Contestaţie la executare. Creditoarea nu a urmat procedura prevăzută de art. 628 alin. 4 C.pr.civ..

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.08.2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. 25646/299/2020, contestatoarea AN, în contradictoriu cu intimata DM, a formulat contestație la executare, prin care a solicitat anularea popririi înființate asupra conturilor sale deschise la A.T.C.P.M.B în dosarul de executare nr. 150/2019, aflat pe rolul B.E.J. P., până la concurența sumei de 188,41 lei, anularea încheierii din data de 03.08.2020 privind stabilirea cheltuielilor suplimentare de executare și întoarcerea executării silite pentru suma de 188,41 lei. De asemenea, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat că, prin încheierea din data de 03.08.2020, B.E.J. P. a stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei de 98,20 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită, din care 29,50 lei reprezentând taxe poștale, 35,70 lei reprezentând fotocopii și 33 lei reprezentând cheltuieli de fotocopiere dosar de executare nr. 150/2019, efectuate în cadrul dosarului nr. 35509/299/2019.

Conform susținerilor contestatoarei, executorul judecătoresc a stabilit în mod nelegal în sarcina AN obligația de plată a sumei de 33 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere dosar de executare, întrucât aceasta a fost achitată în contul executorului judecătoresc cu ordinul de plată nr. 1042/28.05.2020, ca urmare a obligației stabilite prin Sentința civilă nr. 1340 pronunțate la data de 21.02.2020 de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 35509/299/2019.

Referitor la suma totală de 90,21 lei, reprezentând actualizare și dobânda legală aferente debitului principal, contestatoarea a invocat prevederile art. 656 alin. 1 C.pr.civ. și a susținut că cele două sume accesorii nu au fost stabilite prin încheiere emisă de executorul judecătoresc, ci se regăsesc doar în anexele 1 și 2 ce i-au fost transmise. Cele două anexe poartă doar o semnătură indescifrabilă și sunt conformate cu originalul de către executor, astfel că nu se poate stabili dacă au fost întocmite de către un expert sau nu.

De asemenea, a considerat că nu se poate stabili în sarcina debitorului obligația de plată a actualizării și dobânzii în condițiile în care decalajul între momentul declanșării executării silite (11.11.2019) și momentul virării sumei executate (22.07.2020) a fost cauzat exclusiv de către executorul judecătoresc care a înțeles să instituie măsura popririi abia în data de 13.07.2020.

Cheltuielile materiale reprezintă costuri inerente oricărei executări silite, operațiunile menționate fiind esențiale pentru desfășurarea unei executări. Din acest motiv, costurile respective nu pot constitui cheltuieli distincte de executare față de onorariul executorului, în caz contrar, putându-se ajunge la o dublă remunerație a executorului judecătoresc, în condițiile în care s-ar percepe atât onorariu, cât și cheltuieli aferente tuturor prestațiilor efectuate pentru instrumentarea unui dosar de executare silită. Or, rațiunea onorariului executorului judecătoresc este tocmai aceea de a acoperi munca prestată pe parcursul executării silite, aceasta materializându-se în emiterea și comunicarea actelor de executare. Așadar, aceste cheltuieli nu pot fi stabilite în sarcina contestatoarei.

Totodată, contestatoarea a înțeles să conteste cheltuielile suplimentare stabilite prin încheierea din data de 03.08.2020 și sub aspectul că suma de 35,7 lei, reprezentând contravaloarea a 30 de file fotocopiate este nejustificat percepută, în condițiile în care contestatoarei i-au fost comunicate 6 file, iar anterior a fost percepută suma de 80 lei reprezentând tot fotocopii.

În contextul prezentat, contestatoarea a apreciat că nu se justifică obligarea sa la plata sumei de 98,20 lei, reprezentând cheltuieli de executare suplimentare, stabilite conform încheierii emise la data de 03.08.2020.

În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 650 alin. 1 și 2, art. 700, art. 711 și următoarele C.pr.civ., Legea nr. 9/1998, H.G. nr. 1277/2007, O.G. nr. 22/2002, O.U.G. nr. 80/2013, Legea nr. 164/2014.

În probațiune, contestatoarea a atașat un set de înscrisuri (f. 5-12).

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

La data de 09.10.2020, intimata a depus întâmpinare (f. 25-26), prin care a solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, intimata a învederat că suma de 33 lei, executată ca fiind cheltuieli de fotocopiere, a fost restituită debitoarei de către B.E.J. P. prin încheierea din data de 24.09.2020, cu ocazia distribuirii sumelor recuperate în dosarul de executare nr. 150/2019.

De asemenea, calculul dobânzii și actualizarea sumelor datorate de debitoare, în valoare de 90,21 lei, sunt legale și corecte, nefiind obligatoriu ca stabilirea lor să se facă pe baza unei expertize. Executarea acestora se face în baza încheierii din data de 03.08.2020, care constituie titlu executoriu.

În opinia intimatei, nu este vorba de o dublă remunerație a executorului judecătoresc, întrucât onorariul de executare, care reprezintă contravaloarea muncii prestate de executor, este distinct de celelalte cheltuieli de executare, necesare aducerii la îndeplinire a operațiunilor de executare.

În ceea ce privește suma de 35,7 lei, aceasta reprezintă taxa pentru fotocopierea actelor din dosarul de executare, care cuprinde TVA și este justificată, nefiind exagerată.

Intimata nu și-a fundamentat întâmpinarea în drept.

În probațiune, aceasta a atașat un set de înscrisuri (f. 27).

Legal citată, contestatoarea nu a depus răspuns la întâmpinare.

La data de 03.11.2020, B.E.J. P. a depus, în copie, dosarul de executare nr. 150/2019 (f. 39-109).

La termenul din data de 04.11.2020, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1216A pronunțată la data de 19.04.2017 de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr. 20987/299/2016, instanța a respins apelul formulat de apelanta AN în contradictoriu cu intimata DM, împotriva Sentinței civile nr. 12884/12.07.2016 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 20987/299/2016, ca nefondat și a obligat apelanta la plata către intimată a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f. 45-50).

Prin cererea înregistrată la data de 25.09.2019 pe rolul B.E.J. P., creditoarea a solicitat începerea procedurii de executare silită, prin poprirea conturilor bancare, împotriva debitoarei, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 1216A pronunțată la data de 19.04.2017 de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr. 20987/299/2016, în vederea recuperării creanței în cuantum de 300 lei, actualizată cu indicii de inflație și cu dobânda legală de la rămânerea definitivă a hotărârii, 19.04.2017, și până la plata efectivă (f. 40-41).

Astfel, prin încheierea emisă la data de 25.09.2019, B.E.J. P. a admis cererea creditoarei și a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. 150/2019 (f. 51-51).

Prin încheierea pronunțată la data de 02.10.2019 de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 28543/299/2019, instanța a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată de petentul B.E.J. P. și a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 1216A pronunțată la data de 19.04.2017 de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr. 20987/299/2016, prin toate modalitățile prevăzute de lege (f. 58).

Prin încheierea din data de 11.11.2019, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum total de 324,76 lei, reprezentând onorariu și cheltuieli de executare (f. 59).

La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis pe numele debitoarei o somație de plată, prin care i s-a pus în vedere ca în termen de 1 zi să se conformeze dispozițiilor din titlul executoriu, respectiv să achite suma de 625,27 lei, din care 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, 0,51 lei reprezentând indicele de inflație și 324,76 lei, reprezentând onorariu și cheltuieli de executare (f. 60). De asemenea, acesta a emis și înștiințarea privind declanșarea urmăririi silite (f. 61).

Contestatoarea a formulat o contestație împotriva executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 150/2019, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. 35509/299/2019, cerere care însă a fost respinsă, ca neîntemeiată, aceasta fiind obligată la plata sumei de 33 lei către B.E.J. P., reprezentând contravaloarea copiei dosarului de executare nr. 150/2019, conform extrasului de pe portalul instanțelor de judecată (f. 74).

Prin adresa emisă la data de 13.07.2020, B.E.J. P. a dispus înființarea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitoarea le are deschise la terțul poprit T., până la concurența sumei de 625,27 lei (f. 75). La aceeași dată, executorul a emis înștiințarea privind măsura popririi (f. 76).

La data de 23.07.2020, executorul judecătoresc a dispus ridicarea măsurii înființării popririi, întrucât debitul a fost achitat în integralitate.

Prin cererea depusă la data de 24.07.2020, creditoarea a solicitat continuarea executării silite până la recuperarea sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată, actualizată (337,86 lei), la care se adaugă dobânda legală penalizatoare de 52,35 lei, conform anexelor 1 și 2 (f. 95-98).

Prin încheierea din data de 03.08.2020, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare suplimentare, în cuantum de 98,20 lei, din care 29,50 lei (5*5,90), reprezentând cheltuieli poștale; 35,70 lei (30*1,19), reprezentând fotocopii și 33 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare nr. 150/2019, în dosarul de instanță nr. 35509/299/2019 (f. 83).

Prin adresa emisă la data de 03.08.2020, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitoarea le are deschise la terțul poprit T., până la încasarea sumei totale de 188,41 lei, din care 98,20 lei, reprezentând cheltuieli de executare stabilite prin încheierea din data de 03.08.2020 (f. 84).

La data de 24.09.2020, executorul judecătoresc a dispus ridicarea măsurii înființării popririi, întrucât debitul a fost achitat în integralitate.

Prin încheierea din data de 24.09.2020, având în vedere că suma totală de 813,68 lei a fost consemnată la dispoziția executorului judecătoresc (188,41 lei conform recipisei nr. BREL 00010 119 497 din 16.09.2020 – f. 101, 625,27 lei, conform recipisei BREL nr. 0009 835 952 din data de 23.07.2020 – f. 102), executorul judecătoresc a dispus următoarele: reconsemnarea sumei de 289,96 lei, reprezentând onorariu și cheltuieli de executare, pe seama și la dispoziția B.E.J. P., reconsemnarea sumei de 490,72 lei, reprezentând debit și onorariu avocațial, pe seama și la dispoziția Cabinetului de Avocat B. și restituirea către debitoare a sumei de 33 lei debitoarei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare nr. 150/2019, ca urmare a contestației din dosarul nr. 35509/299/2019, recuperate conform facturii nr. 1216/29.05.2020 și stabilite eronat prin încheierea din data de 03.08.2020.

Analizând contestația la executoare prin prisma motivelor invocate, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 622 alin. 1 și 2 C.pr.civ., obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitorul nu execută astfel obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 712 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

În ceea ce privește actualizarea debitului cu indicele de inflație și cu dobânda legală, în valoare totală de 90,21 lei, instanța constată că, într-adevăr, executorul judecătoresc nu le-a stabilit prin încheiere, ci le-a adăugat direct cheltuielilor de executare silită în cuantum de 98,20 lei în adresa de înființare a popririi din data de 03.08.2020, rezultând astfel suma de 188,41 lei.

Referitor la actualizarea debitului cu indicele de inflație, în valoare de 37,86 lei, instanța constată că, potrivit art. 628 alin. 3 C.pr.civ., „executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor impuse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc, va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri”, iar în conformitate cu prevederile alineatului 4 al aceluiași articol, „pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. 3, încheierea executorului judecătoresc constituie titlu executoriu”.

Instanța apreciază că omisiunea executorului judecătoresc de a emite o încheiere prin care să stabilească valoarea actualizării debitului cu indicele de inflație nu este de natură să ducă la anularea adresei de înființare a popririi din data de 03.08.2020 în ceea ce privește suma de 37,86 lei, față de dispozițiile art. 704 raportat la art. 175 alin. 1 C.pr.civ., întrucât partea contestatoare nu a suferit nicio vătămare. În acest sens, instanța are în vedere că obligația de plată a actualizării îi incumbă contestatoarei, iar motivele invocate se referă strict la modalitatea în care a fost stabilită actualizarea debitului cu indicele de inflație, fiind evidențiată în Anexa nr. 1 (f. 97), nu și la valoarea acesteia, pe care nu a contestat-o, fiind astfel lipsit de relevanță dacă calculele au fost sau nu întocmite de către un expert.

Pe de altă parte, instanța nu poate reține susținerea contestatoarei în sensul că nu îi incumbă obligația de plată a actualizării, câtă vreme culpa în neexecutarea obligației stabilite prin titlul executoriu îi aparține în totalitate, nu executorului pentru faptul că a înțeles să înființeze poprirea abia la data de 13.07.2020. În condițiile în care contestatoarea a rămas în pasivitate încă din data de 19.04.2017, când a fost pronunțată hotărârea judecătorească pusă în executare, aceasta și-a asumat inclusiv posibilitatea de a suporta actualizarea debitului cu indicele de inflație, fiind lipsită de relevanță data la care executorul judecătoresc a ales să dispună înființarea popririi.

Referitor însă la dobânda legală penalizatoare, în valoare de 52,35 lei, instanța reține că, întrucât aceasta nu a fost acordată creditoarei prin titlu executoriu, devin incidente dispozițiile art. 628 alin. 4 C.pr.civ., care prevăd că „dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalități sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanța de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părților”.

Or, așa cum reiese din cuprinsul dosarului de executare, creditoarea nu a urmat procedura prevăzută de art. 628 alin. 4 C.pr.civ., iar în lipsa unei încheieri pronunțate în acest sens de instanța de executare, debitoarea nu are obligația de plată a dobânzii legale penalizatoare, aceasta fiind în mod nelegal stabilită de executorul judecătoresc în adresa de înființare a popririi din data de 03.08.2020.

În ceea ce privește cheltuielile de executare silită, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 670 alin. 2 C.pr.civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 670 alin. 3 C.pr.civ., sunt cheltuieli de executare: 1) taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2) onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; (…) 7) alte cheltuieli prevăzute de lege sau necesare desfășurării executării silite.

Totodată, potrivit art. 670 alin. 4 C.pr.civ., sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta, dispozițiile art. 451 alin. 2 și 3 fiind aplicabile în mod corespunzător.

În consecință, cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanţa de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin încheierea executorului judecătoresc au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale şi dacă nu sunt disproporţionate faţă de cuantumul creanţei şi volumul de muncă efectuată de cei implicaţi în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bunăvoie creanţa cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că partea creditoare poate efectua cheltuieli de executare exagerate, ştiind că le va recupera în temeiul art. 670 alin. 2 C.pr.civ..

Prin încheierea din data de 03.08.2020, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare suplimentare, în cuantum de 98,20 lei, din care 29,50 lei (5*5,90), reprezentând cheltuieli poștale; 35,70 lei (30*1,19), reprezentând fotocopii și 33 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare nr. 150/2019, în dosarul de instanță nr. 35509/299/2019 (f. 83). Dintre cheltuielile stabilite, debitoarea a contestat ultimele două sume stabilite în sarcina sa, cu privire la cheltuielile poștale, în valoare de 29,50 lei, nefiind formulată nicio critică.

Cu titlu prealabil, instanța reține că Ordinul nr. 2550/2006 al Ministerului Justiției privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești nu conține dispoziții privind stabilirea unor cheltuieli maximale pentru diferitele activități prestate de către executorul judecătoresc. Cu toate acestea, art. 670 alin. 3 C.pr.civ. prevede că sunt cheltuieli de executare: 2) onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; (…) 7) alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. Luând în considerare că cele două categorii de cheltuieli sunt evidențiate distinct în dispoziția legală anterior menționată, este evident, contrar susținerilor contestatoarei, că executorul judecătoresc poate stabili cu titlu de cheltuieli de executare, pe lângă onorariul său, și alte cheltuieli care sunt necesare desfășurării procedurii de executare silită. Pe de altă parte, fiind cheltuieli inerente executării silite (efectuate cu ocazia declanșării, continuării și respectiv încetării executării silite), nu este necesar ca executorul judecătoresc să prezinte dovezi cu privire la fiecare sumă în parte, fiind suficient ca, privite în ansamblu, să nu fie disproporționate.

În ceea ce privește suma de 35,70 lei, reprezentând fotocopii, instanța constată că executorul judecătoresc a prezentat modul ei de calcul (30 * 1,19), iar aceasta este susținută de actele dosarului de executare și cuantumul său este unul rezonabil. În acest sens, instanța constată că executorul judecătoresc a fost nevoit să comunice actele de executare întocmite nu doar contestatoarei (cele 6 file pe care a susținut că le-a primit), ci și terțului poprit, așa cum reiese din dovada de înmânare depusă la dosar (f. 89), fiind lipsită de relevanță împrejurarea că anterior s-a mai stabilit în sarcina sa obligația de plată a sumei de 80 lei cu titlu de fotocopii (f. 59).

Referitor la suma de 33 lei, stabilită de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare ca urmare a dosarului nr. 35509/299/2019, instanța reține că aceasta a fost într-adevăr stabilită în mod eronat prin încheierea din data de 03.08.2020, în contextul în care contestatoarea o achitase încă din data de 28.05.2020, așa cum reiese din extrasul de cont atașat la dosar (f. 5).

Cu toate acestea, ulterior introducerii contestației la executare, executorul judecătoresc a reținut prin încheierea din data de 24.09.2020 că suma de 33 lei a fost stabilită în mod eronat prin încheierea de stabilire a cheltuielilor suplimentare din data de 03.08.2020 și a restituit-o contestatoarei, conform ordinului de plată nr. 48/24.09.2020 (f. 99-100, 106).

În aceste circumstanțe, în raport de dispozițiile art. 704 și art. 175 alin. 1 C.pr.civ., instanța apreciază că nu se mai impune anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 03.08.2020 pentru suma de 33 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare, vătămarea produsă contestatoarei fiind înlăturată prin încheierea din data de 24.09.2020 și restituirea acestei sume de către executorul judecătoresc.

Față de considerentele expuse, instanța va admite, în parte, contestația la executare, și va anula, în parte, adresa de înființare a popririi din data de 03.08.2020, emisă de B.E.J. P. în dosarul nr. 150/2019, până la concurența sumei de 136,06 lei, prin înlăturarea sumei de 52,35 lei, reprezentând dobânda legală penalizatoare.

În ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, sunt incidente dispozițiile art. 723 C.pr.civ., care prevăd că în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

Luând în considerare soluția ce urmează a fi pronunțată, de admitere în parte a contestației la executare, și faptul că contestatoarea a fost executată pentru întreaga sumă menționată în cuprinsul adresei de înființare a popririi (188,41 lei conform recipisei nr. BREL 00010 119 497 din 16.09.2020 – f. 101), instanța apreciază că se impune restituirea către contestatoare a sumei de 52,35 lei, reprezentând dobânda legală penalizatoare, stabilită în mod nelegal.

Pe cale de consecință, instanța va admite, în parte, cererea de întoarcere a executării silite și va obliga intimata la restituirea către contestatoare a sumei de 52,35 lei, reprezentând dobânda legală penalizatoare, stabilită în mod nelegal.

Referitor la cheltuielile de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 alin. 2 C.pr.civ., când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Contestatoarea a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, însă nu a făcut nicio dovadă cu privire la existența și întinderea acestor cheltuieli, în condițiile art. 452 C.pr.civ., motiv pentru care instanța va respinge solicitarea contestatoarei, ca neîntemeiată.

Pe de altă parte, intimata a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat și a făcut dovada achitării sumei de 100 lei cu acest titlu, conform chitanței nr. 775/01.10.2020 (f. 23).

Având în vedere că valoarea sumei în privința căreia s-a constatat caracterul întemeiat al contestației la executare și cuantumul redus al onorariului de avocat solicitat de intimată, instanța apreciază că partea contestatoare este ținută să îl suporte în integralitate.

În consecință, instanța va obliga contestatoarea la plata către intimată a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu de avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Conform art. 717 alin. 2 C.pr.civ., instanţa sesizată cu contestaţie la executare va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Astfel, având în vedere aceste dispoziţii legale, instanţa va obliga contestatoarea la plata către B.E.J. P. a sumei de 83,30 lei (f. 39) reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare.

În temeiul art. 720 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu, către B.E.J. P., după rămânerea definitivă.

Domenii speta

Spete similare