Abuz în serviciu. Executor judecătoresc.

- art. 297 Cod penal

Nu poate fi reţinută infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina executorului judecătoresc în cazul în care specificul bunurilor ce ar fi putut fi executate pentru realizarea creanţei, respectiv animale, a făcut ca executorul să fie în imposibilitatea identificării şi ridicării acestora, deşi s-a deplasat în locurile greu accesibile unde erau ţinute animalele. Executorii judecătoreşti au pus sechestru pe animale, însă au fost nevoiţi să le lase în custodie până la termenul acordat pentru licitaţie, deoarece animalele trebuie hrănite şi îngrijite până la desfăşurarea licitaţiei.

1. Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.04.2021 petenta A. (fostă B.) C. a formulat plângere împotriva ordonanţei de clasare din data de 11.02.2021 pronunţată în dosarul nr. xxx/P/2020 al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

2. În motivarea plângerii, petenta A. (fostă B.) C. a arătat, în esenţă, că la data de 26.08.2019 a formulat plângere împotriva executorului judecătoresc D., din cadrul Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti D. şi E. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi împotriva numiţilor F., G. şi H. pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere de sub sechestru. Ulterior, a arătat că plângerea făcută a fost preluată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi în cauză s-a dat o soluţie de clasare, apreciindu-se că fapta nu este prevăzută de legea penală. S-a mai susţinut că în cauză nu a fost avut în vedere întregul material probatoriu din care rezultă îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către executorului judecătoresc D.. 

3. În privinţa ordonanţei procurorului general al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov nr. xx/II/2/2021, petenta a arătat aceleaşi aspecte prezentate anterior.

4. Au fost ataşate dosarul nr. xxx/P/2020 al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi lucrarea nr. xx/II/2/2021 a aceluiaşi parchet.

5. Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară reţine că prin ordonanţa din data de 11.02.2021 pronunţată în dosarul nr. xxx/P/2020 al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a şi lit. b teza I din Codul de procedură penală, clasarea cauzei având ca obiect plângerea formulată de persoana vătămată A. (fostă B.) C. relativ la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. 1 din Codul penal şi a infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin 1 din Codul penal.

6. Pentru a dispune această soluţie, procurorul a reţinut în esenţă că petenta contestă actele efectuate de către executorul judecătoresc, care în opinia sa, ar fi fost efectuate cu rea-credinţă, iar executorul judecătoresc ar fi avut o atitudine lipsită de respect faţă de aceasta, refuzând să îşi îndeplinească obligaţiile de serviciu.

7. S-a mai reţinut în ordonanţă că petenta nu a precizat în ce a constat atitudinea executorului judecătoresc, reţinându-se că afirmaţiile consemnate în procesele-verbale nu sunt opinii personale ale executorului. Cu privire la cererile formulate de către petentă s-a arătat că, potrivit art. 712 alin. 2 din Codul de procedură civilă, se poate face contestaţie la executare, procedură de care petenta a uzat.

8. Prin urmare, s-a apreciat că neîndeplinirea unui act de executare de către executor, în lipsa probelor că acesta ar fi acţionat cu intenţie în vederea vătămării intereselor legale ale unei persoane, nu poate fi inclusă în sfera ilicitului penal.

9. Prin ordonanţa din data de 22.03.2021 a procurorului general al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov pronunţată în dosarul nr. xx/II/2/2021, a fost respinsă plângerea formulată de petenta A. (fostă B.) C. împotriva ordonanței procurorului din data de 11.02.2021 menţionată mai sus.

10. Procurorul general al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a reţinut că ordonanţa de clasare este legală şi temeinică, întrucât din probele administrate reiese că executorul judecătoresc nu a acţionat cu intenţie în ceea ce priveşte cauzarea unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale petentei şi nu s-a dovedit reţinerea unor aspecte neconforme cu realitatea de către acesta, prin urmare nu se poate reţine că ar fi comis vreo faptă de natură penală. În concluzie, în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală şi art. 275 alin. 2 şi alin. 5 din Codul de procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de către petentă.

11. Judecătorul de cameră preliminară de la curtea de apel constată că criticile formulate de petenta A. (fostă B.) C. împotriva ordonanţei de clasare sunt neîntemeiate, deoarece soluţia adoptată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în ordonanţa atacată este corectă, dispoziţia de clasare fiind legală şi temeinică, aşa cum în mod corect se reţine şi în ordonanţa emisă de procurorul general al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

12. Judecătorul de cameră preliminară constată că petenta susţine, în esenţă, că actele efectuate de executorii judecătoreşti D. şi E. în dosarul execuţional ar întruni elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu deoarece ar fi fost efectuate în mod defectuos, cu încălcarea art. 627 din Codul de procedură civilă. De asemenea, se mai arată în plângere că executorii judecătoreşti ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu şi prin omisiune, deoarece nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, aşa cum s-a constatat de către Judecătoria Rupea în dosarul nr. xxxx/293/2019, în care a fost admisă contestaţia petentei şi s-a dispus obligarea executorilor să procedeze la calcularea dobânzii şi la actualizarea creanţei rezultate din contractul de împrumut, conform dispoziţiilor art. 628 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală.

13. Judecătorul de cameră preliminară reţine că potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României răspunderea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu trebuie să intervină ultima ratio, doar atunci când încălcarea sarcinilor de serviciu este atât de gravă încât celelalte forme de răspundere juridică nu sunt suficiente pentru asigurarea ordinii publice. Relevante sub acest aspect sunt următoarele aspecte reţinute de Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 405/2016: «Curtea observă că noţiunea de "act", folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracţiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanţiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observă că această noţiune poate fi interpretată fie în sensul de act material realizat de o persoană, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, învestite cu com¬petenţe normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecătoreşti. Din această perspectivă, Curtea observă că modalitatea de interpretare a noţiunii de "act" poate determina o aplicare a legii care, într o anumită măsură, interferează cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr o legislaţie distinctă de cea penală, cum ar fi procedura excepţiei de nelegalitate sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti. În concluzie, Curtea reţine că sarcina aplicării principiului "ultima ratio" revine, pe de o parte, legiui¬torului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că respon¬sabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind "abuzul în serviciu", ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare ministerul public şi instanţele judecătoreşti  , indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare.»

 14. În prezenta cauză se constată că executorii judecătoreşti D. şi E. au întreprins mai multe demersuri pentru a identifica bunurile debitorilor şi a le executa silit. Chiar dacă acestea au rămas fără rezultat, fie din cauza comportamentului debitorilor, fie din alte motive obiective, multitudinea demersurilor întreprinse de executorii judecătoreşti relevă intenţia reală a acestora de a-şi îndeplini în mod corespunzător îndatoririle de serviciu.

Astfel, executorii judecătoreşti D. şi E., împotriva cărora s-a formulat plângerea penală pentru abuz în serviciu în prezenta cauză, au efectuat următoarele acte în dosarul execuţional format la cererea petentei:

- la data de 11.05.2016 le-a comunicat debitorilor că împotriva lor s-a declanşat urmărirea silită şi i-a somat să achite debitul

- la data de 17.05.2016 au solicitat Primăriei Comunei I. să comunice bunurilor mobile şi imobile cu care figurează în proprietate debitorii F., H. şi G., inclusiv cele din registrul agricol

- la data de 26.05.2016 au dispus înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitorii H., G. şi F. le deţin la Banca J. S.A., Banca K. S.A., Banca L. SA, Banca M. S.A., N. S.A. şi O.

- la data de 18.10.2016 au solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară P. – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Q., situaţia bunurilor imobile deţinute în proprietate de debitorii H., G. şi F..

- la data de 22.06.2017 au solicitat de la Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor a Judeţului P. date privind numărul de animale pe care le au în proprietate debitorii şi extrase după Registrul Naţional de Exploataţie.

- la data de 06.07.2017 executorul judecătoresc D. s-a prezentat la stâna R., proprietatea debitorului F., în prezenţa unui agent de poliţie din cadrul Postului de Poliţie I. şi a unui jandarm de la Detaşamentul 8 S. GRSI Q., şi a încheiat un proces-verbal în care a consemnat că nu au fost identificate bunuri care să aparţină debitorilor F., G. şi H. şi că oile găsite la stână nu sunt proprietatea debitorilor

- la data de 10.07.2017 executorul judecătoresc D. s-a prezentat din nou la stâna R., proprietatea debitorului F., împreună cu creditoarea B.C., doi agenţi de poliţie din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Ş., dar nu a putut prinde animalele găsite în pădure, pentru a verifica dacă acestea sunt proprietatea debitorilor 

- la 13.07.2017  a fost fixat un nou termen pentru executarea silită însă, întrucât din cauza ploii, drumul spre stână a devenit impracticabil, s-a decis fixarea altui termen

- la data de 19.07.2017 au obţinut din partea Judecătoriei Rupea autorizarea intrării executorului judecătoresc în incinta stânii R. din comuna T., în imobilul din sat T., nr. xx0 şi în imobilul din sat T., nr. xx5, în care debitorii F., G. şi H. deţin bunuri

- la data de 21.07.2017 executorul judecătoresc, împreună cu un agent de poliţie din cadrul Postului de Poliţie I., s-a deplasat în sat T., nr. xx0, unde nu a putut identifica animalele pentru a le executa silit

- la data de 17.08.2017 executorul judecătoresc s-a deplasat din nou la adresa din sat T., nr. xx0, unde a procedat la sechestrarea animalelor identificate prin Registrul Animalelor în exploataţia ROxxx1, aparţinând debitorului F. şi în exploataţia ROxxx5, aparţinând debitorului H., cărora li le-a şi dat în depozit, fiind încheiate procese-verbale în acest sens

- la data de 01.09.2017 a fost fixat termen pentru vânzarea la licitaţie publică a bunurilor mobile aparţinând debitorilor H. şi G., sechestrate prin procesele-verbale din data de 17.08.2017, la data de 27.09.2017.

- la termenul din data de 27.09.2017 la stâna R. s-au prezentat executorul judecătoresc, însoţit de 3 agenţi de poliţie din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală 6 Ş., însă nu au fost identificate ovine care să aparţină debitorilor, constatându-se că procedura de licitaţie publică nu poate avea loc

- la data de 11.12.2017 s-a dispus înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitorul H. le deţine la Ţ. S.A., precum şi asupra salariului şi asupra oricăror drepturi de natura salarială ale acestuia.

- la data de 15.06.2018 s-au solicitat din nou informaţii cu privire la bunurile mobile şi imobile urmăribile ale debitorilor, de la Primăria Comunei I. şi de la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel P.

- la data de 18.06.2018 a fost fixat un nou termen pentru vânzarea la licitaţie publică a bunurilor mobile aparţinând debitorilor H. şi G., sechestrate prin procesele verbale din data de 17.08.2017, la data de 12.07.2018.

- la data de 13.07.2018 a fost fixat un nou termen pentru vânzarea la licitaţie publică a bunurilor mobile aparţinând debitorilor H. şi G., sechestrate prin procesele verbale din data de 17.08.2017, la data de 31.07.2018.

- la data de 09.08.2018 executorul judecătoresc, împreună cu creditoarea A. (fostă B.) C., doi jandarmi din cadrul I.J. Jandarmerie şi doi agenţi de poliţie, s-au deplasat la stâna R. unde nu a putut fi realizată executarea din cauza lipsei bunurilor sechestrate.

- la datele de 21.02.2019 şi 28.02.2019 au solicitat din nou informaţii cu privire la bunurile mobile şi imobile urmăribile ale debitorilor de la Primăria Comunei I..

- la data de 01.03.2019 au emis o somaţie imobiliară către debitorul F., solicitând notarea urmăririi silite a imobilului proprietatea acestuia în cartea funciară.

- la data de 28.03.2019 a fixat un nou termen pentru vânzarea la licitaţie publică a bunurilor mobile aparţinând debitorilor H. şi G., sechestrate prin procesele verbale din data de 17.08.2017, la data de 11.04.2019.

- la data de 11.04.2019 executorul judecătoresc, împreună cu doi jandarmi din cadrul I.J. Jandarmerie şi doi agenţi de poliţie, s-au deplasat la stâna R., unde licitaţia nu a putut fi însă realizată din cauza lipsei bunurilor sechestrate, ovinele verificate având crotalii diferite de cele sechestrate.

- la data de 12.04.2019 i-au adus la cunoştinţă creditoarei situaţia bunurilor mobile şi imobile deţinute de debitorul F., în coproprietate cu soţia acestuia, U., solicitându-i să facă demersuri pentru partajarea acestora.

- la datele de 27.06.2019 şi 29.11.2019 a solicitat Poliţiei Comunei I. să-i comunice dacă a fost identificată locaţia bovinelor şi ovinelor proprietatea debitorilor H. şi G..

- la datele de 27.06.2019  şi 29.11.2019 a solicitat Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură P. să-i comunice locaţia bovinelor şi ovinelor proprietatea debitorilor H. şi G..

- la data de 28.05.2020 au solicitat de la Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor P. informaţii cu privire la numărul de animale aflate în proprietatea debitorilor.

15. Toate aceste acte efectuate din iniţiativa executorilor judecătoreşti D. şi E. în dosarul de executare relevă intenţia reală a acestora de a proceda la executarea silită a bunurilor debitorilor, însă, din cauza lipsei bunurilor şi a comportamentului debitorilor, executarea silită nu a putut fi efectuată. Nu le poate fi însă reproşat executorilor judecătoreşti că nu şi-au îndeplinit ori că şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu în acest dosar execuţional, deoarece aceştia au făcut toate demersurile rezonabile pentru efectuarea executării silite în dosarul execuţional.

16. Aşa cum arată şi petenta în plângerea formulată împotriva ordonanţei de clasare, obligaţia executorului judecătoresc de a proceda la executarea silită a bunurilor debitorilor este una de mijloace, nu una de rezultat. În cazul în care executarea silită a bunurilor nu este posibilă, deşi executorii judecătoreşti au făcut demersuri rezonabile pentru realizarea acesteia, nu se poate reţine o îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu sau o neîndeplinire a acestora.

17. Specificul bunurilor ce ar fi putut fi executate pentru realizarea creanţei, respectiv animale, a făcut ca executorul să fie în imposibilitatea identificării acestora şi ridicării acestora, deşi s-a deplasat în locurile greu accesibile unde erau ţinute animalele. Acest aspect rezultă din procesele verbale întocmite de executorul judecătoresc cu ocazia prezentării la faţa locului. De asemenea, executorii judecătoreşti au pus sechestru pe animale, însă au fost nevoiţi să le lase în custodie până la termenul acordat pentru licitaţie, deoarece animalele trebuie hrănite şi îngrijite până la desfăşurarea licitaţiei. Faptul că persoanele cărora le-au fost lăsate în custodie animalele nu au îndeplinit obligaţia de păstrare a acestora poate face incidentă aplicarea dispoziţiilor art. 261 Cod penal, dar nu poate fi considerat un act de îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către executorii judecătoresc, deoarece nu-i este reproşabil acestuia.

18. Totodată, persoanele nemulţumite de actele executorului judecătoresc au la dispoziţie un alt instrument legal, prin care pot contesta acţiunile sau inacţiunile acestuia, respectiv art. 712 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Potrivit acestui text de lege “Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.” În cadrul acestei proceduri petenta A. C. putea solicita instanţei civile să oblige executorul judecătoresc la efectuarea actelor de executare silită pe care acesta ar fi refuzat în mod nelegal să le execute.

19. Într-adevăr, prin sentinţa civilă nr. 1645/23.12.2019, Judecătoria Rupea a admis în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. C., în contradictoriu cu intimaţii SCPEJ D. & E., F., G. şi H., fiind obligată intimata SCPEJ D. & E. să procedeze la calcularea dobânzii şi la actualizarea creanţei rezultate din contractul de împrumut autentificat sub nr. xx/13.01.2015 de BIN V.. Această sentinţă nu constată însă o neîndeplinire de către executorul judecătoresc a actelor necesare pentru executarea silită şi nici efectuarea defectuoasă de către acesta a unui act de executare, care să constituie un element de tipicitate al infracţiunii de abuz în serviciu. Plângerea penală a petentei se referă la nerecuperarea debitului prin executarea silită a bunurilor debitorilor, iar nu la necalcularea dobânzii sau la actualizarea creanţei. Prin urmare, hotărârea civilă menţionată nu poate constitui un temei pentru reţinerea infracţiunii de abuz în serviciu în sarcina executorilor judecătoreşti  D. şi E..

20. În plus, judecătorul de cameră preliminară reţine că prin hotărârea nr. 1124/14.10.2020 a Judecătoriei Rupea a fost respinsă cererea formulată de creditoarea B.C. de înlocuire a executorului judecătoresc, ceea ce denotă că şi instanţa civilă a considerat că executorii judecătoreşti au făcut toate demersurile necesare pentru punerea în executare a titlului executoriu al petentei şi că nu s-a dovedit că aceştia ar fi avut o atitudine părtinitoare sau abuzivă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

21. În consecinţă, faptele cu privire la care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov nu constituie infracţiunea de abuz în serviciu. Petenta A. (fostă B.) C. nu a invocat în susţinerea afirmaţiilor sale alte aspecte care să poată conduce la o soluţie contrară celei dispuse de procuror cu privire la faptele imputate intimaţilor D. şi  E.. Aceasta a invocat, ca principal argument al comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, doar neexecutarea titlului său executoriu. Or, aşa, cum am arătat, imposibilitatea obiectivă de executare a acestui titlu executoriu nu poate fi imputată executorilor judecătoreşti şi nici nu poate atrage reţinerea vreunei infracţiuni de serviciu în sarcina acestora.

22. Simplele aprecieri subiective ale petentei A. (fostă B.) C. cu privire la caracterul presupus abuziv al actelor executorilor judecătoreşti nu pot conduce la concluzia existenţei unei infracţiuni de abuz în serviciu în speţă, atât timp cât nu există nicio probă incriminatoare împotriva executorilor judecătoreşti, din care să reiasă că, în mod arbitrar, aceştia nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu ori şi le-ar fi îndeplinit în mod defectuos, producând o pagubă sau o vătămare a intereselor legale ale petentei. Aprecierile şi constatările efectuate de către un executor judecătoresc în procedura executării silite, după cum s-a reţinut în mod corect atât de către procurorul de caz, reprezintă constatări obiective, care pot fi criticate şi analizate în urma promovării căilor de atac prevăzute de lege.

23. În ce priveşte infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 321 Cod penal, din plângerea petentei nu rezultă în ce ar consta această infracţiune şi nici care sunt aspectele nereale, mincinoase, menţionate de executori în înscrisurile oficiale. Analizând însă actele întocmite de executorii judecătoreşti în dosarul execuţional, judecătorul de cameră preliminară constată că aceştia au menţionat în procesele verbale încheiate aspectele constatate cu ocazia efectuării actelor de executare, fără să rezulte din vreo probă că aceste aspecte ar fi nereale.

24. În cauză nu există infracţiunile reclamate de către petentă, respectiv abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. 1 din Codul penal şi fals intelectual prevăzută de art. 321 alin 1 din Codul penal, întrucât nu există nici un indiciu că executorul judecătoresc, cu intenţie, nu şi-ar fi îndeplinit sau ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, astfel încât să fi cauzat un prejudiciu sau o vătămare a drepturilor procesuale ale petentei sau că prin întocmirea proceselor-verbale ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă nu ar fi fost inserate unele date sau împrejurări. Dimpotrivă, toate actele întocmite de executorii judecătoreşti în cauză cuprind cele constatate cu ocazia deplasărilor la faţa locului, în vederea executării silite, tocmai în încercarea acestora de a-şi îndeplini obligaţia de a pune în executare titlul petentei.

24. Judecătorul de cameră preliminară nu identifică niciun aspect de nelegalitate sau netemeinicie a ordonanței de clasare emisă de procuror în dosarul penal nr. xxx/P/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, motiv pentru care, în baza art. 341 alin. 6 lit. a) din Codul de procedură penală va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A. (fostă B.) C. împotriva ordonanţei de clasare din data de 11.02.2021, dispusă în acest dosar. În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, petenta va fi obligată la plata sumei de 100 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Domenii speta

Spete similare