Pretenții. Dosar nr. 28170/299/2019, Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Prin cererea de chemare  în judecată înregistrată pe  rolul  acestei  instanţe  la data de 25.09.2019 sub nr. 28170/299/2019, reclamanta A. în  contradictoriu cu pârâţii P. SR.L., DG şi AI a solicitat  instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să  se dispună obligarea acestora  la  plata sumei de  27.742,08 lei, reprezentând cheltuieli realizate pentru folosirea şi extinderea reţelei de gaze naturale a amplasamentului din com. C., sat. O., şos. B nr. .., jud. I, lucrări de pe urma cărora au beneficiat şi continuă să beneficieze şi pârâţii, dintre care:

-suma de 6.701.25 lei, contravaloarea parţială a facturii nr. 0613559914/19.10.2016 aferentă Contractului de execuţie conductă nr. 2747/10.10.2016;

-suma de 9.537,12 lei, contravaloarea parţială aferentă facturilor nr. 9150122646/16.02.2017, nr. 9150115468/26.09.2016, nr. 9150116817/25.10.2016 pentru Contractul de prestări de servicii pentru proiectarea, execuţia, recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze naturale nr. 2890/25.10.2016;

-suma de 921,405 lei, contravaloarea parţială a facturii nr. 9150115543/27.09.2016 aferentă Contractului privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale nr. 2609/27.09.2016:

-suma de 10582,305 lei, reprezentand parţial daune, dobândă  legală şi  cheltuieli de judecată la care a fost  obligată de  Judecătoria  Sectorului 1  Bucureşti  prin sentinţa  civilă nr. 3660/11.06.2018 pronunţată  în dosar  nr. 29531/299/2017 ca  urmare a beneficierii de  racordarea la  sistemul de distribuţie gaze  naturale efectuat de  MC, cu  cheltuieli de judecată.

In motivare, reclamanta a arătat că a încheiat o  serie de contracte cu  societatea pârâtă P. SRL în vederea  racordării şi extinderii reţelei de  gaze naturale pentru  amplasamentul din com. C., sat O. , sos. B. – D nr. .. , jud. I.  In acest  sens, a fost  nevoită în primul rând să  realizeze racordarea la  reţeaua  de gaze deja  existentă în zona în care se afla  amplasamentul în cauză, urmată  de extinderea reţelei pentru beneficierea de  sistemul de gaze  naturale în imobil. In acest sens, între  reclamantă si  pârâta  P. SRL au  fost  încheiate contractul de execuţie conductă nr. 2747/10.10.2016, contractul de prestări  servicii pentru  proiectarea, execuţia , recepţia  tehnică şi  punerea  în funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze  naturale nr. 2890/25.10.2016 şi  contractul privind racordarea la  sistemul de distribuţie a gazelor  naturale nr. 2609/27.09.2016. Având în vedere dispoziţiile legale prevăzute de art. 151 alin. 2 si  4 din Legea  nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor  naturale care  îi  conferă un drept  legal de recuperare a unei cote  părţi din costurile efectuate de la ceilalţi  beneficiari, reclamanta a solicitat  recuperarea unei  cote de  ¾ din suma totală  investită, cuantumul suportării costurilor fiind astfel  egal împărţit între  aceasta  şi cei  trei pârâţi beneficiari din prezenta  cauză.

În drept, a invocat art. 151 alin. 2  si  4 din Legea  nr. 123/2012 , art. 194 si urm. C.p.c.

La  data de 17.01.2020, reclamanta a depus  la  dosar o cerere de  modificare a acţiunii prin care a  arătat  că  solicită  obligarea  pârâtei P. SRL la plata  sumei de 27742,08 lei reprezentând cheltuielile realizate pentru  folosirea şi  extinderea reţelei de gaze naturale a amplasamentului din com. C., sat  O. sos. B. – D , nr.  , jud. I.  , lucrări de pe urma cărora a beneficiat şi  continuă  să  beneficieze ca  urmare a racordărilor  ulterioare.

In subsidiar, a solicitat obligarea  pârâţilor P. SRL, DG  si  AI la  plata  sumei  totale de 27742,08 lei reprezentând cheltuieli  realizate pentru  folosirea  şi  extinderea reţelei de gaze  naturale a amplasamentului din com. C., sat O, sos B  - D , nr. .. , jud.  I .

La data de 18.02.2020  reclamanta a depus  la  dosar  precizări  cu  privire la capătul de  cerere  subsidiar, calificând  solicitarea  sa ca fiind o  obligaţie divizibilă între  părţi, valoarea  totală solicitată în  subsidiar fiind de ¾ din suma totală  investită, echivalând cu  27.742,08 lei , iar  suma solicitată  pentru  fiecare  dintre cei  trei  pârâţi , individual, fiind în  cuantum de 9247,36 lei. 

Pârâţii AI şi DG au  depus la dosar  întâmpinare prin care  au  solicitat respingerea cererii ca  neîntemeiată.

In motivare, pârâţii au arătat că  au  realizat o  extindere a conductei de gaz situată  pe Sos. B – D şi nu o racordare directă la branşamentul reclamantei, aceştia construind fiecare propriul branşament, racordându-se la  conducta  de gaz pe care  au  construit-o , prin extinderea  reţelei  existente. Totodată, au  precizat că in momentul în care au  devenit  utilizatori racordaţi la  obiectivul invocat de reclamantă, textul legal care  îi  dădea  dreptul acesteia de  a se  îndrepta împotriva lor pentru a  solicita cota  parte  din investiţie , nu mai  era  în  vigoare , deci nu mai  puteau fi  obligaţi în temeiul acestuia. Au mai arătat că  în ceea ce  priveşte pretenţiile provenind din contractul  nr. 2890/25.10.2016 şi  contractul nr. 2609/27.09.2016, beneficiară exclusivă a  lucrarilor  este  reclamanta , iar  cu  privire la sentinţa  civilă nr. 3660/11.06.2018  au precizat că aceasta  nu le este  opozabilă şi că  din perspectiva art. 151 alin. 4 din Legea  nr. 123/2012 nu se  impune a suporta cota  parte  din acea  lucrare.

Pârâta P. SRL a depus la  dosar  întâmpinare  prin care invocat  excepţia  lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar  pe  fond  a solicitat  respingerea  cererii ca  neîntemeiată.

In susţinerea excepţiei, pârâta  a invocat  prevederile  art. 151 alin. 4 din Legea  nr. 123/2012 . Pe  fondul cauzei, pârâta a arătat că  anterior  încheierii  contractelor  dintre  părţi, reclamanta  a dat  o  declaraţie prin care a afirmat că  este de acord să despăgubească investitorul  iniţial , conform cotei – părţi ce se cuvine din contravaloarea totală a lucrărilor de execuţie efectuate pentru  realizarea  obiectivului „Extindere distribuţie gaze  naturale în comuna C. sat  O , jud. I, pe  str. F.” şi  prin această declaraţie, cât  şi  prin achitarea integrală a facturilor menţionate în cuprinsul cererii,  reclamanta  şi-a  dat  acordul în  privinţa reglării costului cotelor  părţi suportate  în cadrul extinderii reţelei de  distribuţie a gazelor  naturale strict în raport cu  alţi  solicitanţi, şi  nu  în raport  cu  pârâta.

In drept, a invocat art. 205 C.p.c. 

La  data de 17.02.2020, pârâta P. SRL a depus  întâmpinare  la cererea  modificatoare  prin care a invocat  excepţia  lipsei calităţii proecsuale  pasive , iar pe fond a solicitat  respingerea acţiunii ca  neîntemeiate.

In motivare, a arătat că invocarea prevederilor art. 151 din Legea  nr. 123/2012 încalcă principiul aplicării în  timp a legii  civile şi că  niciunul dintre  contractele semnate de  reclamantă cu  pârâta nu  conţine vreo  clauză referitoare la  restituirea preţului, în sensul  acestor  dispoziţii.

In dovedire, s-a administrat  proba  cu  înscrisuri.

Analizând probele  administrate în cauză, instanţa  reţine în fapt  şi  în drept  următoarele:

Intre  reclamantă, în calitate de beneficiară şi  pârâta Premier  Energy SRL, în calitate de prestator  s-au  încheiat  contractul  de  execuţie conductă nr. 2747/10.10.2016, contractul de  prestări  servicii pentru  proiectarea , execuţia , recepţia tehnică şi punerea în  funcţiune a instalaţiei de utilizare gaze  naturale nr. 2890/25.10.2016 şi  contractul privind racordarea la  sistemul de distributie a gazelor  naturale  nr. 2608/27.09.2016.

In temeiul acestor contracte, recclamanta a emis facturile  fiscale nr. 9150122646/16.02.2017 in valoare de 10526,35 lei, achitată la  data de 25.02.2017, nr. 9150115468/26.09.2016 în valoare de 259,81 lei achitată de către  reclamantă, nr. 9150116817/25.10.2016 în valoare de 1930 lei achitată la data de 25.10.2016, factura  fiscală nr. 9150115543/27.09.2016 în valoare de 1228,54 lei  achitată la  data de 21.10.2016  şi  nr. 0613559914/19.10.2016 în valoare de 8935 lei  achitată  la data de 21.10.2016.

Prin sentinţa  civilă nr. 3660/11.06.2018 pronunţată de  către  Judecătoria  Sectorului 1 Bucureşti  în dosar  nr. 29531/299/2017, a fost  admisă în parte cererea cererea  de chemare  în judecată  formulată  de reclamantele MT , MA şi MA şi a fost  obligată pârâta AM la plata către reclamant a sumei de 12500 lei reprezentând  daune şi  a sumei de 817,51 lei reprezentând  dobândă legală precum şi  la  plata sumei de 792,23 lei cu  titlu  de  cheltuieli de judecată – taxă  judiciară  de  timbru.

La  data de 20.06.2019, reclamanta a achitat către MT suma de 14109,74 lei.

La  data de 28.02.2018 între  pârâta P. SRL şi  pârâţii DG  si  AI s-au încheiat  contractele  de  racordare la  sistemul de  distribuţie a gazelor  naturale nr. 10002496/28.02.2018 si nr. 10002490/28.02.2018. 

Pârâta P. a întocmit procesele verbale  de punere in funcţiune a instalaţiei de utilizare a gazelor  naturale pentru  imobilele aparţinând  pârâţilor AI si DG  la  data de 29.08.2018. 

In vederea  stabilirii legii  aplicabile  raporturilor  juridice dintre părţi, instanţa va  avea  in vedere  prevederile art. 6 alin. 2 C. civ., potrivit  cărora actele  si  faptele  juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau  produse înainte  de  intrarea în vigoare a legii noi nu  pot  genera alte  efecte  juridice decât cele  prevăzute de  legea în  vigoare la  data încheierii sau , după caz, a săvârşirii ori  producerii lor.

Prin urmare, având în vedere că contractele de  racordare la  sistemul de  distribuţie a gazelor  naturale au fost  încheiate de către  pârâţi la  data de 28.02.2018, instanţa  apreciază că sunt  aplicabile, în privinţa  efectelor  juridice  ale  acestora , dispozitiile legii nr. 123/2012 în vigoare  la  data  respectivă.

Potrivit  art. 151 alin. 1-4 din Legea  nr. 123/2012, în  vigoare  la  data de 28.02.2018,  operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem nu poate refuza racordarea la sistem şi este obligat să finanţeze lucrările dacă realizarea obiectivelor/conductelor necesare racordării este economic justificată. (2) În cazul în care realizarea obiectivelor/conductelor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), nu este economic justificată pentru operatorul de distribuţie sau operatorul de transport şi de sistem, solicitantul poate participa în cotă-parte la finanţarea obiectivelor/conductelor. (3) Activele care rezultă în condiţiile alin. (2) se preiau în folosinţă de către operatorul de distribuţie sau de către operatorul de transport şi de sistem, pe baza unui contract în care se stipulează în mod explicit condiţiile financiare, în baza procedurii aprobate de ANRE.  (4) Solicitantul are dreptul să recupereze contravaloarea sumei investite conform alin. (2), din momentul punerii în funcţiune a obiectivului/conductei, de la următorii utilizatori racordaţi la obiectivele/sistemele realizate în conformitate cu prevederile alin. (2); modalitatea de recuperare a cotei-părţi din investiţie se face în conformitate cu reglementările ANRE. 

Aşadar, având în vedere că  potrivit  acestor  dispoziţii legale, contravaloarea  sumei  investite  se  recuperează  de la următorii utilizatori racordaţi  la  sistemul  realizat  de  reclamantă, iar  nu  de  la  operatorul de distribuţie, instanţa  va  admite excepţia  lipsei calităţii  procesuale pasive a pârâtei PREMIER ENERGY SRL şi va respinge acţiunea  formulata de reclamanta ASPRIŢOIU MIHAELA, în contradictoriu cu  aceasta ca fiind introdusă  împotriva unei  persoane lipsite de calitate  procesuala pasivă.

Pe  de  alta  parte, dreptul reclamantei de a recupera de la utilizatorii ulteriori cota  - parte din suma  investită este  limitat la cheltuielile necesare realizării obiectivelor/conductelor , fără a cuprinde şi costurile aferente racordării propriu zise a beneficiarului la conducta astfel  extinsă sau  contravaloarea  serviciilor pentru  punerea efectivă  în funcţiune a instalaţiei de  utilizare a  gazelor  naturale  de  către  beneficiar.

Astfel, instanţa  apreciază că dispoziţiile  art. 151 alin. 4 din Legea  nr. 123/2012 se  aplică  exclusiv lucrărilor  de  extindere a sistemelor de gaze  naturale în vederea racordării, pe  când lucrările de realizare a racordurilor la  sistem şi  lucrările de realizare a instalaţiilor de utilizare nu se supun acestor  dispoziţii legale,  urmând a se  suporta  din fondurile  proprii ale solicitantului racordării.

Analizând facturile  ataşate  de  reclamantă la  dosar,  instanţa constată că doar  factura  fiscală nr. 0613559914/19.10.2016 a fost  emisă  în baza  contractului de execuţie conductă  nr. 2747/10.10.2016, fiind în valoare de 8935 lei.

In aceste  condiţii, având in vedere că reclamanta a solicitat  obligarea celor  trei  pârâţi la plata cotei  părţi de ¾, respectiv ¼ fiecare, iar  în raport de pârâta P. SRL a fost  admisă excepţia  lipsei calităţii  procesuale pasive, instanţa urmează  a obliga  pârâţii  persoane fizice  la  plata cotei  părţi corespunzătoare de ¼ din suma investită  de  reclamantă în valoare de 8935 lei,  respectiv a sumei de 2233,75 lei.

De  asemenea, instanţa  apreciază ca neîntemeiată  solicitarea  reclamantei de obligare a  pârâţilor  persoane fizice la plata  cotei  părţi din sumele la care  reclamanta  a fost  obligată prin sentinţa  civilă nr. 3660/11.06.2018, în temeiul art. 151 alin. 4 din Legea  nr. 123/2012, întrucât  aceste  dispoziţii se  referă la  sumele  investite pentru  extinderea  conductelor , iar  nu  şi la  dreptul beneficiarului de a recupera  de la  utilizatorii ulteriori contravaloarea unei cote părţi din despăgubirea datorată de către  acesta solicitantului  iniţial.

Pentru  aceste  considerente, instanţa va  admite  în parte  cererea de chemare  în judecată formulată de reclamanta AM  în contradictoriu cu  pârâţii DG şi AI,  si va obliga pârâţii DG şi AI să plătească reclamantei, fiecare, suma de 2233,75 lei , contravaloare sumă investită de reclamantă.

In temeiul  art. 451-453 C.p.c. şi având în vedere soluţia  pronunţată, instanţa  va  obliga pârâţii DG si AI să plătească reclamantei, fiecare, suma de 361,36 lei  cu  titlu de  cheltuieli de judecată, constând în taxă  judiciară de timbru aferentă  pretenţiilor  admise (161,36 lei, fiecare) şi  onorariu  avocat proporţional  cu valoarea  acestora (200 lei, fiecare).

Potrivit principiului  disponibilităţii, va  lua  act că pârâta P. SRL şi-a rezervat  dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare