Contestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor

TitluContestaţie împotriva hotărârii adunării creditorilor

Tip speţăSENTINŢĂ

Număr speţă9

Data speţă24.03.2022

Domeniul asociatInsolvenţă

Conţinut speţăSENTINŢA NR. 9

Data: 24.03.2022

Autor: Mitroi Alina

Domeniul asociat: Insolvenţă

Obiect: Faliment - contestaţie - împotriva procesului verbal al Adunării Creditorilor din data de 01.03.2022

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 03.03.2022 sub nr. 4751/105/2021/a1, contestatorul C.I.I. TCG, în calitate de administrator judiciar al societăţii debitoare ENS SRL a formulat contestaţie împotriva procesului verbal al adunării creditorilor din data de 01.03.2022, publicat în BPI nr. 3766/01.03.2022, solicitând admiterea reconvocării adunării generale a creditorilor pentru a supune atenţiei creditorilor aprobarea planului de reorganizare propus de administratorul special AI.

În motivarea în fapt a cererii, administratorul judiciar a arătat că în data de 28.02.2022 s-a desfăşurat adunarea creditorilor societăţii debitoare ENS SRL având pe ordinea de zi aprobarea planului de reorganizare propus de administratorul special.

Prin adresa nr. 310/23.02.2022 unicul creditor AJFP P a votat în sensul respingerii planului de reorganizare întrucât din cuprinsul acestuia nu rezultă sursele de venituri identificate de debitor pentru a asigura continuitatea activităţii şi nici nu au fost prezentate documente relevante care să susţină evoluţia pozitivă a capacităţii financiare de plată pe perioada reorganizării şi sustenabilitatea activităţii.

Administratorul judiciar a arătat că AJFP P a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor cu suma de 836.019 lei, dar 95% din cuantumul acesteia, respectiv suma de 798.433 lei nu reprezintă o creanţă certă întrucât a fost contestată de societatea debitoare, aflându-se în faza administrativă.

A arătat contestatorul că în cadrul planului de reorganizare propus s-au avut în vedere partenerii de afaceri cu care debitoarea a desfăşurat activităţi economice înaintea deschiderii procedurii insolvenţei. Mai mult decât atât, planul de reorganizare previzionat pe trei exerciţii financiare a preluat rezultate financiare anterioare deschiderii procedurii insolvenţei indexate cu 5% aferente indicelui inflaţiei.

În aceste condiţii, a arătat administratorul judiciar că rezultatele financiare previzionate depăşesc în mod clar creanţa creditorului bugetar, creanţă sub condiţie rezolutorie, având o pondere de 95% din totalul creanţelor solicitate. A subliniat că profitul total previzionat pe cele trei exerciţii financiare este în cuantum de 937.510 lei, aspect pe care creditoarea nu l-a luat în calcul şi pe care probabil l-a considerat lipsit de relevanţă.

A mai arătat contestatorul că la data deschiderii procedurii insolvenţei debitoarea înregistra creanţe restante în cuantum de 287.733 lei, pentru care administratorul judiciar urmează să facă demersuri în vederea încasării/recuperării, şi două autoutilitare, care au fost evaluate la suma de 10.000 de lei, sume care depăşesc astfel creanţa creditorului bugetar în cuantum de 37.586 de lei.

De asemenea, după data deschiderii procedurii s-a încasat suma de 15.606 lei, împrejurare faţă de care administratorul judiciar a efectuat plăţi pentru evaluarea bunurilor mobile, servicii financiar-contabile şi servicii juridice (contestarea creanţei înscrise sub condiţie rezolutorie).

A menţionat contestatorul că o parte din creanţele restante reprezintă garanţii de bună execuţie ce se vor încasa în următoarele două exerciţii financiare, astfel că perspectiva recuperării acestor sume este una favorabilă, fără să fie nevoie de promovarea unor litigii pentru recuperarea sumelor.

În acest context, administratorul judiciar a apreciat că punctul de vedere comunicat de creditorul bugetar nu a avut în vedere toate elementele prezentate, care demonstrează că numai din activele curente se pot acoperi creanţa certă a creditorului bugetar şi cheltuielile de procedură, iar creanţa incertă se poate acoperi în totalitate din rezultatele financiare previzionate pe următoarele exerciţii financiare.

Contestatorul a invocat disp. art. 5 pct. 66 din Legea 85/2014 cu privire la oportunitatea desfăşurării activităţii economice de către debitoare, care este un atribut al administratorului judiciar. A subliniat că în situaţia trecerii la faliment se vor produce consecinţe negative, respectiv şomaj pentru salariaţi, pierderi pentru partenerii de afaceri ai debitoarei şi pierderi pentru creditori, cauzate de o neînţelegere completă a situaţiei debitoarei având în vedere că valoarea de lichidare este net inferioară pentru activele care nu sunt utilizate în activitatea curentă.

Pentru aceste considerente, administratorul judiciar a solicitat admiterea contestaţiei şi acordarea unui termen înăuntrul căruia să fie supuse atenţiei unicului creditor planul de reorganizare şi orice eventuale modificări ale acestuia, pentru a putea fi aprobat în cadrul adunării creditorilor.

În drept, au fost invocate disp. art. 5 pct. 66 şi art. 48 pct. 7 şi 8 din Legea 85/2014.

Legal citată, intimata – creditoare AJFP P nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat la judecarea contestaţiei.

Instanţa a admis pentru contestator proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator existent la dosar, a reţinut următoarele:

În fapt, prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 03.11.2021 pronunţată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. 4751/105/2021 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă împotriva debitoarei ENS SRL, la cererea acesteia şi s-a desemnat administrator judiciar provizoriu CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ TCG.

Conform tabelului definitiv al creanţelor debitoarei ENS SRL, creditoarea AJFP P a fost înscrisă cu o creanţă bugetară în cuantum de 37.586 lei, iar suma de 798.433 lei reprezintă o creanţă bugetară nescadentă, sub condiţie rezolutorie, conform art. 102 alin. 4 din Legea nr. 85/2014.

La data de 03.02.2022, debitoarea a depus la dosar planul de reorganizare propus de aceasta.

Şedinţa adunării creditorilor a avut loc în data de 28.02.2022, ora 15:00, la sediul administratorului judiciar C.I.I. TCG, cu următoarea ordine de zi: „1. Aprobarea planului de reorganizare propus de către administratorul special, d-na AI”.

Conform procesului-verbal al Adunării generale a creditorilor din data de 28.02.2022, creditorul AJFP P a comunicat punct de vedere prin corespondenţă, respectiv prin adresa nr. 310/23.02.2022, în cadrul căreia s-a precizat faptul că nu se votează planul de reorganizare propus deoarece: din planul de reorganizare prezentat nu rezultă sursele de venituri identificate de debitor pentru a asigura continuitatea activităţii; nu a prezentat documente relevante din care să susţină evoluţia pozitivă a capacităţii financiare de plată pe perioada reorganizării, precum şi sustenabilitatea activităţii.

Votul transmis de creditoarea AJFP P reprezintă 100% din categoria creanţă şi 100% din total masă credală.

În conformitate cu disp. art. 138 alin. 2 şi 4  din Legea nr. 85/2014 „(2) Fiecare creanţă beneficiază de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercită în categoria de creanţe din care face parte creanţa respectivă.

(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă planul este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea categorie.”

Potrivit disp. art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 „(7) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit. Hotărârea, cu excepţia celei prin care a fost desemnat, poate fi atacată, pentru motive de nelegalitate, şi de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar”.

De asemenea, potrivit art. 49 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 85/2014 „ (1) Cu excepţia cazurilor în care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării creditorilor au loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente cu drept de vot. Votul condiţionat este considerat vot negativ. Sunt consideraţi prezenţi şi creditorii care au votat valabil prin corespondenţă. (2) Calculul valorii totale a creanţelor prevăzute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la: a) ulterior publicării în BPI a tabelului preliminar şi până la publicarea în BPI a tabelului definitiv, valoarea creanţelor verificate şi acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar; b) ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv şi până la confirmarea unui plan de reorganizare sau, în cazul neconfirmării planului, până la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv; c) ulterior confirmării planului de reorganizare şi până la deschiderea procedurii de faliment, potrivit cuantumului cuprins în programul de plăţi, modificat în urma stingerii creanţelor achitate în plan; d) după deschiderea procedurii de faliment până la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din tabelul definitiv aşa cum acesta a fost modificat în urma stingerii creanţelor; e) ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.”

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării sau la cererea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

În speţă, aşa cum rezultă din procesul-verbal al adunării creditorilor din data de 28.02.2022 se constată că unicul creditor înscris în tabelul definitiv de creanţe, respectiv AJFP P, deţinând 100% din categoria creanţă şi 100% din total masă credală, nu a aprobat planul de reorganizare.

Argumentul administratorului judiciar în sensul că din totalul sumei solicitate de către creditorul bugetar de 836.019 lei, suma de 798.433 lei (95% din suma solicitată) nu este creanţă certă, debitoarea formulând contestaţie aflată în faza administrativă nu este de natură a influenţa legalitatea votului consemnată în cadrul hotărârii adunării creditorilor din data de 28.02.2022 în condiţiile în care administratorul judiciar nu a înscris în tabelul definitiv creanţa în sumă de 798.433 lei, ci doar creanţa AJFP PRAHOVA, în cuantum de 37.586 lei.

În ceea ce priveşte legalitatea ţinerii şedinţei adunării creditorilor din data de 28.02.2022, instanţa a apreciat că aceasta a respectat prevederile art. 49 alin. (1) prima teză din Legea nr. 85/2014, în sensul în care adunarea creditorilor a avut loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului, iar decizia adunării creditorilor în sensul neaprobării planului de reorganizare s-a adoptat cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorităţii, prin valoare, a creanţelor prezente cu drept de vot, fiind respectate prevederile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 în privinţa legalităţii acesteia.

Ca atare, în mod corect s-a reţinut în cadrul procesului-verbal al adunării creditorilor că planul de reorganizare nu a fost votat de unicul creditor AJFP P, care deţine 100% din categoria de creanţă bugetară şi 100% din totalul masei credale, hotărârea fiind legală prin raportare la prevederile art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, neputându-se reţine astfel niciun motiv de nelegalitate a hotărârii adoptate.

În privinţa argumentelor contestatorului în sensul că hotărârea adoptată ar fi nelegală pentru că AJFP P nu ar fi ţinut cont de faptul că rezultatele financiare previzionate depăşesc în mod clar creanţa creditorului bugetar, iar profitul total previzionat pe cele trei exerciţii financiare este în cuantum de 937.510 lei şi că bunurile deţinute de debitoare depăşesc în mod categoric acea creanţă certă în cuantum de 37.586 lei, instanţa a reţinut că prevederile art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014 permit anularea hotărârii adoptate de adunarea creditorilor doar pentru motive de nelegalitate şi nu pentru motive de oportunitate, aşa cum sunt cele invocate de contestator, întrucât acestea din urmă ţin de exprimarea votului liber al creditorilor.

Din acest punct de vedere, instanţa a apreciat ca atare, că argumentele administratorului judiciar nu se raportează la legalitatea hotărârii adoptate de creditorul unic.

Pentru considerentele expuse, faţă de disp. art. 48 alin. 7 din Legea nr. 85/2014, nefiind identificate motive de nelegalitate, instanţa a respins contestaţia ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare