Infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, faptă prevăzută de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.41 alin. 2 din Vechiul Cod Penal, şi a art. 5 Cod Penal, - legea penală mai favorabilă- cauză de nepedepsire

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. ...

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 2991

SENTINȚA PENALĂ NR. 16

Şedinţa publică din 12 februarie 2020

Completul compus din:

Judecător:

Grefier:

Pe rol pronunțarea soluției date asupra cauzei penale privind pe inculpații:

1. .., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (18 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal;

2. ... trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (14 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 26 din Vechiul Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal,

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa reprezentantului Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, a inculpatului ..., a domnului avocat .. desemnat din oficiu pentru acesta; a inculpatei ... a domnului avocat .. desemnat don oficiu pentru aceasta și a reprezentantului părții civile DGRFP Brașov-AJFP Mureș.

Mersul dezbaterilor și susținerile în fond au fost consemnate în cuprinsul încheierii penale din data de 22 ianuarie 2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a amânat pronunțarea asupra soluției la data de 29 ianuarie 2020, apoi la data de astăzi, 12 februarie 2020.

T R I B U N A L U L

Prin rechizitoriul din data de 11 martie 2019, emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș în dosarul nr. ... înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. . din data de 12 martie 2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților

1. ..., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (18 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal;

2. ... pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (14 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 26 din Vechiul Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul ..., în calitate de administrator al S.C. ... S.R.L. Târgu Mureș, în perioada  1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2012, a înregistrat în contabilitate societății un număr de 18 facturi fiscale aparent emise, în care erau atestate relații comerciale nereale, în scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, cauzând astfel un prejudiciu bugetului statului în valoare de 35.134 lei, din care 20.851 lei TVA și 14.283 lei impozit pe profit.

În privința inculpatei ... s-a reținut că aceasta, în calitate de soție a inculpatului ..., în perioada 1 ianuarie 2009 – 30 iunie 2012, a completat facturile emise de S.C. ... ajutându-l astfel pe inculpatul ... să fraudeze bugetul statului cu suma de 35.134 lei, din care 20.851 lei TVA și 14.283 lei impozit pe profit.

Din analiza lucrărilor şi materialului dosarului instanţa reţine următoarele cu privire la starea de fapt:

În perioada 01.01.2009 – 30.06.2012, numitul  ..., având calitatea  de administrator  al S.C. ..  S.R.L. ..., a efectuat achiziții de la mai mulți furnizori de pe teritoriul național cum sunt : S.C. ............... toți cu domiciliul fiscal în ..

Cu ocazia inspecțiilor fiscale efectuate s-a constatat că furnizorii mai susmenționați, s-au dovedit a fi societăți de ,,tip fantomă”, care emiteau facturi fiscale fără ca acestea să îndeplinească calitatea de documente justificative.

Prejudiciul creat de către numitul ... în calitate de  administratorul S.C. ..., prin înregistrarea unor achiziții de bunuri de la societățile menționate mai sus, care nu au la bază operațiuni reale, era de 73.601 lei, din care  14.283 lei impozit pe profit, 20.851 lei TVA și 20977 lei impozit pe dividende.

În  perioada 01.01.2009 – 30.06.2012, numita ... soția numitului ..., administrator al S.C. .... str. .. nr. .. a completat facturile emise de către societățile S.C. .... S.R.L., societăți de la care S.C. .. S.R.L. a achiziționat diferite produse în perioada mai susmenționată. 

Cu ocazia inspecțiilor fiscale efectuate s-a constatat că furnizorii mai susmenționați, s-au dovedit a fi societăți de ,,tip fantomă”, care emiteau facturi fiscale fără ca acestea să îndeplinească calitatea de documente justificative, fiind creat un prejudiciu în valoare de 73.601 lei, din care 14.283 lei impozit pe profit, 20.851 lei TVA și 20.977 lei impozit pe dividende.

Din ansamblul cercetărilor efectuate și a materialului probator administrat în cauză au rezultat următoarele:

Din sesizarea penală adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș, Activitatea de Inspecție Fiscală, reieșea faptul că, în urma inspecției fiscale parțiale efectuată la S.C. ... S.R.L., cu sediul social în Mun. Târgu Mureș, str. Plevna, nr. 5, jud. Mureș, având codul unic de înregistrare RO 3389817, s-au constatat următoarele:

 Din raportul VIES nr. 1338/02.08.2012, întocmit de Compartimentul Județean de Informații Fiscale din cadrul DGFP Mureș, s-a constatat faptul că, în perioada 01.01.2009 – 30.06.2012, S.C. ... S.R.L. a efectuat achiziții de la furnizori de pe teritoriul național, cum sunt: S.C. ................ S.R.L., toți cu domiciliul fiscal în București.

Cu ocazia inspecțiilor fiscale efectuate la alte societăți comerciale cu domiciliul fiscal în jud. Mureș, organele de inspecție fiscală din cadrul AIF Mureș, au constatat că furnizorii susmenționați, s-au dovedit a fi societăți de ,,tip fantomă”, care emiteau facturi fiscale fără ca acestea să îndeplinească calitatea de documente justificative, constatare confirmată în unele cazuri pe parcursul efectuării acelor inspecții.

Tot din cuprinsul sesizării penale reieșea faptul că, urmare a celor constatate, respectiv înregistrarea unor achiziții de bunuri care nu aveau la bază operațiuni reale, organele de inspecție fiscală au calculat obligații fiscale datorate bugetului general consolidat al statului în sumă totală de 56.111 lei, din care 20.851 lei reprezentând TVA, 20.977 lei reprezentând impozit pe dividende și 14.283 lei impozit pe profit.

Din cuprinsul procesului verbal întocmit de către inspectori din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Mureș, Activitatea de Inspecție Fiscală la data de 10.08.2012, reieșea faptul că, în perioada 06.08.2012-10.08.2012, s-a efectuat o inspecție fiscală parțială la S.C. ... S.R.L. Târgu Mureș cu privire la impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe dividende datorate bugetului general consolidat al statului. Societatea  ... S.R.L. are domiciliul fiscal în Mun. .., având Cod .. „Comerț cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor, comerț cu amănuntul al animalelor de companie și a hranei pentru acestea, în magazine specializate”. Administratorul societății este ....

Perioada supusă inspecției fiscale: 01.01.2009-30.06.2012.

Tot din cuprinsul procesului verbal de control și din raportul VIES nr. 1338/02.08.2012, întocmit de Compartimentul Județean de Informații Fiscale din cadrul DGFP Mureș reieșea faptul că, în perioada 01.01.2009 - 30.06.2012, S.C. ... S.R.L. a efectuat achiziții de la unii furnizori de pe teritoriul național, cum sunt: S.C. ............. S.R.L., toți cu domiciliul fiscal în București.

Cu ocazia inspecțiilor fiscale efectuate la alte societăți comerciale cu domiciliul fiscal în jud. Mureș, organele de inspecție fiscală din cadrul AIF Mureș, au constatat că furnizorii susmenționați, s-au dovedit a fi societăți de „tip fantomă” care emiteau facturi fiscale fără ca acestea să îndeplinească calitatea de documente justificative, constatare confirmată în unele cazuri pe parcursul efectuării acelor inspecții. 

Astfel, s-a constatat că tranzacțiile în cauză nu corespundeau realității.

Ca urmare, cheltuielile aferente, în sumă totală de 89.267 lei, erau nedeductibile din punct de vedere fiscal la calculul impozitului pe profit.

Din adresa cu nr. 4701 din 08.02.2017, întocmită de către  Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș, reieșea faptul că unitatea s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva numitului ..., în calitate de administrator statutar, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. ... S.R.L., solicitând plata sumei totale de 56.111 (14.283 lei impozit pe profit, 20.851 lei TVA și 20.977 impozit pe dividende), sumă care reprezintă prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului, pentru care au fost sesizate organele de cercetare penală prin sesizarea nr. 603 din data de 10.08.2012.

Pe durata acțiunii de inspecție fiscală S.C. ... S.R.L. a fost reprezentată de S.C. ... calitate de lichidator.

Au fost audiați reprezentanții societăților de la care S.C. ... S.R.L. a declarat achiziții, respectiv S.C. ............SR.L.

Din declarația martorei ..., administrator al S.C. ... S.R.L. București, a reieșit faptul că, de la înființarea S.C. ... S.R.L. și până în data de 09.05.2016, când a dat declarația de martor, a fost administratorul societății. S-a ocupat cu administrarea S.C. ... S.R.L. în perioada 16.02.2007 și până în data de 01.08.2012.

Tot din declarația martorei reiese faptul că S.C. ... S.R.L. nu a avut relații comerciale cu S.C. ... S.R.L.

Martorul ..., administrator al S.C. .. S.R.L., a arătat că, în luna februarie 2004, a înființat S.C. ... S.R.L., al cărei administrator și asociat unic este. Din anul 2011 această firmă nu mai desfășoară activități comerciale.

Martorul a mai declarat faptul că obiectul principal de activitate al societății, este fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Tot din declarația martorului reiese faptul că nu a desfășurat activități comerciale cu S.C. ... S.R.L. și nu a auzit niciodată de această firmă. De asemenea, nu a livrat marfă către S.C. ... S.R.L. și nu a colaborat niciodată cu ei.

La data de 22.04.2013, la S.C. ... S.R.L. a fost efectuat un control de către Administrația Finanțelor Publice București, Sector 6, care au încheiat un proces verbal pe care l-a anexat în copie xerox la declarația de martor.

Numita .... fost administrator al S.C. ... S.R.L., fiind audiată în calitate de martoră a declarat faptul că a fost administrator la S.C. ... S.R.L. în perioada 2007 – noiembrie 2008, societate care și-a suspendat activitatea în anul 2008, având  ca domeniu de activitate  comerțul cu amănuntul. Martora a susținut că nu a desfășurat niciodată relații comerciale cu S.C. ... S.R.L. și nici nu a împuternicit vreo persoană să reprezinte societatea sa, în raport cu alte societăți.

Din procesul verbal întocmit de către organele de poliție din cadrul D.G.P.M. București, Poliția ..., reiese faptul că s-au efectuat verificări la sediul S.C.... și s-a constatat că de aproximativ 3 ani nu locuia nici o persoană la acea adresă.

Din procesul verbal întocmit de către organele de poliție din cadrul Poliției Mun. Craiova Secția 2 Poliție reiese faptul că la adresa societății S.C. ...a fost găsit numitul .. care a relatat verbal că societatea S.C. .. fost administrată de tatăl său, .., până la decesul acestuia din data de ..

Tot din cuprinsul procesului verbal reiese faptul că după decesul administratorului, acțiunile societății au fost cesionate către alte persoane, iar în anul 2008, societatea a fost radiată de către Oficiul pentru Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul .. motivul radierii, fiind schimbarea sediului social.

La data de 25.02.2008 S.C. .. S.R.L., a fost înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J 40/5406/2008, având sediul social în .. fiind radiată la data de 13.05.2015, motivul radierii fiind închidere, procedura faliment și radiere debitor.

Din procesul verbal întocmit de către organele de poliție din cadrul D.G.P.M. București, Poliția Sectorului 2, reiese faptul că s-a procedat la citarea procedurală a reprezentantului S.C. .. S.R.L., cu sediul în .., pentru a se prezenta la sediul Poliției Sectorului 2, dar nu s-a prezentat nici o persoană. Tot din cuprinsul procesului verbal mai reiese faptul că s-au efectuat verificări la adresa mai susmenționată, dar nu s-a putut lua legătura cu nici o persoană.

Martorul .. fost administrator al S.C. ... S.R.L. a arătat că a fost administrator al S.C. ... S.R.L. în perioada 2005-2014, iar în anul 2014 a suspendat activitatea firmei. Obiectul de activitate al societății în perioada 2007-2008 a fost comerț cu amănuntul al textilelor. Martorul a declarat faptul că în perioada cât a fost administrator al S.C. ... S.R.L., nu a desfășurat nici o relație comercială cu vreo societate și faptul că firma sa nu a emis niciodată facturi fiscale, doar bonuri fiscale. Totodată nu a desfășurat relații comerciale cu S.C. ... S.R.L. Târgu Mureș.

Numita .. expert contabil la S.C. .. S.R.L., fiind audiată în calitate de martoră, a susținut faptul că deține calitatea de expert contabil la ..și lucrează cu S.C. .. S.R.L. din anul 2015, dar în prezent toată contabilitatea societății este la ea.

Societatea mai sus menționată, a cărei contabilitate o ține, are ca obiect de activitate comercializarea de accesorii de damă (genți, eșarfe) încă de la înființare și deține mai multe puncte de lucru în țară, Complexe de tip ..

Societatea  ... S.R.L., emite facturi doar la cerere, toată vânzarea făcându-se prin intermediul caselor de marcat, prin care se emit bonuri fiscale.

Tot din declarația martorei mai reiese faptul că S.C. ... S.R.L. nu a derulat niciodată relații comerciale cu S.C. ... S.R.L. Târgu Mureș și nu a auzit niciodată de această societate.

Martora a mai declarat faptul că de mai multe ori a fost chemată la diferite unități de poliție, pentru situații asemănătoare, în care societatea ... S.R.L., figurează ca emitentă de facturi fiscale pentru diferite societăți comerciale.

Din procesul verbal de căutare întocmit de către organele de cercetare penală la data de 29.11.2016 reiese faptul că s-au efectuat verificări în evidențele naționale ale S.P.C.L.E.P Târgu Mureș pentru a fi identificate după nume și seria cărții de identitate persoanele menționate pe facturile emise de către societățile: S.C. .. ....... S.R.L. .. ocazie cu care s-a constatat că nici una dintre persoanele menționate pe facturile anexate la dosar nu au putut fi identificate după seria și numărul cărții de identitate.

Numitul ..., fiind audiat în calitate de suspect, a declarat că a  administrat societatea S.C. ... S.R.L. în perioada 1991 - iunie 2012, având ca domeniu de activitate comerț cu animale de companie, hrană și accesorii. În cursul lunii iunie 2012 societatea S.C. ... S.R.L. a intrat în procedură de insolvență, având ca lichidator judiciar societatea ... După intrarea în insolvență a societății, a predat toate documentele și actele contabile societății de insolvență.

Tot din declarația suspectului mai reiese faptul că el nu a fost înștiințat despre efectuarea controlului angajaților de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș, în data de 10.08.2012, și nici nu a primit un exemplar din procesul verbal întocmit la data respectivă, de asemenea  nu a semnat vreun proces verbal de control.

Suspectul a mai declarat faptul că acel control s-a efectuat la sediul lichidatorului judiciar și nu a participat la  control, astfel că nu cunoaște aspecte legate de controlul efectuat și eventualele nereguli constatate cu prilejul controlului, materializate în procesul verbal de control și pe care se întemeiază sesizarea penală care formează obiectul dosarului.

În data de 28.11.2016 organele de poliție i-au adus la cunoștință conținutul sesizării penale depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș și a procesului verbal de control din data de 10.08.2012, despre cuprinsului căruia nu a putut să dea relații întrucât nu a participat la efectuarea controlului.

Cu ocazia audierii suspectul ... a declarat că între societatea sa și cele 8 societăți comerciale au existat relații comerciale reale, motiv pentru care facturile înregistrate în contabilitatea societății reprezintă relații comerciale reale.

Fiind audiat în calitate de inculpat acesta a declarat că își menține în totalitate declarația în calitate de suspect.

După ce i-a fost adusă la cunoștință fapta pentru care este cercetat, a arătat că nu înțelege care sunt argumentele pe baza cărora s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa și a soției sale .... De asemenea, că nu înțelege în ce constau acțiunile sau inacțiunile sale circumscrise în cele 8 acte materiale imputate lui și .. mai ales că unele societăți descrise mai sus nu au putut fi investigate, iar altele s-au dovedit că nu au avut comportament de tip fantomă, iar față de unele a reieșit că aveau comportament de tip fantomă, conform raportului întocmit de către specialiștii antifraudă  din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș.

Tot din declarația inculpatului mai reiese faptul că nu înțelege care este mecanismul prin care documentele aflate la dosar, respectiv facturile și chitanțele, emise de către unele din societățile menționate mai sus cu toate datele de identificare, antetul, ștampila și semnătura emitentului,  ar fi putut ajunge în posesia societății S.C. ... S.R.L., decât în ipoteza în care aceste operațiuni comerciale, respectiv achiziții, ar fi fost în mod real și efectiv desfășurate. Mai ales că bunurile achiziționate au existat, iar unele dintre ele există și în prezent, ca și materiale de inventar și au fost evidențiate ca atare în evidențele contabile și au intrat în circuitul comercial, iar mărfurile au intrat în circuitul comercial prin revânzare și veniturile generate au fost înregistrate în evidențele contabile și au fost plătite toate obligațiile generate de aceste venituri. În plus stocul de marfă existent la data deschiderii procedurii de lichidare a S.C. ... S.R.L., a fost preluat de către lichidatorul judiciar și lichidat ulterior prin vânzare.

Inculpatul ... a mai precizat faptul că, la data efectuării controlului de către inspectorii fiscali, societatea S.C. ... S.R.L. era în procedură de lichidare judiciară, fiind reprezentată legal de către administrator/lichidator judiciar și nu a fost informat cu privire la efectuarea controlului și nici nu i s-au cerut lămuriri. De asemenea nu a fost informat cu privire la rezultatul controlului efectuat și nu a primit un exemplar din raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere pentru a avea posibilitatea de a-l contesta, astfel  consideră că  constatările cuprinse în raportul de inspecție fiscală nu îi sunt opozabile, mai ales că le consideră fundamental greșite câtă vreme presupusele fapte care îi sunt imputate nu puteau genera consecințe de natură fiscală. Așa cum a dedus el din raportul de inspecție fiscală existent la dosar, calculul prejudiciului respectiv suma de 73.601 lei, pornește de la niște premise greșite, în sensul că reaprecierea stărilor de fapt fiscale făcute de inspectorii fiscali în momentul controlului pe care se bazează rezultatele stabilite, au la bază simplele lor presupuneri fără  a-i da posibilitatea de a da explicații și de a dovedii, că operațiunile comerciale  au  fost reale, iar bunurile menționate pe facturile existente la dosar au fost achiziționate  în mod real și efectiv de către S.C. ... S.R.L., de la societățile mai sus menționate. În acest sens poate aduce dovezi scriptice și eventual constatări faptice prin prezentarea fișelor de magazie în care bunurile au fost menționate, sau unele bunuri care mai există în materialitatea lor.

În acest sens a solicitat investigarea documentelor aflate la lichidator și eventual efectuarea unei constatări fie tehnico- științifice sau a unei cercetări la fața locului de către organele de cercetare penală.

În continuarea declarației, inculpatul ... a mai precizat faptul că  poate afirma cu toată convingerea că absolut toate bunurile au existat faptic și au parcurs circuitul comercial cu toate consecințele fiscale care decurg din acele operațiuni. 

Totodată a precizat faptul că lichidatorul judiciar nu a promovat o contestație la raportul de inspecție fiscală și nici acțiune în contencios administrativ, pentru ca în condiții de contradictorialitate și pe bază de probe cu respectarea dreptului la apărare și a tuturor garanțiilor procesuale o Instanță de Judecată să se pronunțe asupra temeiniciei și fundamentării concluziilor cuprinse în raportul de inspecție fiscală. Ca atare contestă prejudiciul stabilit și pretins prin cererea de constituire de parte civilă, întrucât din punctul său de vedere prejudiciul a fost calculat pe baza unor presupuneri ale inspectorilor fiscali care au efectuat controlul în lipsa sa.

Tot din declarația inculpatului mai reiese faptul că așa cum a precizat mai sus mărfurile achiziționate de la societățile menționate mai sus, au fost revândute și au generat impozit și TVA care au fost achitate de către S.C. ... S.R.L. și pot fi justificate cu deconturile de TVA, bonurile fiscale și alte documente justificative, iar în privința obiectelor de inventar, regimul lor contabil și fiscal este diferit de  cel al mărfurilor, ne fiind deductibile și ar fi putut fi identificate în momentul controlului.

Inculpatul a mai precizat faptul că, în mod obiectiv, nu avea cum să verifice obiectul de activitate ale tuturor societăților comerciale de la care achiziționa bunuri, având relații comerciale cu un număr însemnat de firme și nici nu avea posibilitatea de a monitoriza și urmării comportamentul lor financiar, de asemenea nu putea urmării dacă societățile de la care achiziționa produse erau active sau deveneau între timp inactive.

Numita ... fiind audiată în calitate de suspectă a declarat că a fost angajată la societatea S.C. ... S.R.L., administrată de către soțul ei ..., până în anul 2003. Din luna mai 2003 a intrat în concediu de maternitate, urmând cu concediu pentru creșterea copilului pe o perioadă de doi ani. În această perioadă și-a suspendat contractul de muncă de la S.C. ... S.R.L.

Tot din declarația suspectei mai reiese faptul că, din anul 2003, nu a mai fost angajată la S.C. ... S.R.L. cu contract de muncă, dar l-a mai ajutat pe soțul ei. În cursul anului 2012, S.C. ... S.R.L. a intrat în procedura de insolvență, având ca lichidator judiciar societatea Faur Consulting IPURL. Din câte își amintește în cursul lunii august 2012 a fost sunată de către d-nul Faur de la societatea ... i-a solicitat actele contabile lunare ale S.C. ... S.R.L. Ea a prezentat toate documentele solicitate și a plecat. După aproximativ 3-4 zile a fost sunată din nou de către o persoană din cadrul societății .... și i-a fost comunicat să se deplaseze la sediul lor pentru a ridica documentele pe care le-a predat și să semneze un proces verbal, întrucât a avut loc un control la S.C. ... S.R.L. de către inspectorii de la Direcția Finanțelor Publice Mureș. Când a ajuns la sediul societății .. a fost informată că inspectorii de la Finanțe au plecat și să meargă la Direcția Finanțelor Publice Mureș, pentru a semna procesul verbal de control. S-a deplasat la sediul Finanțelor Publice Mureș și i-a fost comunicat că ea nu are nici o calitate la S.C. ... S.R.L. și nu mai este nevoie să se prezinte soțul ei, întrucât procesul verbal de control a fost semnat de către d-nul ...

Suspecta ... a mai precizat faptul că nu i-a fost dată nici o explicație cu privire la controlul efectuat la S.C. ... S.R.L. și nici cu privire la constatările rezultate în urma controlului.

În data de 05.12.2016 a fost sunată de către o angajată a societății ..și i s-a solicitat să prezinte în original facturi de la mai multe societăți pe care ea le-a notat în momentul respectiv și a căutat la sediul societății unde sunt actele S.C. ... S.R.L., respectiv pe str. ... și a găsit o parte din facturile solicitate, pe care, în aceeași zi de 05.12.2016, le-a predat pe baza unui proces verbal.

Tot din declarația suspectei mai reiese faptul că nu a găsit toate facturile solicitate dar o să mai caute, în speranța că le v-a găsii.

Suspecta a mai precizat faptul că actele societății ... S.R.L. se află pe str... întrucât lichidatorul judiciar a refuzat să le ridice și să le păstreze din lipsă de spațiu.

Tot din declarația suspectei mai reiese faptul că exista posibilitatea achiziționării animalelor de companie (câini, pisici, păsări exotice și rozătoare), de către angajații S.C. ... S.R.L., prin borderou de achiziții.

Suspecta ... a mai precizat faptul că cunoștea rigorile legale privind procurarea documentelor financiar fiscale (facturi fiscale, chitanțiere) și a ștampilelor societăților comerciale, cunoscând faptul că pentru procurarea facturilor și chitanțierelor era nevoie de o comandă pe baza actului de identitate și ștampilate de către emitentul comenzii, iar respectivele documente trebuiau înregistrate obligatoriu în evidențe cu regim special, având în vedere și natura și regimul special al documentelor financiar fiscale. Astfel nu și-a imaginat și nu a considerat necesar să procedeze la verificarea individuală a tuturor furnizorilor de mărfuri achiziționate de către S.C. ... S.R.L., implicit a societăților menționate mai sus.

Tot din declarația suspectei mai reiese faptul că, în anul 2007, a avut loc un incendiu la punctul de lucru al S.C. ... S.R.L. de pe str. .... ocazie cu care au fost distruse toate produsele și documentele aflate în imobilul respectiv.

În data de 11.03.2019, în cauză a fost audiați cei doi inculpați în prezența avocatului ales, aceștia menținându-și declarațiile date anterior în cauză și arătând că nu consideră că se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina fiecăruia dintre ei.

Conform acuzei, susținerile inculpaților nu au putut fi coroborate cu niciun mijloc de probă administrat.

Mai mult, în cauză s-a stabilit faptul că cele 14 facturi fiscale au fost completate de către inculpata .... Reprezentanții societăților ce erau înscrise în cuprinsul facturilor fiscale aflate la dosar nu au recunoscut relațiile comerciale înregistrate de către inculpatul ....

Din procesul verbal de verificare întocmit de către organele de cercetare penală la data de 06.12.2016, reiese faptul că s-au efectuat verificări în evidențele naționale ale S.P.C.L.E.P Tg-Mureș, ocazie cu care s-a verificat fiecare persoană  menționată pe facturile anexate la dosar  în original și s-a constatat că nu corespund cu seriile și numerele cărților de identitate trecute pe aceleași facturi.

Din concluziile raportului de constatare criminalistică cu nr.132172, din 20.01.2017, reiese faptul că scrisul de completare în litigiu, respectiv scrisul de pe facturile și chitanțele originale anexate la dosar, au  fost executat de către numita ....

Tot din concluziile raportului de constatare criminalistică reiese faptul că nu se poate stabilii dacă semnăturile în litigiu au fost executate de către ... sau ....

Din concluziile raportului de constatare tehnico - științifică întocmit la data de 22.02.2016 de către specialiști antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, reiese faptul că S.C. ... S.R.L. Târgu Mureș nu a avut un comportament de tip fantomă, de asemenea o parte din cele 8 societăți menționate mai sus nu au avut comportament de tip fantomă, dar o parte din acele societăți figurează ca având un comportament de tip fantomă.

Prin adresa 4931/05.12.2016, S.C. .. a pus la dispoziția organelor de urmărire penală următoarele facturi în original emise de:

1.S.C....., 2. S.C...., 3.S.C......, 4.S.C....., S.C.....5.S.C..6. S.C....

În ceea ce privește facturile emise de S.C. ... S.R.L. (achiziții declarate în cuantum de 11.618 lei) și S.C. .. S.R.L. (achiziții declarate în cuantum 3.868 lei), acestea nu au fost predate către lichidatorul judiciar, de către reprezentanții S.C. ... S.R.L. În acest sens, în lipsa facturilor fiscale, organele de urmărire penală au apreciat că prejudiciul cauzat de către reprezentanții S.C. ... S.R.L. pentru aceste 2 societăți reprezintă două acte materiale.

În ceea ce privește materialul probator administrat față de inculpata ... s-a constatat că aceasta a completat un număr de 14 facturi fiscale ce atestau operațiuni nereale cu  S.C. ......... S.R.L.

S-a constatat, din acte de urmărire penală, și anume din facturile fiscale puse la dispoziție de către lichidatorul judiciar, că valoarea  achizițiilor de la unele dintre societățile susmenționate este mai mare decât valoarea trecută în factura fiscală anexată la dosar. Astfel, în cazul S.C... S.R.L. valoarea achizițiilor înscrise în cele 3 facturile fiscale este de 13.572,92 lei, iar din verificările organelor fiscale societatea ... prin reprezentantul său, ..., a declarat achiziții de la această societate în valoare de 18.011 lei, fără TVA. În aceste condiții s-a considerat că diferența până la suma constatată de către organele fiscale (18.011 lei) o reprezintă un act material.

Pe aceleași considerente s-a procedat și în cazul societăților S.C. ... S.R.L. (4 acte materiale; 3 facturi fiscale anexate, iar diferența până la suma declarată de inculpat un act material), S.C. ... S.R.L. (3 acte materiale; 2 facturi fiscale anexate, iar diferența până la suma declarată de inculpat un act material) și S.C. ... S.R.L. (5 acte materiale; 4 facturi fiscale anexate, iar diferența până la suma declarată de inculpat un act material).

 Cu privire la impozitul de dividende, în cuantum 20.977 lei, constatat prin raportul de inspecție fiscală, organele de urmărire penală au apreciat că acesta nu poate fi reținut ca prejudiciul având în vedere următoarele considerente: regimul dividendelor în cazul societăților cu răspundere limitată este clar stabilit de dispozițiile art. 194 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, coroborat cu dispozițiile art. 196 ind. 1, alin. 1 și 2 din același act normativ, din care rezultă că repartizarea profitului net se efectuează de către asociatul unic care consemnează în scris de îndată orice decizie luată în acest sens. Astfel, cum în cazul de față, profitul net la care s-au raportat organele de inspecție fiscală nu avea existență contabilă (deoarece fusese mascat prin introducerea în contabilitate a unor cheltuieli fictive), este evident că inculpatul nu putea să ia din punct de vedere legal decizia de a și-l distribui sie însuși ca „dividend”.

Un alt argument este faptul că sumele de bani obținute în mod ilicit prin evidențierea în actele contabile de cheltuieli fictive ar reprezenta un bun sau sursă impozabilă. Ar fi lipsit de raționament ca cel ce dobândește sume de bani, urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în modalitatea prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 să fie obligat să plătească impozit pe sumele astfel obținute, ceea ce ar echivala cu un autodenunț.

Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că,

În drept:

Fapta inculpatului ..., care, în perioada 01.01.2009 – 30.06.2012, având calitatea de administrator al S.C. ...  S.R.L. Târgu Mureș, a înregistrat în contabilitatea acestei societăți 18 facturi fiscale aparent emise, în care erau atestate relații comerciale nereale, în scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând astfel un prejudiciu bugetului statului în valoare de 35.134 lei, din care 20.851 TVA, iar 14.283 impozitul pe profit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată - prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și art. 5 din Noul Cod penal (18 acte materiale).

Fapta inculpatei ... care, în perioada 01.01.2009 – 30.06.2012, în calitate de ... a numitului ..., administrator al S.C. ... S.R.L. .. a completat facturile emise de către S.C... ........S.R.L., ajutându-l astfel pe inculpatul ... să fraudeze bugetul de stat cu suma de 35.134 lei, din care 20.851 TVA, iar 14.283 impozitul pe profit, întrunește elementele constitutive ale  infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată - prevăzută și pedepsită de art. 26 din Vechiul Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Noul Cod penal (14 acte materiale).

La termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2020, inculpatul ... a depus la dosar chitanța seria TS476 nr. 10000354047 din data de 21 ianuarie 2020 din care reiese că a achitat în contul prejudiciului creat în dosarul nr. .. suma de 35.134 lei.

A solicitat aplicarea art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 în forma în vigoare în anul 2012, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile, fapta fiind comisă în anul 2012.

Este adevărat că, în cauză, persoana vătămată, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de ANAF – D.G.R.F.P. Brașov – A.J.F.P. Mureș, s-a constituit parte civilă cu suma de 73.601 lei, însă așa cum s-a arătat, prejudiciul real reținut de procuror este în sumă totală de 35.134. lei.

Fiind aplicabilă Legea nr. 241/2005 în forma în vigoare la data epuizării faptei, 30 iunie 2012, ca urmare a aplicării principiului legii penale mai favorabile, de menționat că potrivit art. 10 alin. 1 teza finală din legea susmenționată „În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat (....), dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar”.

Ca atare, legiuitorul a prevăzut o cauză legală de nepedepsire.

Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol „Dispozițiile prevăzute la alineatul 1 nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alineatului 1”.

Pe de altă parte, textul legal menționat mai sus face referire la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat și nu la acoperirea pretențiilor părții civile, așa cum prevede în prezent art. 10 din Legea nr. 241/2005.

Ca atare, pentru a beneficia de cauza de nepedepsire din forma veche a Legii nr. 241/2005, este suficientă recuperarea integrală a prejudiciului cauzat, în speța de față a sumei de 35.134 lei, ceea ce s-a și realizat.

Pe de altă parte, potrivit cazierelor judiciare ale inculpaților (filele 71 și 84 dos. u.p.) aceștia se află la primul conflict cu legea penală.

În consecință, inculpații pot beneficia de cauza legală de nepedepsire menționată mai sus.

Ca atare, în baza art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală, combinat cu art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 litera h din Codul de procedură penală, raportat la art. 10 alin. 1 teza finală din Legea nr. 251/2005 (în varianta în vigoare în 2011), cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal, se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților:

1. ..., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (18 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal;

2. ... pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (14 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 26 din Vechiul Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal.

Se va aplica fiecăruia dintre inculpații câte una din sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute de art. 91 din Vechiul Cod penal, respectiv amenda în sumă de 1.000 lei, sancţiuni ce vor fi comunicate pentru a se înregistra în cazierele judiciare ale inculpaților.

În cauză, în privința inculpatei ... s-a solicitat de apărare aplicarea cu prioritate a prevederilor art. 16 alin. 1 litera f din Codul de procedură penală, în sensul că ar fi intervenit prescripția răspunderii penale.

S-a invocat faptul că prin Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale s-ar fi declarat neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul prevederilor art. 155 alin. 1 din Noul Cod penal, care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”.

În baza acestei decizii, s-a invocat faptul că, în ceea ce o privește pe inculpata ... s-ar fi împlinit termenul prescripției răspunderii penale, motivat de faptul că ultimul act material l-ar fi comis în 21 ianuarie 2012 (data epuizării faptei), iar de la acel moment ar fi trecut 8 ani prevăzuți de art. 154 alin. 1 litera c din Codul penal (fapta de evaziune fiscală fiind pedepsită cu închisoarea de la 2 la 8 ani).

S-a mai motivat și cu faptul că, în urma pronunțării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, conform unei opinii (minoritare), prin nepunerea în acord a legii cu decizia Curții Constituționale în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial dispozițiile legale referitoare la întreruperea cursului prescripției au fost abrogate tacit, nemaiexistând vreun caz de întrerupere a cursului prescripției.

Referitor la acest aspect, de menționat, în primul rând, că, în condițiile în care legea veche a fost găsită mai favorabilă (inclusiv vechiul Cod penal), atunci aceasta trebuie aplicată în mod global, nefiind permisă combinarea legii vechi cu cea nouă.

Ca atare, și în privința prescripției răspunderii penale trebuie analizate condițiile prevăzute în vechiul Cod penal.

Instanța apreciază ca nefondate susținerile apărării, pe de o parte pentru faptul că, așa cum s-a arătat, prin stabilirea ca lege penală mai favorabilă a legii vechi (inclusiv a dispozițiilor din Vechiul Cod penal referitoare la prescripția răspunderii penale) Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 nu are nici o relevanță, referindu-se la o dispoziție legală din Noul Cod penal.

Pe de altă, chiar în urma pronunțării deciziei susmenționate a existat și opinia (majoritară) conform căreia decizia Curții Constituționale are doar un caracter interpretativ, urmând ca decizia susmenționată să fie interpretată în sensul că întreruperea cursului prescripției răspunderii penale va avea loc printr-un act care s-a comunicat suspectului sau inculpatului.

Or, în cauza pendinte au fost mai multe acte care au fost comunicate inculpatei în cursul urmăririi penale, începând cu aducerea la cunoștință a învinuirii la data de 2 martie 2017 (când susnumita a fost audiată ca suspect) și terminând cu rechizitoriu, comunicat în procedura de cameră preliminară. 

În concluzie, aplicând normele Vechiului Cod penal din materia prescripției răspunderii penale, se constată că termenul de prescripție de 8 ani, prevăzut de art. 122 alin. 1 litera c din Vechiul Cod penal, nu s-a împlinit întrucât cursul prescripției a fost întrerupt de mai multe acte comunicate în cursul urmăririi penale inculpatei. 

Așa cum s-a arătat, prejudiciul cauzat de inculpatul ... prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală a fost achitat integral de către inculpat.

Ca atare, se va constata acest aspect.

În baza art. 25 alin. 2 din Codul de procedură penală raportat la art. 397 alin. 3 și art. 256 din Codul de procedură penală, se va dispune anularea celor 18 facturi fiscale fictive despre care s-a făcut vorbire în cuprinsul hotărârii.

În temeiul art. 275 alin. 1 punctul 2 litera a și alin. 4 din Codul de procedură penală, inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în sumă totală de 600 lei (din care 500 lei din cursul urmăririi penale), respectiv câte 300 lei fiecare.

Sumele reprezentând onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpați în cursul judecății se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

În baza art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală, combinat cu art. 396 alin. 6 din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 litera h din Codul de procedură penală, raportat la art. 10 alin. 1 teza finală din Legea nr. 251/2005 (în varianta în vigoare în 2012), cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal, încetează procesului penal pornit împotriva inculpaților:

1. ... (fiul .., născut la data de  .. în mun. .., jud. .. domiciliat în mun...str. .. jud..., posesor al C.I.. seria .. nr. .., CNP .., cetățenie .. studii ,., ocupație – .., fără antecedente penale) pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (18 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal;

2. ... (fiica lui .. născută la data .. în  Orașul ... .., domiciliată în mun. .. str. ... nr. . jud. ..  posesoare al C.I seria .. nr. .. CNP .., cetățenie .., studii .. ocupație –  .. fără antecedente penale) pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată (14 acte materiale) – prevăzută și pedepsită de art. 26 din Vechiul Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal și a art. 5 din Codul penal.

Aplică fiecăruia dintre inculpații câte una din sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute de art. 91 din Vechiul Cod penal, respectiv amenda în sumă de 1.000 lei, sancţiuni ce vor fi comunicate pentru a se înregistra în cazierele judiciare ale inculpaților.

Latura civilă a cauzei:

Se constată că prejudiciul creat prin comiterea de către inculpatul ... a infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată – prevăzută de art. 9 alin. 1 litera c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Vechiul Cod penal (cu 18 acte materiale), a fost achitat integral de către inculpat.

În baza art. 25 alin. 2 din Codul de procedură penală raportat la art. 397 alin. 3 și art. 256 din Codul de procedură penală, dispune anularea celor 18 facturi fiscale fictive despre care s-a făcut vorbire în cuprinsul hotărârii.

În temeiul art. 275 alin. 1 punctul 2 litera a și alin. 4 din Codul de procedură penală, obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în sumă totală de 600 lei (din care 500 lei din cursul urmăririi penale), respectiv câte 300 lei fiecare.

Sumele reprezentând onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpați în cursul judecății se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Mureș.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare copiei minutei.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 februarie 2020.

JUDECĂTOR,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare