Incidenţa dispoziţiilor art. 2204 alin. (1) Cod civil cu privire la declaraţiile inexacte sau reticenţa privind riscul asupra validităţii contractului de asigurare

SPEŢĂ RELEVANTĂ IUNIE 2021

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

TitluIncidenţa dispoziţiilor art. 2204 alin. (1) Cod civil cu privire la declaraţiile inexacte sau reticenţa privind riscul asupra validităţii contractului de asigurare

Tip speţăSENTINŢĂ

Număr speţă811

Data speţă01.07.2021

Domeniul asociatAsigurări

Conţinut speţăSENTINŢA NR. 811

Data: 01.07.2021

Autor: Letea Crina Mihaela

Domeniul asociat: Asigurări

Obiect: Litigii cu profesioniştii - pretenţii

Prin cererea înregistrată sub nr.4246/105/2019, reclamantul  MD a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SARCI S.A. ( si SCBAR S.R.L.  obligarea in solidar a paratelor la plata către reclamant a sumei de 60.000 euro reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a incendiului la locuinţa reclamantului, actualizata la data plăţii efective cu indicele de inflaţie si dobânda legala şi obligarea in solidar a paratelor la plata către reclamant a cheltuielilor de judecata.

In fapt, se arată că reclamantul deţine împreuna cu soţia sa, MM, un imobil situat în oraşul P, judeţul B, compus din teren si construcţia edificata pe acesta cu destinaţia de clădire mixta, rezidenţiala si nerezidentială, aspect care rezulta din înscrisul emis de Oraşul P - Lista clădiri din 25.01.2019- rol nominal unic 17590.

Partea rezidenţială cu destinaţia de locuinţa vizează  mansarda imobilului ( afectata de evenimentul asigurat), demisolul si parţial parterul iar partea nerezidentiala vizează etajul si o camera situata la parterul clădirii.

Folosirea în regim nerezidenţial rezultă din împrejurarea ca aceste camere sunt date in folosinţa gratuita in baza Contractului de comodat FN/30.01.2013 către Persoana Fizica Autorizata MM - CD pentru desfăşurarea activităţii de turism, existând Certificatul de clasificare nr.27438/02.12.2013 eliberat de Ministerul Economiei -Autoritatea Naţionala pentru Turism.

Reclamantul  arată că încă din  anul 2013 a intenţionat încheierea unei poliţe de asigurare facultativa a bunului imobil dar si a bunurilor mobile existente in aceasta locaţie, sens in care la solicitarea domnului CC, la acel moment directorul adjunct al sucursalei P a asigurătorului CI S.A., i-a prezentat imobilul si solicitarea ca acesta, dar si bunurile mobile sa fie asigurate facultativ .Acesta i-a spus ca nu este nicio problema astfel încât, succesiv, începând cu anul 2013 au fost emise poliţe de asigurare facultativa pe numele reclamantului ca asigurat si beneficiar, dar având ca si contractant PFA MM - CD, toate primele de asigurare, inclusiv cea aferenta anului 2018 fiind achitate pe numele reclamantului.

Începând cu anul 2016, asigurarea de bunuri si proprietăţi a fost efectuata prin intermediul brokerul-ui de asigurare CBA S.R.L, care prin emiterea poliţei i-au creat reclamantului convingerea ca solicitarea acestuia de asigurare a bunului imobil si a bunurilor mobile este îndeplinita prin existenta poliţei, in limita sumei asigurate.

Pentru perioada cuprinsă intre data de 08.07.2018 si 07.07.2019 care este relevanta pentru prezenta acţiune, reclamantul a solicitat încheierea unui nou contract de asigurare, parata  CB  emiţând in numele paratei  CI  Poliţa seria E nr.XXX fără solicitarea de încheiere a vreunui act suplimentar sau aducerea la cunoştinţa a condiţiilor generale de asigurare sau a clauzelor contractuale, suma asigurata avuta in vedere de către partite contractante fiind de 100.000 euro.

Urmare a încheierii contractului de asigurare sub forma poliţei de asigurare facultativa pentru bunuri si proprietăţi, reclamantul, in calitatea sa de asigurat si beneficiar si-a îndeplinit obligaţiile de achitare a primelor de asigurare, neexistand niciun incident legat de plata primelor, astfel încat parata CI  sa denunţe contractul de asigurare.

In data de 30.11.2018 in partea rezidenţială a imobilului, respectiv mansarda acestuia, care este folosit exclusiv de către reclamant, ca si locuinţă si unde reclamantul serba ziua fiului sau A ( 30.11.2018 fiind ziua Sfantului A ), a izbucnit un incendiu care a distrus aceasta parte a clădirii, reclamantul încunoştiinţand brokerul de asigurare despre acest incident.

La câteva zile, parata CB i-a solicitat reclamantului sa se prezinte de urgenta la sediul sau din P, unde l-a pus sa semneze o serie de înscrisuri antedatate printre care si Poliţa de asigurare seria E nr.XXX ( poliţa nr.2 ) care avea ca data a emiterii 06.07.2018 dar si cererea chestionar pentru asigurarea facultativa de bunuri si proprietăţi.

Practic, parata CB a profitat de naivitatea reclamantului care nu a lecturat conţinutul înscrisurilor înmânate pentru semnare, aflându-se sub impactul emoţional al incidentului intervenit, creându-i acestuia convingerea ca aceste înscrisuri sunt necesare integral dosarului de dauna care trebuia întocmit.

Cu toata acestea insa, la un moment dat, după semnarea înscrisurilor, reclamantul si-a dat seama ca înscrisurile sunt antedatate cu data de 06.07.2018 si se întâmpla ceva in legătura cu antedatarea acestor înscrisuri si semnarea lor la o data ulterioara, motive pentru care i-a solicitat paratei CB  sa confirme data reala a prezentării poliţei si înscrisurilor pentru semnare, aceasta certificând in partea dreapta superioara nr.ZZZ si data reala, respectiv 04.12.2018.

Ulterior, in urma analizării documentaţiei întocmite de brokerul de asigurare, dosarul de dauna a fost respins de către asigurător, motivat de faptul ca poliţa de asigurare si chestionarul anexa la aceasta poliţa ar conţine date inexacte, in sensul ca imobilul are destinaţie mixta, rezidenţial si nerezidentlal, iar reclamantul a bifat in cererea chestionar doar menţiunea referitoare la partea rezidenţiala, de locuit.

Solicitând asigurătorului si brokerului de asigurare informaţii suplimentare cu privire la aceasta situaţie, a constatat faptul ca pe numele reclamantului apar ca emise doua poliţe de asigurare facultativa, având aceiaşi serie si număr, dintre care prima este încheiata la data de 06.07.2018 ( poliţa nr.1) iar cea de-a doua este cea semnata la solicitarea brokerului in data de 04.12.2018 ( poliţa nr.2 ).

Deşi aceste doua poliţe poartă aceleaşi serie si număr, in realitate, ele sunt diferite, modificate ca si conţinut, acest lucru rezultând din cuprinsul lor unde  valoarea asigurata a clădirii este trecuta suma de 100.000 euro, in prima poliţa, in timp ce in a doua poliţa este trecuta o valoare majorata la 120.000 euro, fiind menţionat faptul ca prima de asigurare de 21 euro era achitata achitata cu OP nr.1 in data de 06.07.2018, in condiţiile in care prima de asigurare a fost achitata dupa doua zile, in data de 08.07.2018, in numerar, nu cu OP, conform Chitanţei seria CMP nr.YYY/08.07.2018 - valoare 97,89 lei.

De asemenea, poliţa nr.1 are ca valoare menţionata a primei totale de asigurare suma de 78 euro,în timp ce poliţa nr.2 are menţionata o valoare totala a primei de asigurare de 84 euro.

Totodată, dovada inducerii in eroare a reclamantului cu privire la semnarea politei de asigurare de bunuri in data de 04.12.2018 este confirmata de faptul ca stampila brokerului de asigurare aplicata pe aceasta polita la rubrica „ intermediar " conţine denumirea societăţii , respectiv„ CBAR S.R.L. "identica cu denumirea din partea introductiva a poliţei, in condiţiile in care schimbarea denumirii brokerului din CBA SRL " in „ CBAR SRL " a fost publicata in Monitorul Oficial – Partea a I V-a nr.2764 din data de 20.07.2018, ulterior datei emiterii pretinsei poliţe.

Referitor la completarea chestionarului anexa la poliţa, care constituie motivul refuzului de despăgubire, precizează faptul ca reclamantul nu a completat niciodata un astfel de chestionar, cel prezentat de asigurător fiind semnat antedatat odată cu semnarea tuturor celorlalte documente, inclusiv a poliţei, semnare care a avut loc in 'împrejurările expuse anterior, data fiind 04.12.2018.

De asemenea, faptul ca aceasta cerere - chestionar invocata de către asigurător in motivarea refuzului sau de despăgubire, nu a fost încheiata la data de 06.07.2018 rezulta din împrejurarea ca înscrisul pus la dispoziţia reclamantului pentru semnare după completarea acestuia de către brokerul de asigurare este un formular care conţine menţiunea „ rev.3 din 10.08.2018 ", data fiind ulterioara datei de 06.07.2018 cand se pretinde semnarea acestui chestionar.

Cu privire la existenta unei oferte de asigurare, prezentarea condiţiilor de asigurare, dar si a excluderilor si o eventuala negociere a clauzelor contractului de asigurare menţionează ca niciodată, anterior sau la data emiterii poliţei „ reale " de asigurare din data de 06.07.2018, reclamantului nu i-au fost prezentate sau puse la dispoziţie astfel de date si informaţii, existând in posesia acestuia, înregistrări audio care constituie dovada neprezentării condiţiilor generale sau speciale de asigurare.

Astfel, brokerul de asigurare nu a respectat disp. art.1 si ale art.7-10 din Norma din 15 decembrie 2009 privind informaţiile pe care asigurătorii şi intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienţilor, precum şi alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare, aprobata prin Ordinul CSA nr.23/2009, raportat la disp. art.2201 alin.2 Cod civil, brokerul de asigurare - parata CB sau asigurătorul - parata CI , nepunând la dispoziţia reclamantului in faza precontractuala, dar  nici la data emiterii poliţei din 06.07.2018 niciun document care sa conţină clauzele contractuale, riscurile, condiţiile generale de asigurare, excluderile, etc.

Conform Normelor din 15 decembrie 2009 privind informaţiile pe care asigurătorii şi intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienţilor, precum şi alte elemente pe care trebuie să Ie cuprindă contractul de asigurare rezultă că:

 (l)Respectivele  norme stabilesc informaţiile pe care asigurătorii şi intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze persoanelor fizice, denumite în continuare clienţi în calitatea lor de asigurat, potenţial asigurat, contractant sau potenţial contractant al asigurării, precum şi alte elemente pe care trebuie să le cuprindă contractul de asigurare.

(2)Clienţii au dreptul de a fi informaţi în mod corect, încă din faza precontractuală, asupra tuturor condiţiilor contractului de asigurare.

(3)Informaţiile trebuie furnizate potenţialului client pe hârtie ori pe alt suport durabil, anterior încheierii contractului de asigurare prin intermediul unui document distinct sau a mai multor documente. Aceste documente pot fi transmise potenţialului client inclusiv prin utilizarea unor mijloace de comunicare la distanţă, într-o modalitate care să confirme că aceştia au luat cunoştinţă despre conţinutul acestor documente.

(4)Documentele prevăzute la alin. (3), contractul de asigurare şi condiţiile de asigurare vor fi redactate în scris, vizibil si uşor de citit, cu o mărime a fontului utilizat de minimum 10, pe hârtie sau pe alt suport durabil, în cel puţin două exemplare, fiind remis câte un exemplar original fiecărei părţi.

Culoarea de fond a hârtiei pe care sunt redactate documentele prevăzute la alin. 3), contractul şi condiţiile de asigurare trebuie să fie în contrast cu cea a fontului utilizat.

De asemenea, în CAPITOLUL III cuprinzând  Informaţiile pe care intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienţilor, art.7 stabileşte „informaţiile pe care intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienţilor înainte de a încheia un contract de asigurare şi, după caz, la modificarea sau reînnoirea contractului de asigurare, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Intermediarii în asigurări sunt persoanele fizice şi juridice definite potrivit art. 2 litera C "Definiţii pentru intermediari" din Legea nr. 32/2000. cu modificările şi completările ulterioare, respectiv brokerii de asigurare, asistenţii în brokeraj, brokerii în asigurări/reasigurări, agenţii de asigurare, subagenţii şi agenţii de asigurare subordonaţi”.

Având in vedere aspectele sus expuse din care rezulta faptul ca reclamantului, anterior sau in data de 06.07.2018 când a intervenit emiterea poliţei de asigurare facultativa pentru bunuri st proprietăţi seria E NR.XXX/06.07.2018, nu i-a fost prezentat niciun alt înscris care sa conţină condiţiile generale sau speciale, riscurile, etc, inclusiv cererea chestionar pentru asigurare facultativa de bunuri si proprietăţi persoane fizice - datata 06.07.2018, înscris care sta la baza refuzului de despăgubire, in cauza sunt îndeplinite cumulativ condiţiile răspunderii civile contractuale a asigurătorului- parata CI,  dar si a paratei CB  care nu si-au îndeplinit obligaţiile legale stabilite de Norma nr.15/2009 - forma in vigoare ia data de 06.07.2018- aprobata prin Ordinul CSA nr.23/2009, 'înscrisurile care trebuiau încheiate anterior datei de 06.07.2018 fiind antedatate si completate de o maniera care sa înlăture răspunderea patrimoniala a paratelor.

În dovedire, reclamantul a solicitat încuviinţarea probatoriului cu înscrisuri, interogatoriul paratelor şi proba testimoniala cu 1 martor, teza probatorie fiind reprezentata de dovedirea cunoaşterii de către parata CB  a situaţiei locative a imobilului asigurat şi înregistrarea audio a discuţiilor dintre reclamant si reprezentantul paratei CB  din care rezulta încălcarea de către aceasta a obligaţiei de prezentare a condiţiilor de asigurare si a celorlalte aspecte învederate, temeiul administraţii probei fiind art.341 alin.2 C.pr.civ. şi proba cu expertiza tehnica, specialitatea construcţii civile in vederea determinării cuantumului despăgubirilor reprezentate de prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a evenimentului asigurat, numai in măsura in care paratele contesta valoarea prejudiciului.

În anexă la cerere, reclamantul a depus înscrisuri  aflate la filele 7-77 volum I dosar.

La data de 28.10.2020, pârâta CBAR a formulat întâmpinare la cererea de chemare in judecata promovată de reclamantul MD,  solicitând  respingerea cererii de chemare in judecata deoarece aceasta este total neîntemeiata, pentru următoarele motive:

În fapt, se arată că prin intermediul pârâtei  CBAR in calitate de broker de asigurare, la solicitarea reclamantului a fost încheiata poliţa XXX care a reînnoit poliţa deţinuta anterior pentru imobilul deţinut de reclamant.Mentionează ca reclamantul este asiguratul CB din anul 2013 si a avut încheiate diverse tipuri de poliţe de asigurare ,  iar  în anul 2015 a optat pentru încheierea unei poliţe de asigurare facultativa pentru bunuri si proprietăţi prin care se asigura imobilul deţinut in P, judeţ B , polita fiind încheiata la societatea de asigurare CI si reînnoita anual pana in 2018 la aceeaşi societate de asigurare -C  în aceleaşi condiţii ca cele  anterioare.

Având in vedere solicitarea reclamantului, pârâta CB  in calitate de intermediar a solicitat reprezentantului C reînnoirea politei in aceleaşi condiţii ca si cele deţinute anterior. Întrucât la poliţele anterioare suma asigurata a fost de 100 000 euro, iar reclamantul a solicitat reînnoirea in aceleaşi condiţii ,C a emis polita de asigurare cu suma asigurata de 100 000 euro rezultând o prima de asigurare in valoare de 78 euro care urma sa se achite in 4 rate.

Poliţa a fost prezentata reclamantului, iar acesta, considerând ca din punct de vedere financiar poate achita o prima de asigurare mai mare pentru a beneficia de o suma asigurata mai mare, reclamantul a solicitat modificarea poliţei si majorarea sumei asigurate astfel  încât prima de asigurare sa echivaleze cu suma de aproximativ 100 Iei pentru fiecare rata. Având in vedere doleanţele reclamantului , pârâta C a transmis către reprezentantul C cererea reclamantului si a solicitat modificarea poliţei potrivii cerinţei acestuia. În data de 06.07.2018, pârâta C a modificat poliţa prin majorarea sumei asigurate la valoarea de 120. 000 euro si plata unei prime de asigurare de 84 euro platibilă in 4 rate in valoare de 21 euro fiecare aproximativ 100 lei astfel cum ceruse reclamantul. Reclamantul a fost de acord cu această poliţă, a semnat-o personal, poliţa  fiind emisa iniţial cu suma de asigurare 100.000 euro.

Nesemnarea  poliţei iniţiale de către asigurat este motivată de faptul că  aceasta  nu corespundea nevoilor sale. Poliţa care a rămas în vigoare este cea cu suma asigurata de 120. 000 euro si  o prima de asigurare de 84 euro, pe care reclamantul a achitat-o, aspect ce denota faptul ca i s-a comunicat poliţa si a fost de acord cu încheierea acesteia in condiţiile respective. Precizează că  poliţa a fost emisa de către reprezentantul C, implicarea pârâtei C constând in faptul ca a intermediat relaţia dintre reclamant si C.

Precizează faptul ca poliţa de asigurare a fost emisa potrivit cerinţelor reclamantului  în calitate de client asigurat, pe baza informaţiilor furnizate de acesta în cererea chestionar pentru asigurarea facultativa de bunuri si proprietăţi -persoane fizice, cerere care a fost completata, semnata si datată de către reclamant, personal, astfel ca prin semnarea atât a poliţei cat şi a cererii chestionar a fost de acord cu toate datele înscrise in aceste documente.

Reclamantul a menţionat, in mod explicit la punctul 11 din cererea chestionar ca respectiva clădire are numai destinaţie de locuinţa, făcându-se menţiunea ca in caz contrar, trebuie sa solicite încheierea unei poliţe specifice pentru activitate persoana juridica , întrucât poliţa pentru persoana fizica nu acoperă clădiri destinate domeniului comercial. Menţionează ca reclamantul deţine si poliţa de asigurare PAD încheiată tot pe numele său ca persoana fizica si cu destinaţia de locuinţă.

In ceea ce priveşte afirmaţia ca  pârâta C i-a certificat semnarea poliţei la o data ulterioară, prin menţiunea făcută pe poliţă in partea dreapta superioara aplicând numărul dc înregistrare ZZZ/04.12.2018, menţionează ca afirmaţia nu corespunde realităţii întrucât acest număr de înregistrare nu aparţine pârâtei  CB, iar semnătura de asemenea nu aparţine vreunui reprezentant C. Dovada in acest sens o face cu Registrul de evidenţă intrări /ieşiri al C. Reclamantul încearcă sa aducă argumente in susţinerea afirmaţiilor sale, invocând chiar si propria naivitate, aspect care nu poate fi primit, întrucât într-o ipoteza in care comiţi o acţiune sau inacţiune din naivitate, nu poţi invoca propria culpa.

Cu privire la susţinerea reclamantului că pe poliţa de asigurare este aplicată stampila cu denumirea societăţii,, CBAR SRL" , face menţiunea ca aceasta era denumirea societăţii la data emiterii poliţei, întrucât prin Rezoluţia Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova denumirea societăţii a fost schimbata la data de27.06.2018 si preschimbat certificatul de înregistrare cu noua denumire la data de 28.06.2018, astfel că la data când s-a emis poliţa reclamantului, era firesc ca atât denumirea cat si stampila sa poarte aceeaşi denumire.

Faptul ca abia in data de 20.07.2018 a fost publicata in Monitorul Oficial Hotărârea AGA privind schimbarea denumirii nu are nicio relevanta fata de cele invocate de reclamant.

Reclamantul invocă faptul că nu a completat niciodată formularul, „cerere chestionar" însa nu face nici o dovada in acest sens si nici nu a înţeles sa formuleze cerere de înscriere în fals cu privire la acest aspect. Mai mult decât atât , „cererea chestionar” cuprinde date si informaţii pe care numai reclamantul le putea cunoaşte si mai mult decat atât ,se poate observa cu uşurinţa faptul că semnătura olografă din poliţa de asigurare, „cererea chestionar” si actele depuse in prezenta cauza aparţine reclamantului, astfel ca si-a asumat şi are cunostinţă despre toate informaţiile din cuprinsul acestora.

Mai mult solicită să se  observe ca partea de jos a poliţei de asigurare, in chenar sunt făcute menţiuni în sensul ca asiguratul declara ca a luat cunoştinţa de cele înscrise in oferta de asigurare , in condiţiile de asigurare si declară ca cele înscrise in cererea chestionar sunt reale,  iar prin plata primei de asigurare declara ca este de acord cu încheierea contractului de asigurare in condiţiile respective.

De asemenea, in poliţă sunt menţiuni in sensul ca sunt anexate o serie de acte care fac parte integranta din contractul de asigurare, printre care condiţiile de asigurare si cererea chestionar. Reclamantul a achitat toate cele 4 rate ale primei de asigurare, astfel ca prin plată si-a asumat ca are cunoştinţa de toate menţiunile înscrise  în poliţă.

Susţine ca  nu poate fi  admisă proba cu înregistrările adio a discuţiilor dintre reclamant si reprezentantul pârâtei întrucât înregistrările nu au fost  făcute în  condiţiile cerute de lege.

Motivele pentru care societatea de asigurare a refuzat plata despăgubirilor pentru evenimentul din 30.12.2018 sunt fundamentate pe baza condiţiilor de asigurare, unul dintre motive fiind faptul ca prin poliţa de asigurare, reclamantul a dorit sa asigure imobilul cu destinaţie de locuinţă, iar daunele sunt solicitate pentru imobil cu destinaţie de pensiune, reclamantul făcând declaraţii nesincere in sensul ca imobilul este folosit cu destinaţie de locuinţa personală, dar in realitate, potrivit probelor de la dosarul de dauna, la momentul incendiului era folosit cu destinaţie de pensiune.

Solicită a se observa ca  pârâta in calitate de broker de asigurare nu are nicio culpa pentru faptul ca reclamantul nu este despăgubit în baza poliţei, întrucât poliţa a fost emisa cu respectarea Normelor AS1- si potrivit solicitării si declaraţiilor sale menţionate in cererea chestionar pe care a completat-o si semnat-o personal, bifând in mod explicit la punctul 11 din cererea chestionar ca respectiva clădire are numai destinaţie de locuinţa, fiind si avertizat cu in caz contrar trebuie sa solicite încheierea  unei poliţe specifice pentru activitate persoana juridica, întrucât poliţa pentru persoana fizica nu acoperă clădiri destinate domeniului comercial.

Prin poliţa de asigurare, reclamantul a dorit sa asigure acel imobil doar cu destinaţia de locuinţa, întrucât daca intenţia acestuia era alta nu ar fi menţionat in cererea chestionar ca are doar destinaţie de locuinţa, dovada in acest sens fiind ca pentru acest imobil reclamantul a încheiat si poliţa de asigurare obligatorie -PAD, tip de poliţa care se încheie doar pentru clădirile eu destinaţie de locuinţa.In cazul in cazul in care reclamantul ar fi dorit sa încheie o poliţa de asigurare la imobil cu destinaţie de pensiune era necesar sa încheie o poliţa specifica, astfel cum a fost atenţionat la punctul I  din cererea chestionar.

Ipoteza susţinută  de reclamant că poliţa si cererea chestionar ar fi fost semnate la o data ulterioara emiterii poliţei, nu are susţinere si nu este probata întrucât ştiind că urmează sa solicite despăgubiri, reclamantul nu ar fi semnat niciodată nişte acte, daca datele si informaţiile din cuprinsul acestora nu ar fi corespuns realităţii, cerinţelor si nevoilor sale si nu ar fi reprezentat propria manifestare de voinţa.

Fata de situaţia de fapt si de drept pe care a  prezentat-o mai sus si pe care o dovedeşte cu înscrisuri,  pârâta CBAR a intermediat încheierea poliţei cu respectarea legislaţiei in vigoare, dovada in acest sens o reprezintă faptul ca reclamantul a completat, datat si semnat personal cererea chestionar si a semnat personal poliţa de asigurare, iar în cuprinsul ei se fac menţiuni eu privire la documentele care fac parte integranta din poliţa, la faptul ca a primit poliţa in original si prin plata primei de asigurare, declara ca este de acord cu încheierea in condiţiile respective.

Fata de pretenţiile de despăgubire, solicită a se observa ca acestea nu cad in sarcina  de plata a pârâtei C, întrucât contractul de asigurare este încheiat intre reclamant si parata CI, pârâta  C nefiind parte a acestui contract, astfel că eventuale pretenţii de despăgubire în baza contractului, in cazul in care sunt dovedite, pot fi solicitate doar de la societatea C care a încasat prima de asigurare si si-a asumat obligaţia de despăgubire potrivit condiţiilor de asigurare.

Pretenţiile împotriva pârâtei sunt neîntemeiate întrucât acest contract de asigurare nu îi este opozabil, clauzele contractuale nu au fost negociate cu CB si asa cum a arătat ,riscul este preluat de asigurător in schimbul platii primei de asigurare de către asigurat.-

În situaţia in care, pe fondul cauzei, se dovedeşte dreptul reclamantului la despăgubire, solicită a se avea  in vedere că pârâta nu are calitatea de asigurător si  nu poate fi obligata la plata despăgubirilor nici singură, nici in solidar cu societatea de asigurare, astfel că solicită respingerea cererii fata de CB.

 In ceea ce priveşte cuantumul pretenţiilor formulate solicită să se constate ca acestea nu sunt probate cu documente justificative, simplul deviz de lucrări depus la dosar nu demonstrează ca aceasta este valoarea reala a prejudiciului real suferit.

Pentru motivele arătate, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată faţă de CB si sub aspectul criticilor aduse de reclamant in sensul nerespectarii  normelor privind emiterea contractului, dar si sub aspectul obligării la plata despăgubirilor si pe cale de consecinţa solicită a fi respinsă.

În probaţiune pârâta a solicita încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiza si orice alte probe care rezulta din dezbateri ca sunt necesare .

In drept: art. 205 si urm. C.pr.civ , Norma ASF , art. 1270, art 223 7.2203.art 2208 Cod Civil, Legea 32/2000.

 La data de 28.10.2019, pârâta SC CI SA h a formulat întâmpinare pe calea căreia a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiata pentru următoarele considerente;

Raportul juridic existent între părţi este supus reglementarilor ce guvernează contractele de asigurare facultativa, respectiv dispoziţiile art. 2199 C civil si urm. coroborate cu dispoziţiile legale privind reglementarea activităţii operatorilor comerciali ce activează in domeniul asigurărilor.

Pentru acest motiv, raportat la particularitatea litigiului solicită să se pună in vedere reclamantului sa precizeze natura daunelor acoperite prin suma de 60.000 euro solicitata. Solicita  sa se precizeze cât din totalul de 60.000 euro reprezintă daune pentru bunuri mobile si cat pentru imobil sau daca toata suma este solicitata pentru acoperirea daunelor produse imobilului.

Reclamantul a încheiat la data de 06.07.2018 poliţa de asigurare facultativa pentru bunuri si proprietate înregistrata sub nr XXX, cu valabilitate pentru perioada 08.07.2018 - 07.07.2019, prin care au fost asigurate imobilul cu destinaţia locuinţa si bunurile aferente acesteia, situate  la adresa din B- P.

 In data de 5.12.2018 societatea este notificata de reclamant pentru acoperirea daunelor rezultate in urma producerii riscului asigurat, respectiv incendiul declanşat in incinta imobilului in data de 30.11.2018.

Prin adresa din data de 22.01.2019, pârâta  C a adus la cunoştinţa reclamantului faptul ca societatea nu poate acoperi pagubele având in vedere următoarele clauze contractuale din „ condiţiile generale privind asigurarea facultativa pentru bunuri si proprietăţi - persoane fizice - ,, parte integranta a poliţei de asigurare mai sus menţionată.

Astfel a arătat reclamantului ca, prin declaraţiile inexacte cu privire la destinaţia locuinţei si bunurilor asigurate, devin incidente dispoziţiile referitoare ia refuzul la plata, respectiv cele cuprinse în capitolul 10 privind încheierea asigurării, conform cărora :

10.5.” Asiguratului sau Beneficiarului îi sunt opozabile neîndeplinirea de către Contractant a obligaţiilor asumate prin prezenta Poliţă. Orice declaraţii făcute de Contractant la încheierea Contractului, pe parcursul valabilităţii acestuia sau în legătură cu acordarea de despăgubiri se consideră ca fiind declaraţii ale Asiguratului.

10.6. Declaraţiile contradictorii sau inexacte total ori parţial, omisiunile, reticenţele sau exagerările evidente ale Asiguratului sau ale reprezentanţilor acestuia atât la încheierea asigurării cât şi pe parcursul valabilităţii acesteia atrag, după caz, nulitatea Contractului sau alte consecinţe prevăzute de lege”.

Conform disp. Cuprinse în Capitolul  12 - Obligaţiile Asiguratului: 12.1. „La încheierea poliţei de asigurare, asiguratul trebuie să furnizeze Asigurătorului informaţii complete, corecte şi detaliate, referitoare la toţi factorii ce ar putea influenţa producerea unui risc acoperit, factori în baza cărora CI SA. va decide dacă acoperă riscul sau îl acceptă numai în baza unor înţelegeri sau recomandări speciale şi să se conformeze recomandărilor făcute de Societate privind măsurile de limitare a riscurilor asigurate.

12.14. In cazul în care Poliţa este semnată de un Contractant, acesta va trebui să respecte toate obligaţiile care derivă din 'Poliţă, în afara celor care prin natura lor nu pot fi respectate decât de Asigurat.

12.15. Nerespectarea de către Asigurat/Contractant a oricărei obligaţii ce-i revine, dă dreptul Asigurătorului să nu acorde despăgubiri”.

De asemenea, a  arătat reclamantului ca în subsidiar sunt incidente si dispoziţiile cuprinse în Capitolul  4 – Excluderi- potrivit cu care: la dip.art.4.3.stipulează că „Nu sunt cuprinse în asigurare şi nu se încheie asigurare pentru;b) construcţiile care, la data producerii riscului asigurat, erau, după caz:(.....);-pentru care la data producerii riscului asigurat nu există toate aprobările/ avizele cerute de lege privind construirea/utilizarea/funcţionarea;”

Precizează ca a solicitat reclamantului sa depună autorizaţia PSI, iar acesta a arătat ca nu exista autorizaţie de funcţionare PSI, întrucât imobilul are mai puţin de 8 camere şi/sau 16 locuri.

Arată că  declaraţia  sa este nereală deoarece clădirea are o capacitate de 22 locuri în 9 camere + un living, conform site-urilor de profil prin care se promovează pensiunea, precum si a constatării efectuate la fata locului.

Prin cererea de chemare in judecată, reclamantul  a solicitat acordarea despăgubirilor in temeiul poliţei de asigurare mai sus menţionată, fără sa conteste valabilitatea acesteia si a anexelor aferente, dar invocând in fapt aspecte de dol si viciu de consimţământ pretins existente la data încheierii contractului intre acesta si Brokerul ,,SC CBAR SRL.

In esenţă, reclamantul a  afirmat ca profitând de propria „ naivitate,, brokerul de asigurări l-a determinat sa semneze ulterior producerii riscului asigurat (incendiul ) documente antedatate, respectiv anexele aferente poliţei de asigurare. De asemenea, invoca nereguli la emiterea poliţei de asigurare, susţinând existenţa  a doua poliţe cu acelaşi număr, motiv pentru care se considera indus in eroare cu privire la natura poliţei încheiate.

În opinia sa, reclamantul încearcă prin aceste afirmaţii să işi acopere propria intenţie de fraudarea a asigurătorului prin încercarea de a obţine despăgubiri in baza unor declaraţii false.

Solicită instanţei sa observe ca reclamantul nu contesta faptul că a completat si semnat următoarele documente: poliţa de asigurarea nr XXX în baza căreia solicita acordarea despăgubirilor; anexele care au Însoţit poliţa de asigurare.

In consecinţă, drepturile si obligaţiile părţilor sunt stabilite prin clauzele inserate in prezentul contract format din poliţa si anexele sale, acestea constituind si dovada existentei raportului juridic si a obligaţiilor părţilor,

 In acest sens sunt si dispoziţiile  art. 1270 Cod civil  conform cu care :” contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”. Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege”  precum şi disp.art. 2200  Cod civil  potrivit cu care:”pentru a putea fi dovedit, contractul de asigurare trebuie să fie încheiat în scris. Contractul nu poate fi probat cu martori, chiar atunci când există un început de dovadă scrisă”.(....)

De asemenea, consideră relevante  disp.art.2200 Cod civil alin.2 şi 3, conform cu care:” încheierea contractului de asigurare se constată prin poliţa de asigurare sau certificatul de asigurare emis şi semnat de asigurător ori prin nota de acoperire emisă şi semnată de brokerul de asigurare, iar documentele care atestă încheierea unei asigurări pot fi semnate şi certificate prin mijloace electronice.”

Arată că din  lecturarea  cuprinsului poliţei, se poate observa ca aceasta a fost bifată de către reclamant la următoarele căsuţe:

- Asigurat /Beneficiar asigurare- P.F ( persoana fizica ) MD - existând pe poliţa si opţiunea PJ ( persoana juridica)

- Obiectiv asigurat; B, P -str.Şoseaua Naţionala nr 9

- Obiectul asigurării, suma asigurata, franciza, riscuri asigurate

- Perioada de asigurare.

După rubrica perioadei de asigurare sunt inserate următoarele clauze :Menţiuni speciale - unde sunt lămurite evenimentele acoperite prin opţiunile Risc A si Risc B si riscurile acoperite pentru imobile  tip şi urmează menţiunea:,, La prezentarea se anexează următoarele documente care fac parte integranta din poliţa: Condiţii Generale; C.S Clauza A;C,S Clauza B; C.S.Clauza D; C.S Clauza E; Clauza Echipamente Electrice; C.S Ap;  Cerere Chestionar.

In final este menţionat ca :„ prezenta poliţa a fost întocmita la data de 6/07/2018 in 2 exemplare originale, un exemplar fiind înmânat Asiguratului”, în josul poliţei urmând semnăturile părţilor. Prin semnarea poliţei, reclamantul şi-a asumat  toate situaţiile bifate/ consemnate in cuprinsul acesteia . In situaţia in care acesta considera ca exista elemente de neclaritate sau confuzie avea dreptul sa refuze semnarea poliţei.

In pofida susţinerilor reclamantului, toate documentele anexate poliţei au fost comunicate acestuia, modalitatea de redactare fiind clara si explicită, adresata unui consumator cu nivel normal/mediu de înţelegere.

Astfel in Cererea Chestionar, la punctul 11, este foarte clar pusa întrebarea: „Clădirea are numai destinaţia de locuinţa,, - fiind urmata de cele doua căsuţe cu varianta „ DA „ si,, NU,, si completarea -,, Daca nu, va rugam sa solicitaţi încheierea unei poliţe facultative de bunuri si proprietăţi pentru activitatea persoanei juridice întrucât prezenta poliţă nu acoperă clădiri destinate domeniului comercial,,

Cererea chestionar este completat si semnata olograf de către reclamant deci nu poate fi invocate lipsa de informare sau o încercare de inducere în eroare a acestuia.

În consecinţă, susţinerile prin care reclamantul acuză paratele ca nu si-au îndeplinit obligaţia de informare nu pot fi reţinute si sunt infirmate atât de probe cat si de situaţia de fapt.

In primul rând , reclamantul îşi invoca naivitatea,, - o apărarea care nu poate fi reţinută având in vedere vârsta (48 ani ) si experienţa de viaţa a acestuia -desfăşoară activităţi comerciale

Societatea a pus la dispoziţia acestuia toate înscrisurile necesare , reclamantul având obligaţia de diligenta sa le citească si sa solicite lămuriri înaintea semnării.

Reclamantul a încheiat si in trecut astfel de poliţe, inclusiv  poliţa PAD ( poliţa obligatorie pentru dezastre) - prezenta poliţa fiind o reînnoire a celei vechi.

Poliţele de asigurarea facultative sunt încheiate prin acordul părţilor pornind de la solicitarea asiguratului pentru un anume produs, consemnându-se situaţia de fapt declarata de acesta la momentul încheierii contractului.

Solicită instanţei sa observe ca pârâtei nu îi sunt opozabile documentele prin care reclamantul încearcă sa dovedească existenţa regimului mixt al clădirii (rezidenţial/ nerezidenţial) atât timp cat acestea nu au fost prezentate la încheierea poliţei.

Aşa cum se poate observa si din siteurile de publicitate din mediul on-line (inclusiv cei al pârâtei) cat si din cuprinsul poliţei, este distinctă situaţia ,, persoanei fizice „ de cea a „ persoanei juridice,, deoarece exista o diferenţa majora de costuri la încheierea unei poliţe pentru persoana fizica fata de persoana juridica, pentru aceştia din urma  posibilitatea producerii riscului asigurat fiind mai mare prin natura activităţii. Ori acest aspect nu ii este străin reclamantului având in vedere faptul ca desfăşoară activităţi comerciale- turistice prin imobilul asigurat, aşa cum se observa din anunţurile postate in mediul on-line.

În privinţa criticilor cu privire la existenţa a doua poliţe cu acelaşi număr, pe langa faptul ca prezintă trunchiat situaţia de fapt, pârâta arată că nu înţelege  sensul apărării deoarece reclamantul nu invoca motive de nulitate a poliţei in baza căreia solicita despăgubiri.

Cu privire la acest aspect, in cursul negocierilor, reclamantul s-a răzgândit cu privire la valoarea poliţei de asigurare si a solicitat o poliţa cu o prima de asigurare mai mare .

Pentru acest motiv, Brokerul a emis aceeaşi poliţa ( a tipărit) pentru o suma mai mare la prima de asigurară 82 euro, fata de 62 euro anteriori. Această varianta a poliţei de asigurarea sub acelaşi număr XXX a fost semnata de toate părţile si înregistrata de societate.

Nu înţelege în ce măsura o renegociere a sumei asigurate este in viziunea reclamantului o inducere in eroare, în condiţiile in care, cele doua variante sunt identice in conţinut,  mai puţin la valoarea primei de asigurare, majorata la solicitarea acestuia. Nu înţelege de ce reclamantul a semnat poliţa modificată, daca aceasta nu conţinea datele cuprinse in exemplarul anterior.

În ceea ce o priveşte, în condiţiile in care reclamantul invoca apărări in sensul în care nu recunoaşte propria semnătura, reclamă antedatarea  poliţei si faptul ca nu a semnat anexele poliţei, semnifică practic acuzaţii aduse Brokerului de săvârşirea unor fapte de natura penala (fals, uz de fals , înşelăciune etc ) si considera ca prezentul litigiu nu poate fi soluţionat in sfera civilă, faptele reclamate impunând soluţionarea in sfera penala.

În ultima instanţa, relevantă in speţa este si „ corectitudinea,, reclamantului in declaraţii. Astfel, in opinia sa instanţa trebuie sa  se analizeze si următoarele aspecte:

La solicitarea pârâtei de a fi depusa autorizarea de securitate la incendiu, reclamantul face precizarea ca nu este necesara avizarea PSI deoarece numărul de camere este mai mic decât numărul prevăzut in actul normativ ( respective 8 camere-16 locuri).

Cu toate acestea, situaţia de fapt este cu totul alta, deoarece  pe lângă faptul ca imobilul are un număr de 20 camere, el este destinat activităţilor turistice conform site-urile de profil, aspect confirmat si in cuprinsul Procesului Verbal de Intervenţie nr.55 din 20.11.2018 emis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenta B unde se precizează ca „s-a intervenit cu 2 binoame de stingere si 1 binom pentru evacuarea turiştilor,,

De altfel, afirmaţiile reclamantului sunt contrazise si de informaţiile furnizate de acesta la încheierea Poliţei Pad nr XXX/9.07.2018 ( poliţa obligatorie pentru dezastre natural) pentru acelaşi imobil. Din acest document reiese ca imobilul asigurat este compus din 20 de camere, având destinaţia locuinţa, format din o clădire (casa/vila.)

Fata de situaţia expusa, aşa cum a fost informat si reclamantul, devin incidente si dispoziţiile CAP. 4 – Excluderi potrivit cu care:

4.3.” Nu sunt cuprinse în asigurare şi nu se încheie asigurare pentru:

b) construcţiile care, la data producerii riscului asigurat, erau, după caz(....)

-pentru care la data producerii riscului asigurat nu există toate aprobările/ avizele cerute de lege privind construirea/utilizarea/funcţionarea;

încă o data precizează că  poliţele de asigurare sunt încheiate pe baza datelor furnizate de asigurat, acesta asumându-şi inexactitatea lor, iar termenii utilizaţi la încheierea poliţei sunt explicaţi in amănunt in anexele ce însoţesc fiecare tip de poliţa”.

In anexa intitulata „ Condiţii Generale Privind Asigurarea Facultativa...." la capitolul 1.27 este definit termenul de locuinţa a) Clădire /Imobil: construcţie (casă, vilă sau apartament în bloc), alcătuită din una sau mal multe camere de locuit, împreuna cu dependinte(clx\ dotările şi amenajările interioare care fac corp comun cu clădirea - construcţia având destinaţia de locuit iar obiectul asigurării este definit la Capitolul 2 art 21:

Obiectivul asigurării îl reprezintă:

a) locuinţa aflată la adresa asigurată menţionată în Poliţa:

b) anexele aflate la adresa asigurată menţionată în Poliţă şi precizate în cererea-chestionar sau în Poliţă;

c) bunurile conţinute în locuinţă (cu excepţia celor excluse prin prezentele Condiţii) aflate la adresa asigurată menţionată în Poliţă;

Pentru toate aceste considerente, pârâta în termen, prin notificarea nr. 1286 din data de 22.01.2019 a înţeles sa respingă despăgubirea solicitat de reclamant in baza poliţei de asigurare facultativă nr XXX prin care se acopereau daunele produse imobilului locuinţa si bunurilor aferente ( conform anexei ) ca urmare a producerii riscului asigurat, in cauza incendiu.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiza evaluatorie mobiliara si expertiza imobiliara ( evaluatorie ).

S-a opus administrării probei cu martor şi probei cu înregistrarea ambientala -raportat la teza probatorie si dispoziţiile art. 1270 si art. 2200  Cod civil .Din analiza art. 341 CPC rezulta ca pentru ca benzile de înregistrare a sunetului sa fie mijloace materiale de probă trebuie sa nu fi fost obţinute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri . Cum înregistrarea nu a fost făcuta cu acordul paratei înseamnă ca a fost obţinută prin încălcarea bunelor moravuri.

La termenul din  18.12.2020  instanţa a luat  act de precizările reclamantului  MD  prin apărătorul ales cu privire la  cuantumul despăgubirilor reprezentând bunurile mobile afectate de incendiu  ca fiind valoarea maximă menţionată în fila de asigurare aceea de 10.000 euro şi cuantumul despăgubirilor pentru aferente bunului imobil  reprezintă diferenţa  de 50.000 euro, astfel că  valoarea pretenţiilor reclamantului  se ridica la suma de 60.000 euro pentru care a calculat şi achitat taxa judiciară de timbru depusă la dosar  situaţie precizată şi la termenul de judecată din 27.05.2020.

La acelaşi termen, instanţa, în  conformitate cu disp.art.172 Cod pr.civilă a încuviinţat reclamantului MD şi pârâtelor proba cu înscrisuri şi interogatorii.

 La termenul de judecată din  26.02.2021 , instanţa a respins proba cu martor solicitată de reclamantul MD, apreciind că în cauză este incidentă ipoteza  în care potrivit disp.art.309 alin.2 (2)  Cod pr. civilă care prevede că: „niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei şi având în vedere şi  disp.art.2200 care reglementează că  :”contractul nu poate fi probat cu martori, chiar atunci când există un început de dovadă scrisă”.

La acelaşi termen de judecată instanţa a respins proba cu înregistrare ambientală, apreciind că în  cauză  nu sunt îndeplinite cerinţele disp.art.341 Cod pr.civilă, precum şi că  teza probatorie poate fi demonstrată li prin alte mijloace de probe, existând astfel posibilităţi de valorificare a eventualelor drepturi încălcate sub  aspectul că brokerul de asigurare nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile prevăzute de normele  referitoare la informaţiile pe care asiguratorii trebuie să le furnizeze clienţilor.

La termenul de judecată din 25.06.2020, instanţa a încuviinţat reclamantului proba cu expertiză în specialitatea „evaluare construcţii” efectuată în cauză de expert OC  (depus la filele  54-66 volum II dosar) completată succesiv conform  înscrisurilor de la filele 90-91 volum II dosar,precum şi la filele 95-98 volum II dosar.

 În cauză s-a efectuat şi expertiză în specialitatea „evaluare bunuri mobile” menţionate în procesul verbal încheiat de ISU P  cu ocazia evenimentului din 30.11.2018, fiind desemnat expert CN  lucrarea fiind depusă la  filele 41-49 volum II dosar.

La termenul de judecată din 27.01.2021 instanţa a dispus la cererea pârâtei CI efectuarea  unui nou raport de expertiză construcţii de către expert CM depus la filele 130-136 volum II dosar, completat  la filele  148-150 volum II dosar.

În cauză au fost administrate şi  probele cu interogatoriile părţilor.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Din probatoriul administrat în cauză cu înscrisuri şi interogatorii rezultă că reclamantul a încheiat la data de 06.07.2018 poliţa de asigurare facultativa pentru bunuri si proprietate înregistrata sub nr XXX, cu valabilitate pentru perioada 08.07.2018 - 07.07.2019 (fila 27 volum I dosar), prin care au fost asigurate imobilul cu destinaţia locuinţa si bunurile aferente acesteia, situate  la adresa din B- P, iniţial pentru o valoare de 100.000 euro stabilindu-se  ca primă de asigurare suma de 78 euro, din care  reclamantul  a achitat  la 6.07.2018 suma de 21 euro, situaţie necontestată de părţi.

Din cuprinsul  înscrisului aflat la fila 28 volum I dosar rezultă că ulterior încheierii poliţei iniţiale, dar la aceeaşi dată, 6.07.2018,  s-a majorat valoarea asigurată  de la suma de 100.000 la 120.000 euro şi implicit totalul primei de asigurare de la 78 euro la 84 euro, pentru acelaşi imobil şi în aceleaşi condiţii.

Cu privire la  data încheierii poliţei subsecvente,  din cuprinsul corespondenţei electronice  transmise  la data de 6.07.2018 între  reprezentanţii SC CI  respectiv numiţii CM şi CD (fila 152 volum I dosar)  rezultă că  la aceeaşi dată, respectiv 6.07.2018 s-a decis modificarea poliţei iniţiale pentru suma asigurată de 120.000 euro căreia îi corespunde o rată de 100 ron.

Probele administrate cu acte şi cu interogatoriul pârâtei CI  luat de reclamant  (filele 190 -191 volum I dosar), conduc la concluzia  că exemplarul valabil  al poliţei este cel de-al doilea care cuprinde  suma de asigurare majorată, astfel cum a fost  semnat de reclamant şi transmis societăţii la aceeaşi dată (6.07.2018), conform voinţei părţilor.

Este adevărat că poliţa subsecventă poartă  acelaşi număr ca poliţa iniţială şi o menţiune olografă, respectiv numărul de înregistrare ZZZ/4.12.2018.

Numărul  ZZZ/4.12.2018  a  fost înscris de un angajat al pârâtei CI , respectiv  de inspectorul CD de la Agenţia CI din P, aşa cum rezultă din precizările explicite  formulate la termenul de judecată din 16.06.2021 de  pârâta CB  şi confirmate de pârâta CI  la aceeaşi dată, dar în aprecierea instanţei, această menţiune olografă nu are nicio legătură cu data încheierii poliţei de asigurare, pentru argumentele mai sus detaliate.

Din cuprinsul poliţei seria  E  nr.XXX  rezultă că persoana asigurată şi beneficiarul înscris în respectivul  contract de asigurare  este reclamantul MD, iar contractantul poliţei este PFA MM  -CD conform înscrisurilor aflate la filele 27-28 volum I dosar.

Din cuprinsul certificatului de clasificare  emis pentru MM CD PFA, înscris  aflat la fila 42 dosar volum I dosar rezultă că imobilul din P judeţul B este clasificat ca o pensiune turistică sub denumirea „CD”cu patru margarete .

La data de 30.11.2018 a avut loc  un incendiu  la imobilul situat în P, aşa cum rezultă din Procesul Verbal de Intervenţie  NR.55  întocmit de  ISU-B Unitatea P (fila 213 volum I dosar), incendiu prin care s-au produs degradări imobilului asigurat.

La data de 5.12.2018, pârâta CI a fost  notificată de reclamant pentru acoperirea daunelor rezultate in urma producerii riscului asigurat, respectiv incendiul declanşat in incinta imobilului in data de 30.11.2018, situaţie necontestată de părţi.

Prin adresa din data de 22.01.2019 (aflată la filele 99-verso – 100 volum I dosar) pârâta  C a adus la cunoştinţa reclamantului faptul ca societatea nu poate acoperi pagubele având in vedere următoarele clauze contractuale din „ condiţiile generale privind asigurarea facultativa pentru bunuri si proprietăţi - persoane fizice - ,, parte integranta a poliţei de asigurare mai sus menţionată.

Motivarea refuzului  a fost declaraţia inexactă a reclamantului cu privire la destinaţia locuinţei si bunurilor asigurate, situaţie în care s-au apreciat incidente dispoziţiile referitoare la refuzul la plata, respectiv cele cuprinse în capitolul 10 privind „încheierea asigurării”.

În ceea ce priveşte  temeinicia prezentei acţiuni privind acordarea  sumei solicitate reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea prejudiciului cauzat ca urmare a incendiului la locuinţa reclamantului, sumă actualizată la data plăţii efective cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, instanţa a constatat  că această acţiune este  fundamentată pe răspunderea contractuală derivând din contractul de asigurare încheiat de reclamant cu pârâta SC CI prin brokerul de asigurare CB Asigurări şi Reasigurări, aşa cum de altfel şi  reclamantul menţionează în mod explicit.

Din reglementarea contractului de asigurare, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 2199 şi urm.Cod civil, rezultă că în cauză prezintă relevanţă următoarele texte legale:

 Art.2203 Cod civil detaliază informaţiile privind riscul precizând că:” persoana care contractează asigurarea este obligată să răspundă în scris la întrebările formulate de asigurator precum şi să declare la data încheierii contractului orice informaţii sau împrejurări pe care le cunoaşte şi care, de asemenea, sunt esenţiale pentru evaluarea riscului. Dacă împrejurările esenţiale privind riscul se modifică în timpul executării contractului, asiguratul ( în speţă reclamantul MD) este obligat să comunice înscris asiguratorului, modificarea survenită. Aceeaşi situaţie îi revine şi contractantului asigurării  (în speţă -  PFA MM CD), care a luat cunoştinţă de modificarea survenită.”

Art.2204 Cod civil reglementează declaraţiile inexacte sau reticenta privind riscul prevede că :” în afară de cauzele generale de nulitate, contractul de asigurare este nul în caz de declaraţie inexactă sau de reticenţă făcută cu rea credinţă de către asigurat, ori contractantul asigurării cu privire la împrejurări care, dacă ar fi fost cunoscute de către asigurator, l-ar fi determinat pe acesta să nu îşi dea consimţământul , ori să nu îl dea în aceleaşi condiţii, chiar dacă  declaraţia sau reticenţa nu a avut influenţa asupra riscului asigurat”.

În cauză, temeinicia  acţiunii decurge  în mod evident  din  validitatea contractului, astfel încât eventuala încălcare a dispoziţiilor contractuale de către reclamant, încălcare care a  fundamentat  refuzul asigurătorului la plată nu poate fi analizată în afara convenţiei părţilor, astfel încât aceasta  este obligatoriu a fi examinată în prezenta cauză, independent  de formularea  unei cereri de către pârâte prin care eventual să se solicite constatarea nulităţii contractului de asigurare.

Sub acest aspect, instanţa a înlăturat apărările reclamantului potrivit cu care nu ar fi posibilă analiza unor eventuale  cauze de nulitate ale poliţei de asigurare în lipsa  unei cereri reconvenţionale prin care să se solicite constatarea nulităţii respectivei poliţe, deoarece pretenţiile formulate  în prezenta cauză sunt indispensabil legate de validitatea contractului de asigurare şi implicit de temeinicia şi legalitatea refuzului la plată exprimat de pârâta SC CI .

Sub acest aspect, instanţa a cenzurat şi înlăturat apărările reclamantului prin care susţine validitatea poliţei ,invocând menţiunea pârâtei SC CI inserată în încheierea de la termenul din 24.06.2021(fila 17 dosar volum 2) ca pe o pretinsă recunoaştere a pretenţiilor sale. Este evident că din contextul încheierii respective rezultă  că sensul acestei precizări este acela de validitate a poliţei  în raport  de o eventuală înscriere  în fals  cu privire la elementele consemnate în poliţă, menţiunea vizând aspecte de formă şi nu aspectele de fond legate de pretenţiile reclamantului.

Raportat la dispoziţiile art.2203 şi  2204 Cod civil, refuzul la plată al pârâtei C întemeiat pe contractul de asigurare încheiat intre  reclamant şi pârâta CI  este întemeiat, având in vedere declaraţiile inexacte ale acestuia oferite la momentul încheierii contractului de asigurare cu privire la  destinaţia  imobilului asigurat.

Astfel, din înscrisurile depuse  la dosar,  respectiv  certificatul  de clasificare  a pensiunii turistice CD  situată în P judeţul B cu 4 margarete aflat la  filele 42-43 volum I dosar, lista unităţilor afiliate în reţeaua S din judeţul B însumând 223 de unităţi afiliate (filele  102-103  volum I dosar) unde  la numărul 561 este  înscrisă Pensiunea CD P şi respectiv catalogul unităţilor afiliate pentru primirea de vouchere de vacanţă ( fila 101 verso volum I dosar) care la numărul 617 identifică aceeaşi pensiune, precum şi din  informaţiile postate pe site-urile de publicitate turistică aflate la filele  103-112 volum I dosar, rezultă că pensiunea CD 4 margarete din P având o capacitate de 22 locuri în 9 camere situată în P are destinaţie turistică, fiind detaliate preţurile practicate pentru camerele triple şi duble, inclusiv în perioada  valabilităţii  poliţei de asigurare, respectiv  cea cuprinsă între lunile februarie – decembrie 2018, fiind descrise  facilităţile oferite de respectiva pensiune.

De asemenea, aceeaşi concluzie derivă  şi din articolele de presă publicate urmare a intervenţiei pompierilor din B în urma incendiului survenit  la 30.11.2018 din care  rezultă că 20 de turişti s-au autoevacuat  din pensiunea turistică unde a izbucnit incendiul.(filele 114-115 volum I dosar).

Cu toate acestea , din cuprinsul cererii chestionar pentru asigurarea facultativă a bunurilor proprii şi proprietăţi – persoane fizice- parte integrantă a poliţei de asigurare încheiată de reclamant cu  SC  CI  rezultă că la întrebarea  nr.11 cu privire la  destinaţia imobilului, reclamantul a completat chestionarul în sensul  că imobilul asigurat  are destinaţia exclusivă de locuinţă .(filele 129-verso-130 volum I dosar). Mai mult decât atât, la aceeaşi întrebare în cuprinsul formularului este specificată explicit menţiunea” dacă nu, vă rugăm să solicitaţi încheierea unei poliţe facultative de bunuri şi proprietăţi pentru persoană juridică – întrucât prezenta poliţă nu acoperă clădiri destinate domeniului comercial.”

In aceste condiţii, instanţa a conferit eficienţă juridică deplină disp .art. 2204 Cod civil cu privire la declaraţiile inexacte sau reticenţa privind riscul, reţinând că declaraţia reclamantului cu  privire la destinaţia imobilului  de locuinţă a fost una decisivă la momentul încheierii contractului.

Această destinaţie a fost avută în vedere la stabilirea condiţiilor convenite prin poliţa de asigurare, iar  împrejurarea că în realitate clădirea  avea destinaţia de pensiune turistică aşa cum rezultă din probatoriul administrat este  evident că ar fi avut implicaţii în evaluarea  riscului asigurat , iar încheierea contractului s-ar fi realizat în condiţii diferite de cele specificate în contractul de asigurare încheiat de reclamant pentru un imobil cu destinaţia de locuinţă.

Este evident că în condiţiile asigurării imobilului cu destinaţia corectă, aceea de pensiune turistică, riscul asigurat ar fi crescut  exponenţial, având în vedere numărul mare de utilizatori turişti, pericolele potenţiale ,ceea ce ar fi condus la încheierea poliţei în condiţii diferite, cu mult mai oneroase decât cele specificate în poliţa în litigiu. Acest aspect este unul de notorietate care nu putea fi străin reclamantului, cel puţin în raport cu gradul său de instrucţie şi a constituit în aprecierea instanţei motivul încheierii  poliţei cu o destinaţie diferită de cea reală.

Instanţa a apreciat că din modul de redactare a formularului chestionar, întrebarea cu privire la destinaţia exclusivă a imobilului este în afara oricărui dubiu de interpretare  şi că, raportat la pregătirea  şi experienţa reclamantului-persoană cu studii superioare, nu se poate concluziona că acesta  ar fi avut  vreo eroare de reprezentare cu privire la  declaraţia  respectivă.

Probele cu înscrisuri  administrate  în cauză relevă astfel  că declaraţiile reclamantului cu privire la destinaţia locuinţei sunt făcute cu rea credinţa, cu atât mai mult cu cât acesta, conform propriei declaraţii a mai încheiat şi în precedent poliţe de asigurare  pentru acelaşi imobil  cu asiguratorul-pârât .

 De asemenea, activitatea comerciala desfăşurată prin închirierea imobilului se presupune că îi conferă reclamantului un grad superior de experienţa si obligaţie la diligenţă decât in cazul unei persoane care nu utilizează astfel de instrumente comerciale.

În consecinţă, instanţa a reţinut că în ceea ce priveşte cuprinsul poliţei de asigurare, este în afara oricărui dubiu faptul că aceasta este semnată de reclamant.

Referitor la apărarea reclamantului  potrivit cu care acesta ar fi fost indus in eroare la încheierea poliţei, instanţa a apreciat că aceasta rămâne la nivelul unor simple alegaţii, în condiţiile în care asiguratul nu s-a înscris in fals, poliţa si documentele semnate de acesta fiind pe deplin valabile din punct de vedere formal.

 Instanţa a reţinut sub acest aspect că poliţele de asigurarea facultative sunt încheiate prin acordul părţilor, pornind de la solicitarea asiguratului pentru un anume produs, consemnându-se situaţia de fapt declarata de acesta la momentul încheierii contractului.

Cu privire la  pretinsa existenţă  a regimului mixt al clădirii (rezidential / nerezidenţial) , instanţa a  înlăturat aceste  apărări , câtă vreme destinaţia imobilului de pensiune turistică  nu a fost prezentată de reclamant la încheierea poliţei.

Sub acest aspect, instanţa a apreciat că în cauză,  contractul de comodat încheiat la 30.01.2013 între  reclamant şi soţia sa pe de-o parte în calitate de comodant şi MM CD PFA în calitate de comodatar prin care se transmite comodatarului folosinţa unei părţi din imobilul în litigiu pentru desfăşurarea activităţii de turism, (filele 40-41 vol 1 dosar), nu poate fi opozabil asiguratorului în contradictoriu cu propriile declaraţii ale reclamantului în calitate de asigurat şi beneficiar al asigurării cu privire la pretinsa destinaţie mixtă a imobilului.

Contractul de asigurare este in esenţa un contract comercial supus atât prevederilor normei generale, cat si prevederilor speciale privind reglementarea asigurărilor emise de către ASF ( cu privire la anumite elemente de forma ale poliţei de asigurare ) ,prevederilor art .2200 alin 2 si 3 din codul civil si art.2201 alin 1 si 2 cod civil, iar în această situaţie, instanţa nu a putut interveni sau modifica nici una din clauzele inserate in contractul de asigurare cu privire la situaţiile menţionate privind neacordarea despăgubirilor.

Conform  art.1270  Cod civil :” contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege”

Sub acest aspect, instanţa nu a putut interveni în  contractul în litigiu, câtă vreme acesta s-a încheiat in anumite condiţii stabilite de parţi, in sensul in care s-a asigurat o locuinţa cu destinaţie rezidenţială.

Este evident că  un contract de asigurare care vizează o locuinţa cu destinaţie mixta sau exclusiv comercială ar fi fost supus unor alte condiţii contractuale, împrejurare ce rezultă explicit şi din cuprinsul întrebării nr.11 din formularul chestionar-parte integrantă a contractului de asigurare.

 De asemenea, instanţa a reţinut ca relevante în cauză dispoziţiile cuprinse în capitolul 10 al condiţiilor generale  de încheiere a asigurării potrivit cu care: „asiguratului sau beneficiarului îi sunt opozabile neîndeplinirea de către Contractant a obligaţiilor asumate prin prezenta Poliţă. Orice declaraţii făcute de Contractant la încheierea Contractului, pe parcursul valabilităţii acestuia sau în legătură cu acordarea de despăgubiri se consideră ca fiind declaraţii ale Asiguratului.  Declaraţiile contradictorii sau inexacte total ori parţial, omisiunile, reticenţele sau exagerările evidente ale Asiguratului sau ale reprezentanţilor acestuia atât la încheierea asigurării cât şi pe parcursul valabilităţii acesteia atrag, după caz, nulitatea Contractului sau alte consecinţe prevăzute de lege.

De asemenea, au incidenţă în prezenţa cauză şi dispoziţiile cuprinse în capitolul 12 referitoare la  obligaţiile asiguratului potrivit cu care:” la încheierea poliţei de asigurare, acesta trebuie să furnizeze Asigurătorului informaţii complete, corecte şi detaliate, referitoare la toţi factorii ce ar putea influenţa producerea unui risc acoperit, factori în baza cărora CI SA putea  decide dacă acoperă riscul sau îl acceptă numai în baza unor înţelegeri sau recomandări speciale şi de asemenea trebuie să se conformeze recomandărilor făcute de Societate privind măsurile de limitare a riscurilor asigurate.

În acelaşi sens, conform art.12.15. din „Condiţiile Generale „ :”nerespectarea de către Asigurat/Contractant a oricărei obligaţii ce-i revine, dă dreptul Asigurătorului să nu acorde despăgubiri”.

De altfel,  s-a putut observa cu uşurinţă  că în realitate, detalierea condiţiilor generale privind asigurarea facultativă pentru bunuri şi proprietăţi persoane fizice  (filele 118 verso-124 volum I dosar) reprezintă de fapt o reluare şi reproducere a  reglementărilor  Codului civil cu privire la contractul de asigurare, astfel cum au fost detaliate mai sus.

Astfel, instanţa a apreciat că atâta vreme cât dispoziţiile legale care reglementează contractul de asigurare în privinţa  situaţiilor  care cad sub incidenţa art.2203 şi art.2204 Cod civil sunt reproduse  în condiţiile generale privind asigurarea facultativă, împrejurarea  că respectivele condiţii nu apar semnate de către asigurat nu prezintă relevanţă în prezenta cauză, câtă vreme  acestea decurg  din lege.

În consecinţă, instanţa a reţinut  că pârâta SC CI  nu poate fi obligata la acoperirea riscului produs si nici la sumele stabilite in expertize din moment ce  din probele administrate rezultă că imobilul si bunurile mobile aveau destinaţie comerciala, dar nu au fost asigurate  ca atare  prin poliţa încheiată.

 Cu privire la apărările reclamantului prin care se susţine ca zona incendiata,

mansardă ar fi fost  folosită ca  locuinţa şi nu ca pensiune, în subsidiar faţă de argumentele deja detaliate, instanţa a reţinut cu privire la poziţionarea camerelor si destinaţia acestora că din planurile tehnice, schiţele si expertizele efectuate rezulta ca atât etajul cat si mansarda au aceeaşi împărţire respectiv 5 camere si 5 bai, astfel încât  nu reiese cu evidenţă destinaţia rezidenţială pretinsă, cu atât mai mult cu cât pe toate siteurile  publicate anterior incendiului, imobilul este oferit spre închiriere în integralitate, aşa cum s-a relevat mai sus.

Pentru toate aceste argumente, instanţa a reţinut că faţă de informaţia falsa oferita de reclamant cu privire la natura imobilului asigurat, a destinaţiei spatiilor şi bunurilor mobile asigurate, refuzul la plată al CI apare justificat în raport de dispoziţiile art.2203 şi 2204 Cod civil, astfel încât  pretenţiile reclamantului întemeiate  pe contractul de asigurare nu pot dobândi eficienţă juridică, sens în care a respins acţiunea acestuia astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată.

In ceea ce priveşte pretenţiile reclamantului fată de pârâta CB,instanţa a constatat într-un prim aspect că în cauză, contractul de asigurare este încheiat intre reclamant si parata CI, pârâta  C nefiind parte a acestui contract, astfel că eventualele  pretenţii de despăgubire în baza contractului, în cazul in care sunt dovedite, pot fi solicitate în principiu doar de la societatea C care a încasat prima de asigurare si si-a asumat obligaţia de despăgubire potrivit condiţiilor de asigurare. În cauză nu a fost probată culpa pârâtei  in calitate de broker de asigurare pentru faptul ca reclamantul nu este despăgubit în baza poliţei.

 Din probatoriul administrat şi detaliat în cele ce preced a rezultat că poliţa a fost emisa cu respectarea Normelor AS1- si potrivit solicitării si declaraţiilor reclamantului menţionate in cererea chestionar. Împrejurarea că prin completarea cererii chestionar de către reclamant ,acesta a bifat  la punctul 11 din cererea chestionar ca respectiva clădire are numai destinaţie de locuinţa, nu poate fi imputabilă brokerului, câta vreme ,la aceeaşi rubrică, acesta  a fost  avertizat că, in caz contrar, trebuie sa solicite încheierea  unei poliţe specifice pentru activitate persoana juridica, precum şi că poliţa pentru persoana fizica nu acoperă clădiri destinate domeniului comercial.

Ipoteza susţinută  de reclamant  cu privire la faptul că poliţa si cererea chestionar ar fi fost semnate la o data ulterioară emiterii poliţei, nu are susţinere si nu este probata în cauză, rămânând la nivelul simplelor alegaţii.

În aprecierea instanţei, pretenţiile împotriva pârâtei CB  sunt neîntemeiate întrucât în primul rând ,acest contract de asigurare nu îi este opozabil, ,riscul fiind preluat de asigurător in schimbul plăţii primei de asigurare de către asigurat.

O eventuală obligare  a pârâtei  Broker la plata de despăgubiri câtă vreme aceasta nu are calitatea de asigurător,ar putea întemeia răspunderea solidară  cu societatea de asigurare, numai  pe o eventuală culpă a CB,care însă nu a fost probată.

 Cu privire la susţinerea reclamantului că pe poliţa de asigurare este aplicată stampila cu denumirea societăţii,, CBAR SRL" , din probele cu acte  de la registrul Comerţului rezultă ca aceasta era denumirea societăţii la data emiterii poliţei. Astfel, prin Rezoluţia Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova ,denumirea societăţii a fost schimbata la data de 27.06.2018 si certificatul de înregistrare a fost preschimbat  cu noua denumire la data de 28.06.2018, astfel că la data când s-a emis poliţa reclamantului, era firesc ca atât denumirea cat si stampila sa poarte aceeaşi denumire.

Faptul ca abia in data de 20.07.2018 a fost publicata in Monitorul Oficial Hotărârea AGA privind schimbarea denumirii nu are nicio relevanta fata de cele invocate de reclamant.

Reclamantul invocă faptul că nu a completat niciodată formularul, „cerere chestionar" ,însa nu face nici o dovada in acest sens si nici nu a înţeles sa formuleze cerere de înscriere în fals cu privire la acest aspect. Mai mult decât atât , „cererea chestionar” cuprinde date si informaţii pe care numai reclamantul le putea cunoaşte, iar  semnătura olografă  a acestuia din poliţa de asigurare, „cererea chestionar” si din  actele depuse in prezenta cauza nu a fost contestată.

De asemenea, în partea de jos a poliţei de asigurare, in chenar sunt făcute menţiuni în sensul ca asiguratul declara ca a luat cunoştinţa de cele înscrise in oferta de asigurare , in condiţiile de asigurare si declară ca cele înscrise in cererea chestionar sunt reale,  iar prin plata primei de asigurare declara ca este de acord cu încheierea contractului de asigurare in condiţiile respective.

De asemenea, in poliţă sunt menţiuni in sensul ca sunt anexate o serie de acte care fac parte integranta din contractul de asigurare, printre care condiţiile de asigurare si cererea chestionar. De altfel, reclamantul a achitat toate cele 4 rate ale primei de asigurare, astfel ca prin plată si-a asumat obligaţiile şi a dovedit ca are cunoştinţa de toate menţiunile înscrise  în poliţă.

În consecinţă, câtă vreme motivele pentru care societatea de asigurare a refuzat plata despăgubirilor pentru evenimentul din 30.12.2018 sunt fundamentate pe baza condiţiilor de asigurare, respectiv pe împrejurarea că  reclamantul a asigurat  imobilul cu destinaţie de locuinţă, iar daunele sunt solicitate pentru imobil cu destinaţie de pensiune, reclamantul făcând declaraţii nesincere in acest sens,pretenţiile reclamantului  împotriva CB apar nefondate, nefiind probat  că  pârâta CBAR ar fi  intermediat încheierea poliţei cu nerespectarea legislaţiei in vigoare.

Fata de aceste argumente, a respins cererea reclamantului  de obligare la plata despăgubirilor în solidar cu CI ca neîntemeiată  şi faţă de CB.

Văzând  disp.art.453 Cod pr.civilă, instanţa a obligat reclamantul la plata către parata SC ARCI SA  a sumei de 2000 lei reprezentând c.val. onorariilor de expert respectiv  suma de 1.000 lei achitată cu  OP /26.06.2020  reprezentând contravaloare onorariu expert constructor aflat la fila 31 volum II dosar şi  suma de 1.000 lei reprezentând  contravaloarea onorariu expert construcţii achitată conform OP  362/5.02.2021 conform înscrisului depus la fila 121 volum II dosar,  cu titlu de  cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare