poeniță Francisco C_______, invocând cauze de nulitate absolută eroarea cu privire la natura și conținutul actului,cauza ilicită și imorală,frauda la lege,lipsa consimțământului,existența unui obiect imoral care nu este determinat și determinabil.

Sub acest aspect instanța a reținut că,nulitatea reprezintă acea sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.

Potrivit ar t.1.179 alin.1 din Codul civil , c ondițiile esențiale pentru validitatea unui contract sunt:capacitatea de a contracta; consimțământul părților; un obiect determinat și licit; o cauză licită și morală.

În ceea ce privește c onsimțământul, ca și condiție esențială de fond și generală a actului juridic acesta constă în hotărârea de a încheia actul juridic civil. Pentru a fi valabil, consimțământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat și nealterat de vreun viciu de consimțământ.

Conform art. 1207 din Noul Cod Civil, contractul poate fi anulat la cererea părții care la momentul încheierii contractului se afla într-o eroare esențială, dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că, faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.

Eroarea este esențială când poartă asupra naturii sau obiectului contractului, când poartă asupra identității obiectului prestației, ori când poartă asupra identității persoanei sau asupra unei calități a acesteia în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat.

Sub acest aspect instanța a reținut că,reclamantul a invocat prin acțiunea precizată faptul că,în cauză intenția sa nu a fost să încheie un contract de împrumut,ci doar de a se obliga să achite prejudiciul cauzat societății la care a fost salariat.

Sub un prim aspect instanța a reținut că, actul juridic contestat de reclamant în prezenta procedură judiciară este un înscris autentic întocmit de notarul public .

Potrivit a rt. 100 din Legea notarilor publici și a activității notariale : (1)Înscrisul autentic notarial face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.(2)Reprezintă constatări personale ale notarului cele făcute prin propriile simțuri: a) faptul prezentării părților și a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum și identificarea acestora;b) locul și data încheierii actului;c) exteriorizarea consimțământului.(3)Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic notarial fac dovada, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane.

Prin urmare, autenticitatea înscrisului în planul probațiunii judiciare se referă la:stabilirea identității părților,luarea sau exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținutul înscrisului,semnătura părților și data înscrisului.

Așadar _____________________________ de formula de autentificare a actului ceea ce agentul instrumentator constată cu propriile simțuri nu și conținutul sau veridicitatea declarației părților, modul de formare sau de exhibare a voinței acestora.

Probele administrate în cauză nu fac dovada că la data încheierii de către părți a actului juridic civil,a existat o  convenție a părților  distinctă de cea evidențiată în actul contestat.

De evidențiat este și faptul că,din conținutul încheierii de autentificare se constată că este menționat că, după citirea actului,părțile au consimțit la autentificarea înscrisului și au semnat astfel încât nu se poate reține existența unei erori viciu de consimțământ cu privire la natura sau obiectul contractului.

În cauză, rezultă că, la data încheierii contractului de împrumut nu au mai fost prezente alte persoane astfel încât existența unor elemente probatorii care să ateste o altă situație de fapt cu privire la  modul de formare sau de exteriorizare a voinței părților nu a fost dovedită.

Cu privire la apărarea invocată de reclamant în sensul că, în cauză consimțământul său a fost viciat, actul juridic fiind încheiat ca urmare a șantajării sale de către pârât instanța reține că, din declarațiile martorilor audiați în cauza penală în care s-au efectuat cercetări față de reclamant sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare rezultă că pârâtul a efectuat demersuri pentru recuperarea prejudiciului generat(filele-167-209 ale dosarului,volumul I).

Î nscrisurile atașate la dosarul cauzei atestă faptul că, reclamantul a formulat plângere penală împotriva pârâtului și notarului public cu privire la săvârșirea de către aceștia a infracțiunilor de șantaj,înșelăciune și fals intelectual iar

Prin ordonanța nr.268/P/2015 din data de 20.10.2015 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești  a dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de șantaj,înșelăciune și fals intelectual pretins comise de notarul public Poeniță Francisco C_______ (filele 5-6 ale dosarului,volumul II).

Prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni cu privire la infracțiunile de șantaj și înșelăciune, pretins comise de alte persoane, G_________ N______,A_____ C______.

Împotriva ordonanței de clasare nr.268/P/2015 din data de 20.10.2015 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reclamantul  nu a formulat plângere, așa cum rezultă din relațiile comunicate la solicitarea instanței la data de 41.02.2018 (fila 11 a dosarulu i,volumul II).

De asemenea, prin ordonanța nr.1482/P/2015 din data de 29.12.2017 dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni s-a dispus clasarea cauzei nefiind formulate plângeri potrivit art.340 din Codul de procedură penală așa cum rezultă din relațiile atașate la dosarul cauzei la fila 20 a dosarului,volumul II.

Prin urmare, apărările formulate de reclamant cu privire la săvârșirea de către pârât și de către notarul public a infracțiunilor de șantaj,înșelăciune și fals intelectual nu pot fi reținute având în vedere soluțiile dispuse în cauză prin ordonanțele de clasare.

Cu privire la  condi ț iile  generale de valabilitate a obiectului actului juridic civil instanța reține că acesta trebuie  sa existe; sa fie in circuitul civil; sa fie determ inat ori determinabil; sa fie posibil;. sa fie licit si moral.

Prin obiectul actului juridic civil se înțelege conduita părților stabilită prin actul juridic adică acțiunile sau inacțiunile la care sunt îndreptățite sau sunt ținute părțile.

În cauză sunt îndeplinite condițiile de valabilitate ale obiectului actului juridic întrucât contractul de împrumut constituie un contract unilateral prin care împrumutătorul transmite în proprietate împrumutatului o cantitate de lucruri fungibile și consumptibile, cu obligația pentru împrumutat de a le restitui la scadență .

S-a constat at că în cauză un asemenea obiect  există, este determinat ori determinabil , este posibil , licit si moral.

În ceea ce privește c o ndiția cauzei, i nstanța a rețin ut că aceasta r eprezintă acel element al actului juridic civil care constă în obiectivul urmărit la încheierea actului  juridic, iar în structura sa ___________________________ imediat și scopul mediat.

Scopul imediat al contractului de împrumut l-a constituit prefigurarea mintală a contraprestației, respectiv remiterea cu titlu de împrumut a sumei de 90.000 lei cu obligația din partea împrumutatului de restituire a sumei împrumutate la data de 30.01.2015.

Scopul mediat este reprezentat de condițiile  de valabilitate  a cauzei act ului juridic civil.

În acest sens, pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil potrivit art.1235 din Codul civil trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să existe,  să fie licită și morală.

Cauza este ilicită când este contrară legii și ordinii publice și imorală când este contrară bunelor moravuri.

Art.1239 alin.2 din Codul civil reglementează prezumția relativă de valabilitate a cauzei. Potrivit acestui text clauza este considerată valabilă până la proba contrară.

Cauza nu este valabilă atunci când este ilicită fiind contrară legii și ordinii publice și atunci când este imorală ,fiind contrară bunelor moravuri.

Cauza contractului de împrumut contestat în prezenta procedură judiciară este licită și morală.

Cerința potrivit căreia cauza să nu fie contrară legii are în vedere lipsa de contrarietate între scopul legii și motivul determinant al părților la încheierea actului juridic civil.

Cerința potrivit căreia cauza să nu fie contrară ordinii publice ,cuprinde atât normele de lege cât și bunele moravuri ce acționează pentru menținerea liniștii și securității publice.

De asemenea potrivit art. 1.237 din Codul civil,ce reglementează frauda la lege c auza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicar ea unei norme legale imperative.

Frauda la lege constă în conduita părților la încheierea unui act juridic civil ,respectiv în supunerea actului încheiat unei legi ce nu îi este însă aplicabilă.

Din acest punct de vedere instanța reține că,structural fra uda la lege prezintă două elemente:elementul obiectiv aparent licit care constă în actul juridic încheiat și elementul subiectiv care constă în scopul urmărit ,respectiv în sustragerea de la scopul legii.

În cauză, contractul de împrumut nu a fost încheiat cu scopul de a frauda normele specifice aplicabile actului încheiat iar cauza acestuia exist ă ,  este licită și morală.

În raport de considerentele de fapt și de drept,constatând că în cauză nu sunt incidente cauzele de nulitate invocate de reclamant cu privire la contractul de împrumut  autentificat sub nr. 473/10.09.2014 de BNP Poeniță Francisco C_______, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamant.

În raport de soluția dispusă în cauză, în temeiul disp.art.453 din Codul de procedură civilă, a obligat reclamantul să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei,reprezentând onorariu avocațial potrivit înscrisului existent la fila 215 a dosarului,volumul I.

Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel r eclamantul PIȘCOTAN E___ C______ , care a formulat următoarele motive :

I nstanța de judecat ă nu a analizat violenta viciu de consimțământ prin prisma faptului ca la data încheierii contractului de împrumut  era supus unei cercetări disciplinare din partea împrumutatului parat datorita faptei penale săvârșite anterior încheierii contractului a caru i nulitate o solici ă t ,neavându-se in vedere ca suma de bani consemnata in contract reprezenta de fapt tocmai prejudiciul creat prin săvârșirea faptei penale.

A menționat apelantul că nu a contestat actul nu prin prisma autenticității actului - procedura ce tine numai de modul in care notarul isi exercita profesia in virtutea căreia se încheie actul , ci numai prin prisma validității actului atat in ceea ce privește vicierea consimțământului , c â t si prin prisma erorii cu privire la natura juridica a actului-eror in negotio.

Instanța de fond nu a analizat actele si lucrările dosarului din care rezulta ca la data încheierii contractului de împrumut, paratul a susținut at â t in prezenta sa, cat si in prezenta altor persoane ca este dispus sa încheie contractul de împrumut in forma autentica urmând ca pana la finele lunii ianuarie anului următor sa îi acorde un termen pana la care sa achit e prejudiciul produs.

La dosarul cauzei a atașat înscrisuri din dosarul penal din care rezulta ca dupa încheierea contractului de imprumut, moment in care des i prejudiciul a fost achitat,paratul a formulat si plângere penala împotriva sa, păstrând efectele prezentului contract de împrumut care a constituit obiectul unei executări silite , iar în prezent obiectul unui partaj judiciar declanșat chiar de către acesta.

D eși a solicitat administrarea probei testimoniale cu audierea celor patru martori care aveau cunoștința despre situația de fapt invocata in acțiunea precizata ce au recunsocut aceste împrejurări cu ocazia cercetării penale atunci cand au fost audiați de către organele de politie,totu și instanța de judecata nu a manifestat rol activ procedând la audierea unui singur martor a cărui depoziție nu coincide cu cea data in fata organelor de politie din dosarul penal.

Daca instanța de fond analiza conținutul depozițiilor de martori atașate in xerocopie din dosarul penal se putea constata cu ușurința ca la data încheierii contractului de imprumut, paratul i -a produs o temere ce l -a determinat sa inchei e acest act î ntrucat nu numai ca mi-a provocat teama fata de propria persoana datorita amenințărilor sale,desi nu era singurul vinovat in contextul faptelor expuse in rechizitioriul întocmit in cauza penala dar mai cu seama de faptul ca paratul l- a ameninț at ca va r ă man e fara imobilul apartament rămas de la defuncta sa mama ,singurul de altfel , care constitui e locuința sa si a familiei sa le.

Este ușor de observat ca niciodată nu i s-ar fi acordat o suma atat de mare cu titlu de împrumut in condițiile in care la momentul încheierii contractului de împrumut avea calitatea de debitor f ata de societatea in care a lucrat și paratul efectua diferite demersuri pentru recuperarea prejudiciului creat atat de mine cat si de celelalte persoane.

Analiza efectuata de către instanța de judecata numai prin prisma condițiilor prevăzute de legea penala ce a format obiectul dosarului penal in care s-a pronunțata Ordonanata 268/P/2015 cu privire la fapta de șantaj si înșelăciune este pur subiectiva întrucât se abate de la regulile de drept civil ce aveau întâietate a fi analizate motiv pentru care hotărârea este memotivata in drept.

Apelantul a mai solicitat să se aibă î n vedere faptul ca î n finalul considerentelor din pagina 8 instanța de judecata aplica metoda de analiza pur teoretica a condițiilor generale de valabilitate a actului juridic civil si fata o raportare la situația de fapt retine ca sunt indeplinite condițiile de validitate privind obiectul actului juridic constatand in mod nelegal si nef o ndat ca in cauza obiectul exista ,este determinat,determinabil,posibil,licit si moral.

În continuare ,apelantul a menționat că dovedit împrejurarea c ă a fost dus in eroare cu privire la natura si obiectul contractului caci , in realitate  nu a existat niciodată vreun contract de împrumut , singura convenție a fost aceea de a se obliga in fata nota r ului public sa achit prejudiciul creat societății .

Desi in conținutul contractului de împrumut se menționează ca s-a dat citire actului, la acel moment a fost intr-o eroare atat asupra naturii juridice a actului ,apreciind ca este de fapt o declarație potrivit căreia s e oblig ă s ă achit e împreuna cu ceilalți coparticipanti întregul prejudiciu,mai cu seama ca toate celelate persoane au formulat aceeași declarație fata de parat in sensul celor de mai sus,solicitand totodată a dispune audierea tuturor martorilor propuși pentru a se putea efectua o comparație cu declara ți a pâ râtului.

De asemenea , s-a produs un alt viciu de consimțământ si anume atat eroare obstacol asupra naturii juridice a actului atat din punct de vedere error in negotio cat si error in corpore astfel ca si din acest punct de vedere se produce aceeași consecința juridica si anume nulitatea absoluta a actului juridic încheiat.

Actul a cărui nulitate o solicit ă nu îndeplinește nici cealalta condiție de fond ce se refera la valabilitatea actului juridic respectiv obiectul actului juridic civil respectiv obiectul care este imoral, nu era determinat si nici determinabil, la momentul incheierii contractului de împrumut cata vreme el se confunda cu un prejudiciu achitat cu ocazia efectuării cercetării penale.

Asa cum a arata t mai sus, suma de bani menționata in contractul de împrumut constituia in opinia paratului prejudiciul produs societății , insa doar suma de 30.000 lei era in sarcina mea întrucât restul banilor trebuiau a fi achitați de către ceilalți coparticipanti asa cum de altfel s-a si realizat înainte de întocmirea rechizitoriului in dosarul penal in acest fel explicandu-se cererea paratului potrivit căreia nu s-a constituit parte civila in cauza penala.

De vreme ce la m o mentul incheierii contractului de împrumut nu exista

efectiv vreun înscris care sa ateste prejudiciul pretins de parat , acest prejudiciu nu era determinat (res certa),iar obiectul actului juridic era

ilicit caci paratul nu avea nici o calitate in societatea in care a lucrat apelantul, astfel ca

pretențiile solicitate nu aveau corespondent cu calitatea de reprezentant a

societății care de fapt aparținea ginerelui paratului.

Din acest punct de vedere,actul juridic este imoral caci asa cum retine practica judiciara i n aceasta materie , acest lucru se realizează atunci cand sunt încălcate regulile de conviețuire sociala.

Î n prezenta situație juridica ne aflam pe tărâmul unei cauze imoral e cata vreme scopul urmărit la încheierea unui asemenea act,cauza nu a fost reala si nici nu a existat cata vreme niciodată suma de bani ce se pretinde ca i-ar fi fost data cu titlu de imprumut nu i-a fost remisa,astfel ca actul juridic încheiat este ilicit si imoral.

Asa cum rezulta din conținutul contractului de imprumut, se menționează ca „suma a fost remisa in intregime in numerar,astazi data autentificării prezentului ac t nef i ind menționat faptul ca aceasta suma de bani a fost remisa in prezenta notarului la momentul incheierii actului mentionandu-se numai ca împrumutul are termen scadent la data de 30.ian.2015 iar î mprumutul nu este purtător de dobânzi.

Potrivit practicii judiciare"este de principiu ca obligația are o cauza ilicita atunci cand scopul urmărit de cel ce se obliga contravine dispozițiilor legale imperative,ordinii publice si regulilor de conviețuire sociala".

Instanța de fond nu a analizat si nici nu a motivat in vreun fel criticile  cu privire la săvârșirea unei fraude la lege întrucât infirma actul juridic contestat de acesta pe care il afectează ch iar dacă acesta reunește condițiile esențiale de fond si de forma cerute pentru încheierea sa valabila. Frauda la lege consta intr-o manopera dolo siva folosita de parti s p re a r ealiza,pe calea actului juridic o finalitate interzisa de reglementările in vigoare,prin eludarea indirecta si oculta a normelor prohibitive.

In esența actul juridic încheiat cu paratul este san c tionat cu nulitatea absoluta pentru „fraus omnia corrumpit"fiind de principiu ca actul săvârșit in vederea unei fraude nu poate produce efectul urmărit prin el si prin urmare trebuie invalidat prin anularea lui.

Cu privire la situația de fapt a dovedit faptul ca anterior încheierii contractului de î mprumut a fost angajat la S.C .ALIATZ TIM SRL al cărui reprezentant legal este ginerele paratului,insa urmare a unor manopere frauduloase ilegal folosite a rezultat un prejudiciu in evidentele acestei societăți asa cum de altfel rezulta din rechizitoriul î ntocmit la data de 23.07.2015 pronunțata in dosarul penal 1230/P/2014 de către Parchetul de pe langa Judecătoria Topoloveni cat si din sentința penala nr.85 pronunțata la data de 17.martie 2016 pronunțata de Judecătoria Topoloveni rămasa definitiva prin decizia civila nr.574/A din 16.mai 2016 pronunțata de Curtea de Apel Pitești.

Din considerentele hotărârilor pronunțate sunt reținute aspecte privind situația de fapt ce are legătura cu înscrisul a cărui nulitate o solicit respectiv faptul ca paratul din aceasta cauza a avut calitatea de martor in cadrul cercetării penale efectuate ocazie cu care a arătat faptul ca nu are o calitate oficiala in societate si nu s-a implicat in vreun fel in recuperarea prejudiciului ce nu era recuperat la data încheierii contractului de împrumut.

Desi paratul afirma in cadrul cercetării penale ca a avut cunoștința despre paguba ce a r fi adus-o societății a susținut ca nu s-a implicat in vreun fel in recuperarea prejudiciului insa din cercetările efectuate s-a constatat ca a efectuat o ________ demersuri contrare legii pentru a-si recupera prejudiciul la societatea in care in mod neoficial o administrează.

A pelantul susține că a învederat instanței de fond ca aceasta susținere a fost nesincera intrucat din declarațiile martorilor D___ A_____ C______,I ordachescu E_____ A_____, D________ O_____ G_______ si E__ P___ cei implicați in rezoluția infracționala ce a recunoscut-o in cadrul dosarului penal,s-a constatat ca aceștia chiar au acceptat plata unor sume de bani ca urmare a presiunii pe care „socrul reprezentantului societății-A_____ G_____ C______, respectiv paratul le-a exercitat in mod direct si cu ajutorul unor persoane cu calități speciale,conditionand plata cantităților de motorina din facturi de nestaruinta in continuarea urmăririi penale.

Contractul de împrumut a fost încheiat la data de 10.09.2014 respectiv dupa ce a săvârșit si recunoscut săvârșirea infracțiunii , astfel ca la momentul încheierii acestuia,paratul cunoștea ca a re calitatea de debitor fata de societatea in care in mod neoficial isi desfășoară activitatea insa consimtamantul i-a fost smuls prin violenta î ntrucat a fost amenințat ca îi formulează plângere penala daca nu achit suma de bani pretinsa de acesta la acel moment.

Desi se menționează in conținutul contractului faptul ca a fost citit,acesta nu a fost citit niciodată ,eu având o alta reprezentare a faptelor cu privire la conținutul actului, intrucat la acel moment am apreciat ca am semnat o declarație notariala asa cum convenise cu paratul si cum de altfel si martorii beneficiari au dat declarații notariale ce au fost analizate de organele de cercetare penala astfel ca in ceea ce îl privește s-a produs „error in negotio si error in corpore".

Cu alte cuvinte , a fost dus in eroare cu privire la natura si obiectul contractului caci in realitate  nu a existat niciodată vreun contract de imprumut caci singura noastră convenție a fost aceea de a se obliga in fata notarului public sa achit prejudiciul creat societății.

Pentru c ă înscrisul a corul nulitate absoluta o solicit ă a fost încheiat prin santajarea s a de către parat in sensul ca daca nu î i restitui e banii acesta face toate demersurile pentru ca sa raman ă fara apartamentul in care locuie ște ,a formulat plângere pe n al ă pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj si înșelăciune care se afla spre soluționare la Parchetul de pe langa Judecătoria Topoloveni.

Se observa faptul ca toti martorii au fost șantajați , insa numai fata de apelant a fost formulat ă plângere penala întrucât  a fost singurul care nu a participat la achitarea sumelor de bani pentru recuperarea prejudiciului întrucât nu a avut posibilitatea efectiva din pricina unor probleme de sănătate ale fiicei sa le.

Cu toate acestea ,a fost singura persoana care a încheiat un pretins contract de împrumut cu paratul despre conținutul căruia nu a avut cunoștința și nici notarul public nu a putu t localiza in timp sau locația in care i -a fost remisa pretinsa suma de bani care in realitate nu i-a fost înmânata niciodată.

În drept  nu au fost invocate dispoziții legale specifice apelului .

Cererea de apel a fost legal timbrată (fila 26).

Apelantul a solicitat audierea celor trei martori  și a propus  proba cu înscrisuri.

Intimatul G_________ N______ nu a depus întâmpinare.

În calea de atac a apelului nu au fost administrate probe noi.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor referitoare la calea de atac apelului,tribunalul constată că apelul este nefondat ,pentru următoarele considerente :

Potrivit  contractului de împrumut a utentificat sub nr. 473 din data de 10 . 09 .201 4 la BNP Poieniță Francisco -C_______ (fila 16 dosar primă instanță  )  intimatul-pârât G_________ N______ a acordat cu titlu de împrumut apelantului-reclamant PIȘCOTAN E___-C______  suma de xxxxx de LEI ,sumă ce urma a fi restituită  până la data de 30.01.2015.

Conform art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.

 Raportat la aceste dispoziții ,observând data încheierii contractului de împrumut,respectiv 10 .09.2014,adică ulterior datei de 01.10.2011 ,data intrării în vigoare a Noului Cod civil ,din punct de vedere al dreptului substanțial ,soluționarea litigiului trebuie făcută prin prisma reglementărilor  cuprinse în Noul Cod civil.

 Sub aspectul dreptului procedural,având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată ,respectiv 13.07.2016 ,care este ulterioară datei de 15.02.2013 ,data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă  și reținând  prevederile art. 24 Noul C.pr.civ. ,vor fi avute în vedere regulile de judecată  stabilite prin Noul Cod de procedură civilă .

Potrivit art. 2158 alin. 1 C.civ , împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate.

Conform art. 1179 alin. 1 C.civ., (1) Condițiile esențiale pentru validitatea unui contract sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimțământul părților;3. un obiect determinat și licit; 4. o cauză licită și morală.

Apelantul-reclamant  a invocat atât nulitatea absolută a contractului de împrumut a utentificat sub nr. 473 din data de 10 . 09 .201 4 la BNP Poieniță Francisco -C_______ pentru neîndeplinirea condițiilor  pentru încheierea valabilă a contractului referitoare la obiect și cauză  și pentru fraudă la lege ,cât și nulitatea relativă pentru vicii de consimțământ.

Art. 1225 C.civ. dispune cu privire la obiectul contractului următoarele : (1) Obiectul contractului îl reprezintă operațiunea juridică, precum vânzarea, locațiunea, împrumutul și altele asemenea, convenită de părți, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor și obligațiilor contractuale. (2) Obiectul contractului trebuie să fie determinat și licit, sub sancțiunea nulității absolute. (3) Obiectul este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri .

În ceea ce privește obiectul obligației ,art. 1266 C.civ. prevede că  acesta este prestația la care se angajează debitorul. (2) Sub sancțiunea nulității absolute, el trebuie să fie determinat sau cel puțin determinabil și licit.

Împrumutul de consumație este un contract real și unilateral ,iar obiectul contractului îl formează lucruri fungibile și consumptibile prin natura lor.

În aprecierea condițiilor de validitate a actului autentic reprezentat de contractul de împrumut din data de 10.09.2014 ,instanța trebuie să se raporteze la clauzele acestuia  și să stabilească dacă ,în fapt ,conduita părților  la încheierea acestui act a respectat  condițiile impuse de lege .

 Apelantul-reclamant a invocat faptul că nu i -a fost predată cu titlu de împrumut nicio sumă de bani .

Sub acest aspect ,instanța constată că potrivit contractului de împrumut a utentificat sub nr. 473 din data de 10 . 09 .201 4 la BNP Poieniță Francisco -C_______ ,în privința intimatului-pârât s-a menționat că d ă cu titlu de împrumut suma de 90 000 de lei apelantului-reclamant ,sumă care a fost remisă în întregime debitorului,în numerar ,astăzi, data autentificării  prezentului act ,iar în privința acestuia din urmă s-a consemnat că a primit de la intimatul-pârât această sumă ,în întregime ,în numerar , astăzi, data autentificării  prezentului act .

În cuprinsul contractului nu s-a stipulat că suma  de bani care face obiectul contractului de împrumut ar fi fost remisă în fața notarului public care a autentificat contractul .

Potrivit art. 270 C.pr.civ., (1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii. (2) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane.

Așadar,potrivit acestui text ,mențiunile înscrise într-un act autentic,pe baza declarațiilor părților ,care nu au fost constatate personal  de către agentul instrumentator ,cu propriile simțuri ,fac dovada până la proba contrară .

Apelantul-reclamant avea sarcina de a face dovada contrară faptului că ar fi primit suma de 90 000 de lei .

Conform art. 228 din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 (5) La întocmirea sau/și autentificarea oricărui act juridic în care una dintre părți declară că a plătit celeilalte o sumă de bani sau bunuri fungibile, notarul public va întreba părțile și va consemna în act data la care a avut loc operațiunea și dacă banii au fost înmânați în numerar, prin virament bancar sau în orice altă modalitate de plată (7) Dacă plata s-a efectuat în numerar anterior întocmirii și/sau autentificării actului, notarul public va menționa în cuprinsul actului declarația persoanei că a primit anterior suma de bani și, respectiv, că cealaltă parte și-a executat obligația de plată, declarație ce constituie chitanță liberatorie pentru executarea obligației de plată. (8) Dacă plata se efectuează în numerar în ziua autentificării, notarul public va consemna în act declarația persoanei că a primit în acea zi suma de bani și, respectiv, că cealaltă parte și-a executat obligația de plată, declarație ce constituie chitanță liberatorie pentru executarea obligației de plată.

Observând contractul de împrumut , notarul public a  consemnat că banii au fost înmânați în numerar , în ziua autentificării contractului .

În lipsa unor probe din care să rezulte că ,în realitate ,suma împrumutată nu ar fi fost remisă apelantului-reclamantă ,dovadă pe care acesta avea obligația să o facă ,în raport de disp. art. 249 C.pr.civ.,instanța nu putea reține că este fondată susținerea a pelantului referitoare l a lipsa remiterii sumei împrumutate .

Legat de circumstanțele încheierii contactului de împrumut , instanța reține că apelantul-reclamant  a făcut dovada perfectării contractului de împrumut într-o perioadă în care plana asupra sa suspiciunea de comitere a unei infracțiuni în dauna societății administrate de către ginerele intimatului ,însă dovada acestor împrejurări nu determină concluzia că nu ar fi încheiat contractul de împrumut și nu i-ar fi  for remisă suma de bani  stipulată în contract,cu mențiunea că instanța va avea în vedere aceste circumstanțe pentru a analiza existența violenței ca viciu de consimțământ .

D in înscrisurile depuse la dosar și din depoziția martorului I__________ E_____ A_____ (fila 155) rezultă că ,într-adevăr intimatul-pârât avea cunoștință de activitatea infracțională a apelantului -reclamant desfășurată în perioada în care era salariat al S.C.ALIATZ TIM SRL al cărui reprezentant legal este ginerele intimatului- p ârât.

Astfel ,martorul a declarat că intimatul-pârât a participat la discuțiile legate de modalitatea de recuperare a prejudiciului creat acestei societăți  ceea ce contrazice  răspunsurile la interogatoriu date de către intimat (filele 151,152 ).

În pofida atitudinii procesuale a intimatului -pârât care a negat această implicare în recuperarea prejudiciului ,relevant rămâne și faptul că ,potrivit rechizitoriului  din 23.07.2015 întocmit în dosarul penal nr. 1230/P/2014 (filele 7-13 ) s-a reținut că sunt  date că intimatul-pârât a exercitat anumite presiuni  atât asupra martorilor beneficiari ,cât și asupra inculpatului  pentru recuperarea prejudiciului  produs unei persoane  cu care nu are nicio legătură în drept,dar și a unui surplus de circa xxxxx de lei .

Înscrisurile administrate în cauză atestă faptul că apelantul-reclamant a formulat plângere penală pentru infracțiunea de șantaj cu referire la intimatul-pârât,fiind constituit dosarul nr. 268/P/2015  instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și  ,ca urmare a disjungerii  ,dosarul nr. 1482/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătooria Topoloveni  în care s-a dispus clasarea (filele 15 și ur, și fila 20 ds.vol II primă instanță  ) .

Referitor la motivul de nulitate absolut invocat de către apelant ,instanța reține că potrivit procesului verbal de redare a convorbirilor înregistrate în mediul ambiental  depus în copile la filele 124-125 ale dosarului primei instanțe de judecată ,intimatul-pârât a fost înregistrat ,cu prilejul unei discuții pe care o avea cu martorul I__________ E_____ A_____ și cu numitul E__ P___ când a afirmat,, I-am dat  nouă sute de milioane și (neinteligibil ) nouă sute  !În loc să ia banii să-i ducă la firmă....(neinteligibil).

Potrivit depoziției  martor ului audiat în cauză ,patronul firmei este nașul copilului reclamantului ,astfel că presupunerea rezonabilă care se naște din toate aceste probe este aceea că apelantul-reclamant  a încheiat contractul de împrumut pentru a obține fondurile necesare acoperirii prejudiciului pe care l-a produs în patrimoniul societății pe care o deținea ginerele intimatului .

La nivelul anului 2014,  apelantul  avea nevoie de bani pentru a acoperi prejudiciul ,acesta afirmând  în cuprinsul cererii de chemare în judecată că nu a avut posibilitatea de  a participa la achitarea sumelor de bani pentru recuperarea prejudiciului  din pricina u n or probleme de sănătate ale fiicei sale .

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum și din motivele de apel, cum , de altfel, în mod corect reține și instanța de fond, rezultă că apelantul invocă error in negotio , în sensul că a considerat că semnează doar o declarație notarială .

Potrivit art. 1207 C.civ., (1) Partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esențială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.

(2) Eroarea este esențială:

1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;

 T emeiul  nulității absolute a contractului invocat de  către apelantul-reclamant , respectiv eroarea obstacol constând în falsa reprezentare asupra naturii actului încheiat cu intimatul - pârât , respectiv credința sa că semnează o declarație notarială ,așa cum convenise cu intimatul-pârât ,dat fiind că și celelalte persoane implicate au dat declarații notariale  , nu po a t e fi reținut, deoarece nu a fost dovedit.

Instanța nu a putut identifica declarațiile notariale de care a făcut vorbire apelantul,la dosar fiind depuse numai copii ale unor declarații notariale  date de numitul A_____ G_____ C______ conform cărora acesta declara că a primit de la persoanele implicate anumite sume de bani și se împacă cu acestea (filele 137-144).

Î ntr-adevăr, eroarea obstacol atrage nulitatea absolută a actului juridic pentru că împiedică formarea acordului de voință însă, între părți s-a încheiat un act autentic care face dovada până la înscrierea în fals, în ce privește constatările personale ale agentului instrumentator făcute în limitele atribuțiilor sale ori, în cauză notarul a constatat personal că părțile încheie un contract de împrumut și a dispus autentificarea lui după citarea actului și consimțământul părților la autentificarea contractului.

 În aceste condiții, proba necunoașterii conținutului contractului se putea face doar urmând procedura înscrierii în fals, constatările personale ale notarului cu privire la natura actului încheiat ,consimțământul părților și citirea actului neputând fi combătute decât prin procedura specială a înscrierii în fals.

Apelantul-reclamant nu a uzat de această procedură ,astfel că,în mod corect prima instanță de judecată a constatat netemeinicia acestui motiv de nulitate a contractului de împrumut.

Din punct de vedere al condiției de validitate referitoare la cauză ,instanța are în vedere că împrumutul de consumație face parte din categoria contractelor reale pentru valabilitatea căruia este necesar nu numai acordul de voință al părților ,dar și tradițiunea lucrului ce face obiectul contractului .

Reglementarea cauzei  o regăsim în art. 1235 -1239 C.civ. .

Astfel,potrivit art. 1235 C.civ, cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul ,conform art. 1236 (1) Cauza trebuie să existe, să fie licită și morală.(2) Cauza este ilicită când este contrară legii și ordinii publice.(3) Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri. , art. 1.237 - Frauda la lege - Cauza este ilicită și atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative,. art. 1.238 – Sancțiune - (1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepția cazului în care contractul a fost greșit calificat și poate produce alte efecte juridice. (2) Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască. , art. 1.239 - Proba cauzei - (1) Contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevăzută.(2) Existența unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară.

Prin cauza actului juridic civil se înțelege obiectivul urmărit la încheierea acestuia. Cauza este o condiție de fond, esențială, de validitate și generală a actului juridic civil, iar pentru ca acesta să fie valabil încheiat cauza trebuie să existe, să fie reală, licită și morală.

 Cerința existenței cauzei prevăzută în art. 1236 Cod Civil , presupune că atunci când scopul imediat lipsește ( exempli gratia : lipsa contraprestației în contractele sinalagmatice, lipsa predării bunului în actele juridice reale, lipsa riscului în actele juridice aleatorii etc) atunci lipsește un element esențial al actului juridic civil, iar lipsa scopului imediat se răsfrânge și asupra scopului mediat, lăsându-l fără suport juridic, astfel încât sancțiunea va fi nulitatea absolută.

 Valabilitatea cauzei presupune, de asemenea, ca aceasta să fie reală , dacă există eroare asupra motivului determinant, respectiv a scopului mediat la momentul încheierii actului juridici civil sancțiunea care intervine este nulitatea relativă a acestuia, însă numai dacă sunt îndeplinite cerințele erorii grave.

Lipsa predării efective a sumei împrumutate are relevanță juridică asupra analizei cauzei,respectiv a scopului pentru care s-a încheiat contractul de împrumut ,verificându-se dacă la data actului părțile au urmărit încheierea unui contract de împrumut cu toate consecințele juridice decurgând din acesta și dacă scopul urmărit nu este contrar legii,respectiv regulilor de conviețuire socială.

Prezumțiile legale instituite în privința cauzei prezintă caracter relativ, astfel că, fiind vorba despre un fapt juridic stricto sensu este admisibil orice mijloc de probă.

Totuși, simplele susțineri în lipsa administrării unor mijloace de probă adecvate în susținerea situației de fapt învederate în cuprinsul acțiunii introductive nu sunt apte prin ele însele să determine răsturnarea prezumției de valabilitate a unui act juridic civil. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în prezenta cauză înscrisul izvorâtor al raportului juridic ce face obiectul judecății a fost întocmit în formă autentică notarială.

Î ncheierea de autentificare a contractului de împrumut a fost semnată după citirea actului în fața notarului public (fl. 1 6 dosar) ,astfel că ,în lipsa înscrierii în fals,susținerea apelantului care a negat faptul că s-ar fi dat citire contractului este nedovedită.

Frauda la lege reprezintă acea operațiune prin care, la întocmirea unui act juridic, în scopul eludării unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urmă de la scopul în care au fost edictate de legiuitor. Astfel, prin fraudarea legii nu este încălcată litera legii de ordine publică, dar este nesocotit spiritul acesteia.

În ceea ce privește contractul de împrumut a utentificat sub nr. 473 din data de 10 . 09 .201 4 la BNP Poieniță Francisco -C_______ nu s-a dovedit că prin încheierea sa a fost încălcată vreo dispoziție legală imperativă, în litera ori în spiritul său.

P e baza unei analize judicioase a materialului probator administrat, în mod corect a reținut prima instanț ă de fond că nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 1216 Cod civil , (1)  conform cărora p oate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terț.(2) Există violență când temerea insuflată este de așa natură încât partea amenințată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimțământului său, viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent. (3) Violența poate atrage anularea contractului și atunci când este îndreptată împotriva unei persoane apropiate, precum soțul, soția, ascendenții ori descendenții părții al cărei consimțământ a fost viciat.(4) În toate cazurile, existența violenței se apreciază ținând seama de vârsta, starea socială, sănătatea și caracterul celui asupra căruia s-a exercitat violența, precum și de orice altă împrejurare ce a putut influența starea acestuia la momentul încheierii contractului.

 În cauză nu s-a dovedit existența unor amenințări la adresa apelantului- reclamant cu un rău, de natură să îi producă o temere ce l- a determinat să încheie contractul de împrumut pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Astfel, în ce privește elementul obiectiv, exterior, constând în amenințare, martorul a audiat  a declarat că nu a auzit amenințări adresate apelantului de către intimat ,care nu a făcut presiuni nici asupra sa . N u există nicio dovadă la dosar că intimatul - pârât l - ar fi constrâns pe apelant prin amenințări ,acesta fiind o persoană care are discernământ și c a re și-a exprimat consimțământul în mod liber , fără nicio îngrădire din partea intimatului- pârâtului .

Desfășurarea unei cercetări disciplinare împotriva sa ,vehiculată de către apelant în cuprinsul cererii de apel nu poate fi reținută ca fiind un argument în favoarea existenței unei cauze de viciere a consimțământului nefiind o amenințare injustă ,apelantul-reclamant recunoscând comiterea faptei penale pentru care ar fi fost cercetat.

Pentru toate aceste considerente ,constatând că prima instanță de judecată a pronunțat o sentință legală și temeinică ,tribunalul ,în temeiul art. 480 C.pr.civ.,va respinge apelul ca nefondat .

În raport de disp. art. 451-453 C.pr.civ.,constatând că intimatul nu a depus la dosar dovezi cu privire la cheltuielile de judecată efectuate ,va fi respinsă cererea intimatului- pârât de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată .

Potrivit art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008, dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

În temeiul acestei prevederi, ajutorul public judiciar în sumă de 1567 lei rămâne în sarcina statului reprezentând contravaloarea onorariului din oficiu R_____ A______ S______  potrivit împuternicirii avocațiale de la fila 60 va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nef o ndat apelul formulat de reclamantul PIȘCOTAN E___ C______ , cu domiciliul în orașul Topoloveni, ______________________, ________________, etaj 1, apartament 6, județul Argeș,  împotriva Sentinței civile nr. 274/12.04.2018, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX , intimat fiind p ârâtul G_________ N______ , cu domiciliul în comuna Călinești, ___________________________, CNP- xxxxxxxxxxxxx și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat I_______ M____ L__________ din ______________________________,nr.185,județul Argeș.

Respinge cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Ajutorul public judiciar în sumă de 1567 lei rămâne în sarcina statului.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul Argeș.

Pronunțată astăzi, 06.07.2020 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Președinte,

S____ I_____ Ț____   Judecător,

A____ A____

Grefier,

I____ B____  

Red.S.I.Ț / Dact. NE/ 4 ex / 08.07.2020

Jud. fond L.E__

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

________________________________________

[*] operator de date cu caracter personal nr. 5085 și 5596

Domenii speta

Spete similare