Litigii de muncă. Acțiune în răspundere patrimonială a salariatului pentru prejudiciul provocat angajatorului. Caracterul cumulativ al condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale.

Potrivit dispozițiilor art. 254 alin. 1 din Codul Muncii republicat, salariații răspund

patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătura cu munca lor. Astfel, pentru a fi angajată răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, existența prejudiciului cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs și culpa, respectiv vinovăția salariatului.

În această situație, numai întrunirea cumulativă a acestor condiții atrage răspunderea

patrimonială a salariatului, lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlăturând această răspundere.

În cauza dedusă judecății, instanța constată că sunt întrunite cumulativ condițiile de

fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului, respectiv pârâtul a avut calitatea de salariat al reclamantei în perioada producerii prejudiciului, a săvârșit o faptă ilicită în legătură cu munca sa, constând în îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor privind paza și apărarea integrității fondului forestier, ceea ce a determinat producerea prejudiciului menționat mai sus, existând astfel legătură de cauzalitate între această faptă și prejudiciul cauzat, precum și vinovăția pârâtului, apărările acestuia în sensul că nu are nicio culpă în producerea prejudiciului neputând fi primite de instanță. Atâta timp cât pârâtul a avut calitate de gestionar al suprafeței în care au fost constatate cioatele, în baza dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 22/1969, în calitate de gestionar, pârâtul răspunde față de reclamantă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.

Prin sentința civilă nr. 593/09.04.2021, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în

dosarul nr. 880/115/2020, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R. N. P. – R. – D. S. C.-S. în contradictoriu cu pârâtul Z. I. și, în consecință, s-a obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 15.192 lei, reprezentând despăgubiri materiale pentru prejudiciul material cauzat acesteia, s-au respins celelalte pretenții ale reclamantei, reclamanta fiind obligată atât să-i plătească pârâtului suma de 480,27 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, cât și la plata către stat a sumei de 720 lei, reprezentând parte din diferența onorariului expertului A. N. O., în cuantum de 4.500 lei, pentru efectuarea expertizei în specialitatea silvicultură, de care a beneficiat pârâtul sub forma ajutorului public judiciar prin Încheierea din data de 18.03.2021, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 880/115/2020. Totodată, în ceea ce privește cheltuielile procesuale avansate de către stat în cuantum de 3.780 lei, reprezentând parte din diferența onorariului expertului A. N. O., în cuantum de 4.500 lei, pentru efectuarea expertizei în specialitatea silvicultură, de care a beneficiat pârâtul sub forma ajutorului public judiciar prin Încheierea din data de 18.03.2021, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 880/115/2020, s-a dispus că aceste cheltuieli rămân în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 880/115/25.05.2020, reclamanta R. N. P. – R. – D. S. C.-S. a chemat în judecată pe pârâtul Z. I., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 18.078,64 lei, reprezentând prejudiciu produs prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, ce revin pârâtului în calitate de pădurar la O. S. B. din cadrul D. S. C.-S..

În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri, testimoniale (fiind audiați martorii J. P., J. T. V. și N. F.), interogatoriul reclamantei (fila ... dosar) și a fost efectuată expertiza tehnico judiciară în specialitatea silvicultură de către expert A. N. O. (filele ... dosar), material probator din a cărui analiză instanța reține următoarea stare de fapt:

Pârâtul Z. I. este angajatul reclamantei D. S. C.-S., în funcția de pădurar, conform contractului individual de muncă nr. ..., desfășurându-și activitatea la O. S. B..

În urma efectuării controlului de fond al cantonului nr. 1 Br. în perioada 27.04.2020-30.04.2020, finalizat prin încheierea Actului de control de fond nr. .../04.05.2020, prin care s-au constatat 83 de cioate, reprezentând un volum de 77,63 mc. de masă lemnoasă tăiată ilegal, cu o valoare de 29.261,15 lei, fără T.V.A., și care a stat la baza întocmirii Raportului șefului de ocol nr. .../05.05.2020, canton gestionat de către pârât în calitate de pădurar-titular de canton, (act însoțit de fișa de calcul al volumului și valorii arborilor tăiați, semnate fără obiecțiuni de către pârât), s-a constatat tăierea ilegală a 83 de arbori, în volum de 77,633 mc., în valoare de 34.820,76 lei, cu TVA.

Conform Raportului nr. .../05.05.2020, întocmit de către șeful O. S. B., cioatele constatate în cantonul silvic nr. 1 Br. provin de la tăieri ilegale de arbori săvârșite în cursul anului 2019, luând în considerare vechimea secțiunii de tăiere a cioatelor și resturile de exploatare găsite în teren (tape, vârfuri, rumeguș, resturi de material lemnos). De asemenea, s-a arătat în raport că multe cioate au fost fie tăiate sub nivelul solului, fie acoperite cu pământ, fie cu resturi de exploatare.

În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 din OUG. nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, coroborat cu atribuțiile din fișa postului pârâtului, personalul cu atribuții de pază a pădurilor răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, constatate și evaluate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, iar conform disp. art. 20 din HG. nr. 1076/2009 privind Regulamentul de pază al fondului forestier pădurarul titular de canton răspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puieții și lăstarii tăiați ilegal, scoși din pământ, distruși sau degradați, sustrași ori aflați pe teren, nejustificați prin procese-verbale de constatare a contravențiilor și infracțiunilor încheiate anterior declanșării controlului sau justificați prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instanțelor judecătorești, a fi neîntemeiate, precum și pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.

Prin urmare, Tribunalul reține că potrivit dispozițiilor art. 254 alin. 1 din Codul Muncii republicat, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătura cu munca lor. Astfel, pentru a fi angajată răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, existența prejudiciului cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs și culpa, respectiv vinovăția salariatului.

În această situație, numai întrunirea cumulativă a acestor condiții atrage răspunderea patrimonială a salariatului, lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlăturând această răspundere.

În vederea stabilirii prejudiciului cauzat reclamantei, a fost încuviințată și efectuată expertiza în specialitatea silvicultură de către expert A. N. O..

Din analiza raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea silvicultură, întocmit de expert A. N. O., rezultă că cele 83 de cioate nu au putut fi identificate în totalitate, deoarece vegetația luxuriantă crescută în cele două sezoane de vegetație nu a permis acest lucru, iar cei 9 arbori din specia gorun au fost identificați în UP I V. L. – C., nr ..., conform tabelului nr. l, care se află în fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de O. S. B..

În continuare, expertul a arătat că prejudiciul pentru cele 83 de cioate este cel calculat de ocol, la data efectuării controlului de fond, fiind însușit de către pădurar prin semnarea actului de control. Astfel valoarea totală a prejudiciului este de 29.261,15 lei fără TVA, conform actului de control de fond nr. .../04.05.2020.

De asemenea, expertul a mai constatat că descoperirea cioatelor ar fi fost posibilă cu ocazia patrulării în teren, măcar o dată pe săptămână, atunci când erau proaspăt tăiate.

La obiectivele complementare, expertul a constatat că nu este corectă includerea TVA-ului la calcularea prejudiciului, indicând în acest sens Legea nr. 227/2015, actualizată.

Așadar, instanța reține că prejudiciul produs prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de pază ce reveneau pârâtului în calitate de pădurar este în cuantum de 15.192 lei (cuantum rezultat fără aplicarea TVA., deoarece TVA. este un impozit indirect datorat la bugetul statului în înțelesul disp. art. 265 din Legea nr. 227/2015, care, prin urmare nu se aplică volumului de masă lemnoasă rezultat din tăieri ilegale și nu reprezintă un prejudiciu efectiv al reclamantei, motiv pentru care procentul ce reprezintă această taxă nu va fi reținut în sarcina pârâtului), reprezentând despăgubiri materiale pentru prejudiciul material cauzat reclamantei rezultat ca urmare a tăierii ilegale a arborilor menționați mai sus.

În cauza dedusă judecății, instanța constată că sunt întrunite cumulativ condițiile de fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului, respectiv pârâtul a avut calitatea de salariat al reclamantei în perioada producerii prejudiciului, a săvârșit o faptă ilicită în legătură cu munca sa, constând în îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor privind paza și apărarea integrității fondului forestier, ceea ce a determinat producerea prejudiciului menționat mai sus, existând astfel legătură de cauzalitate între această faptă și prejudiciul cauzat, precum și vinovăția pârâtului, apărările acestuia în sensul că nu are nicio culpă în producerea prejudiciului neputând fi primite de instanță. Atâta timp cât pârâtul a avut calitate de gestionar al suprafeței în care au fost constatate cioatele, în baza dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 22/1969, în calitate de gestionar, pârâtul răspunde față de reclamantă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.

Drept urmare, pretențiile reclamantei de obligare a pârâtului la plata către aceasta a sumei de 15.192 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de pază, ce revin acestuia în calitate de pădurar, sunt întemeiate doar în parte. Tribunalul reține că celelalte apărări ale pârâtului nu au fost dovedite.

De asemenea, se reține că vechimea cioatelor nu prezintă relevanță în speță întrucât obligația de pază a pădurii este una permanentă și implică atât împiedicarea tăierilor ilegale, cât și identificarea acestora. Astfel, pârâtul în calitate de gestionar al cantonului avea obligația de a semnala neregulile constatate, doar așa putând fi absolvit de orice răspundere.

Față de considerentele expuse, Tribunalul, având în vedere dispozițiile legale menționate mai sus, va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta R. N. P. – R. – D. S. C.-S. în contradictoriu cu pârâtul Z. I. și în consecință va obliga pe pârât să-i plătească reclamantei suma de 15.192 lei, reprezentând despăgubiri materiale pentru prejudiciul material cauzat acesteia, și va respinge celelalte pretenții ale reclamantei.

În temeiul disp. art. 453 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, având în vedere faptul că acțiunea a fost admisă numai în parte și că numai pârâtul a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 3.001, 7 lei, reprezentând onorariu avocat (2.500 lei, conform chitanței nr. .../05.06.2020) (fila ... dosar) și avans onorariu expert în cuantum de 501,70 lei, conform chitanței nr. .../14.10.2020 (fila ... dosar), instanța o va obliga pe aceasta să-i plătească pârâtului suma de 480,27 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În temeiul disp. art. 18 din OUG. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, va obliga pe reclamantă la plata către stat a sumei de 720 lei, reprezentând parte din diferența onorariului expertului A. N. O., în cuantum de 4.500 lei, pentru efectuarea expertizei în specialitatea silvicultură, de care a beneficiat pârâtul sub forma ajutorului public judiciar prin Încheierea din data de 18.03.2021, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 880/115/2020, și va dispune ca, cheltuielile procesuale avansate de către stat în cuantum de 3.780 lei, reprezentând parte din diferența onorariului expertului A. N. O., în cuantum de 4.500 lei, pentru efectuarea expertizei în specialitatea silvicultură, de care a beneficiat pârâtul sub forma ajutorului public judiciar prin Încheierea din data de 18.03.2021, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 880/115/2020, să rămână în sarcina acestuia.

Prin decizia nr. 887/12.05.2022, Curtea de Apel Timișoara a respins apelurile declarate de apelanta reclamantă R. N. P. – R. – D. S. C.-S. și de către apelantul pârât Z. I.  împotriva sentinței civile nr. 593/09.04.2021.

Domenii speta

Spete similare