Accesul la informaţii de interes public. Comunicarea de informaţii pe parcursul litigiului atrage rămânerea fără obiect a cauzei. Inexistenţa obligaţiei autorităţii de a prelucra informaţiile.

Decizie 76/R din 09.02.2021


- art. 2 alin.1 din Legea nr.101/2016, art. 104 alin.1 lit. c din Legea nr. 98/2016, art.58 din Legea nr.101/2016

Atunci când ceea ce s-a dedus judecăţii a fost deja executat de pârât (pârâţi) de bună voie, înainte de finalizarea procesului, urmare a unei împrejurări intervenite ulterior  introducerii cererii de  chemare  în judecată, deşi nu este consacrată legislativ, se deduce pe cale de interpretare din dispoziţiile art. 194 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 2 alin.1 lit. b) din Legea nr. 544/2001, actualizată prin informaţie de interes public se înţelege „orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.”

Legea nr. 544/2001 nu obligă autoritatea publică să prelucreze datele pe care le deţine pentru a furniza solicitantului informaţiile sub forma unor statistici ori studii. Potrivit art. 11 din aceeaşi lege persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.

1.Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 09.07.2020, reclamantul A.B.C., titular al Biroului Parlamentar A.B. a solicitat în contradictoriu cu pârâta CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE să se dispună obligarea acesteia să-i comunice informațiile de interes public solicitate prin cererea nr. 115/25.05.2020, respectiv:

- Câte cereri nerezolvate de recuperare a sumelor privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate achitate angajaților sunt înregistrate în prezent? Care este numărul angajatorilor care au depus aceste cereri la nivel național? Solicită, de asemenea, să îi comunice situația cu numărul acestora pentru fiecare județ.

- Care este cuantumul total, la nivel național, al sumelor privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate achitate angajaților şi nerecuperate până în prezent, deși au fost înregistrate cererile pentru acordarea acestora? Solicită să i se comunice și cuantumul înregistrat pentru fiecare județ.

- Care este cuantumul mediu at sumei datorate per angajator raportat la totalul cererilor înregistrate, dar nerezolvate până în prezent?

- Care este durata medie în care un angajator își recuperează suma achitată?

- Care este cea mai veche cerere înregistrată pentru recuperarea sumelor privind concedii si indemnizații de asigurări sociale de sănătate achitate angajaților, nerezolvată până în prezent?

- Care sunt motivele pentru care angajatorilor li se rambursează sumele privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate cu întârzieri?

 2. Hotărârea primei instanţe

Prin  Sentinţa civilă nr. nr. 688/CA/06.10.2020 îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 22.10.2020 pronunţate de Tribunalul Braşov, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ fiscal, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată fiind obligată pârâta să comunice reclamantului:

„- cuantumul mediu al sumei datorate per angajator, raportat la totalul cererilor înregistrate, dar nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- durata medie în care un angajator își recuperează suma achitată;

- cea mai veche cerere înregistrată pentru recuperarea sumelor privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate achitate angajaților nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- motivele pentru care angajatorilor li se rambursează sumele privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate cu întârzieri.”.

A considerat prima instanţă că restul informaţiilor solicitate au fost comunicate, pentru acestea cererea reclamantului rămânând fără obiect.

 3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale a declarat recurs recurenta pârâtă CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, solicitând casarea acesteia, iar, în rejudecare, admiterea excepţiei rămânerii fără obiect iar, în subsidiar, respingerea cererii formulate, ca nefondată. 

În motivare, subsumat motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art.  488 alin. 1 pct. 8 cod procedură civilă şi reiterând aspectele expuse în întâmpinarea formulată la fondul cauzei, se arată că instanţa de fond a  făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor  de drept material prevăzute de Legea nr. 544/2001. Astfel se arată că prima instanţă  nu a observat că  în realitate pârâta a comunicat şi alte informaţii dintre cele solicitate, respectiv: - cea mai veche cerere înregistrată pentru recuperarea sumelor privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate achitate angajaților nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- motivele pentru care angajatorilor li se rambursează sumele privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate cu întârzieri.”.

Astfel, prima instanţă ar fi trebuit să admită excepţia rămânerii fără obiect a cererii si cu privire la solicitarea ce viza aceste informaţii, şi să respingă ca atace cererea de chemare în judecată.

Cu privire la restul informaţiilor solicitate, respectiv:

 „- cuantumul mediu al sumei datorate per angajator, raportat la totalul cererilor înregistrate, dar nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- durata medie în care un angajator își recuperează suma achitată”,

prima instanţă  trebuia să observe că aceste informaţii nu erau deţinute de pârâtă, aceasta neavând între atribuţii efectuarea directă a plăţilor către angajatori, sarcină ce revine caselor judeţene de asigurări de sănătate, potrivit prevederilor art.6 alin.3, 3 ind. 1 şi 4 din O.U.G. nr. 158/2005 şi art. 64 din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/18/1311/17.

Astfel, prima instanţă nu a interpretat şi aplicat corect prevederile art. 2 lit. b din Legea 544/2001 care definesc informaţia de interes public, întrucât aceste din urmă informaţii  solicitate nu privesc şi nu rezultă din activităţile autorităţii publice pârâte.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 cod procedură civilă.

Cererea de recurs  este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul dispoziţiilor art.  29 alin.1 lit. l din O.U.G. nr. 80/2013 raportat la art. 22 din Legea nr. 544/2001.

4. Poziţia procesuală a  intimatului reclamant

Intimatul reclamant a formulat, în termen legal, întâmpinare (fila 28), prin care a solicitat respingerea recursului formulat şi menţinerea hotărârii pronunţate de instanţa de fond.

În esenţă se arată că soluţia instanţei de fond a fost dată cu corecta aplicare a  dispoziţiilor din Legea 544/2001, neputând fi primite argumentele pârâtei în sensul că informaţiile solicitate nu intrau în sfera atribuţiilor sale, întrucât, în baza rolului său de instituţie centrală, aceasta putea şi avea obligaţia legală de a deţine aceste informaţii.

5. Aspecte procesuale

 Potrivit încheierii de şedinţă din 26.01.2021 au fost respinse excepţiile tardivităţii şi nulităţii cererii de recurs, excepţii invocate de intimata reclamantă.

 Nu au fost administrate probe noi în recurs.

6.Considerentele Curţii de Apel  asupra recursului formulat

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa atacată, Curtea de Apel Braşov constată că aspectele referitoare la greşita soluţionare a  excepţiei rămânerii fără obiect a cauzei  se circumscriu motivului  de recurs prevăzute de art. 488 alin. 1  pct. 5  Cod procedură civilă.

 În acord cu pârâta recurentă Curtea reţine că prima instanţă a constatat că cererea de informaţii de interes public formulată de reclamant a fost soluţionată parţial fără a observa că  în realitate pârâta a comunicat şi alte informaţii dintre cele solicitate, respectiv:

„- cea mai veche cerere înregistrată pentru recuperarea sumelor privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate achitate angajaților nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- motivele pentru care angajatorilor li se rambursează sumele privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate cu întârzieri.”,

Astfel, Curtea reţine că aceste informaţii se regăsesc în  cuprinsul adresei  nr. P5441/23.07.2020 (f. 19 – 23 dosar fond), informaţiile referitoare la motivele fiind explicitate chiar în cuprinsul adresei, în timp ce informaţia referitoare la cea mai veche cerere nerezolvată se regăseşte în anexa nr. 2 la aceeaşi adresă.

Faşă de aceste considerente se impune admiterea excepţiei rămânerii fără obiect a cererii cu privite la aceste informaţii cu consecinţa respingerii cererii ca rămasă fără obiect şi sub acest aspect.

Curtea reţine că soluţia respingere a cererii ca rămasă  fără obiect, atunci când ceea ce s-a dedus judecăţii a fost deja executat de pârât (pârâţi) de bună voie, înainte de finalizarea procesului, urmare a unei împrejurări intervenite ulterior  introducerii cererii de  chemare  în judecată, deşi nu este consacrată legislativ, se deduce pe cale de interpretare din dispoziţiile art. 194 lit. c) din Codul de procedură civilă.

În ce priveşte criticile referitoare la greşita aplicare de prima instanţă a prevederilor art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, acestea se circumscriu motivului  de recurs prevăzute de art. 488 alin. 1  pct. 8  Cod procedură civilă şi sunt de asemenea fondate.

Astfel, Curtea, în acord cu recurenta pârâtă, reţine că informaţiile privind  „- cuantumul mediu al sumei datorate per angajator, raportat la totalul cererilor înregistrate, dar nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- durata medie în care un angajator își recuperează suma achitată”,

nu rezultă din activităţile autorităţii publice pârâte, aceasta neavând între atribuţii efectuarea directă a plăţilor către angajatori, sarcină ce revine caselor judeţene de asigurări de sănătate, potrivit prevederilor art.6 alin.3, 3 ind.1 şi 4 din O.U.G. nr. 158/2005 şi art. 64 din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/18/1311/17.

Potrivit art. 2 alin.1 lit. b) din Legea nr. 544/2001, actualizată prin informaţie de interes public se înţelege „orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.”

Curtea nu poate valida interpretarea primei instanţe în sensul că şi aceste din urmă informaţii solicitate se circumscriu noţiunii de informaţii publice în sensul prevederii legale de mai sus întrucât Legea nr. 544/2001 nu obligă autoritatea publică să prelucreze datele pe care le deţine pentru a furniza solicitantului informaţiile sub forma unor statistici ori studii.

În acest sens Curtea reţine că potrivit art. 11 din aceeaşi lege persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale, dar şi din economia legii în ansamblul ei, Curtea apreciază, contrar celor susţinute de reclamantă şi preluate de prima instanţă, că autoritatea sau instituţia publică este obligată a furniza informaţiile de interes public doar în forma în care acestea sunt deţinute de instituţie şi nu este obligată la o prelucrare a acestora, astfel cum s-a solicitat în prezenta cauză prin solicitările analizate.

 Astfel, Curtea apreciază că solicitarea de comunicare a informaţiilor de mai sus presupune o prelucrare a informaţiilor  deţinute sens în care reclamantul poate solicita accesul la fondul documentaristic al autorităţii sau instituţiei care deţine informaţia brută potrivit art. 11 din Legea nr. 544/2001, o astfel de prelucrare neputând fi pusă în sarcina autorităţii sau instituţiei publice.

Pentru aceste considerente, apreciind că intimata pârâtă a furnizat informaţiile de interes public în forma în care le deţine şi că nu poate fi obligată la o prelucrare a acestora în forma solicitată, Curtea constată că hotărârea primei instanţe este nelegală sub acest aspect fiind pronunţată cu interpretarea greşită a dispoziţiilor de drept material incidente, astfel încât, în temeiul art. 496 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de pârâtă, va casa în parte sentinţa recurată iar, în rejudecare, va respinge ca nefondată cererea de furnizare a celor din urmă informaţii solicitate.

7. Temeiul legal al soluţiei  instanţei de recurs

 Pentru considerentele expuse, faţă de dispoziţiile art. 498 şi 501 Cod procedură civilă  raportat la art. 488 alin. 1 pct.  5 şi 8 Cod procedură civilă, Curtea  va admite cererea  recurs  formulată de recurentul pârât împotriva sentinţei recurate,  pe care o va  casa în parte iar în rejudecare va admite excepţia rămânerii fără obiect a cauzei în ce priveşte  obligarea pârâtei să comunice reclamantei informaţiile referitoare la:

„- cea mai veche cerere înregistrată pentru recuperarea sumelor privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate achitate angajaților nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- motivele pentru care angajatorilor li se rambursează sumele privind concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate cu întârzieri.” şi va respinge ca rămasă fără obiect cererea reclamantului de obligare a pârâtei să-i comunice informaţiile  de mai sus.

Va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei să comunice reclamantei informaţiile referitoare la:

„- cuantumul mediu al sumei datorate per angajator, raportat la totalul cererilor înregistrate, dar nerezolvate până la data solicitării de informații (25.05.2020);

- durata medie în care un angajator își recuperează suma achitată”

Totodată va menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate.