Contestatie la executare. Probe.

Contestatie la executare. Probe.

În cadrul contestatiei la executare nu pot fi administrate probe care tind 

sa puna în discutie ceea ce s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, printr-o

hotarâre definitiva.

 (decizia penala nr.166/26.03.2003 -C.A.B. - Sectia I-a Penala)

Prin sentinta penala nr.88 din 30 ianuarie 2003, pronuntata de

Tribunalul Bucuresti Sectia a-II-a Penala, s-a respins - ca nefondata -

contestatia la executare formulata de petentul S.I., cu obligarea petentului la

plata cheltuielilor judiciare catre stat.

Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:

Prin contestatia la executare, formulata de petentul S.I. a solicitat

reducerea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicata prin sentinta penala

nr.89/10.02.2000, ca urmare a  intrarii în vigoare a OUG nr.207/2000, prin

care s-au modificat dispozitiile art.146 Cod penal, potrivit  cu care, prin

"consecinte deosebit de grave" se întelege o paguba mai mare de un miliard

lei.

Analizând contestatia formulata, tribunalul a constatat ca aceasta este

nefondata, pentru urmatoarele considerente:

Este de observat ca pedeapsa de 10 ani închisoare pe care petentul

solicita a fi redusa, face parte dintr-o alta pedeapsa rezultanta, la care s-a

ajuns în urma unei cereri de contopire, aceasta pedeapsa intrând în puterea

lucrului judecat.

De asemenea, potrivit art.15 Cod penal, care reglementeaza aplicarea

facultativa a legii penale mai favorabile, "când dupa ramânerea definitiva a

hotarârii de condamnare si pâna la executarea completa a pedepsei închisorii

a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea

aplicata este mai mica decât maximul special  prevazut de legea noua,

tinându-se seama de infractiunea savârsita, de persoana condamnatului, de

conduita acestuia dupa pronuntarea hotarârii sau în timpul  cât a executat din

pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei.

Tribunalul a apreciat ca sanctiunea aplicata inculpatului, în raport de

pericolul social al faptei savârsite (21 de furturi din autoturisme) a fost corect

aplicata, iar pedeapsa aplicata nu depaseste maximul special prevazut de

legea noua.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat apel contestatorul

S.I., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În motivarea apelului, s-a invocat faptul ca, urmarirea penala s-a

efectuat nelegal, fiind depuse la dosar unele declaratii pe care nu le-a scris

el,  fapt pentru care solicita efectuarea unei expertize grafologice.

A mai aratat ca nu are antecedente penale,  ca familia sa nu are nici un

sprijin material si a solicitat reducerea pedepsei.

Verificând hotarârea atacata, pe baza actelor si lucrarilor dosarului, în

raport de temeiurile invocate de apelant, precum si din oficiu,  sub toate

aspectele de fapt si de drept, Curtea a apreciat apelul ca fiind nefondat

pentru urmatoarele aspecte:

La argumentul retinut de instanta de fond, se adauga si considerentele

deduse din existenta si a celeilalte infractiuni sanctionata prin aceeasi

sentinta, precum si a înca trei condamnari definitive pentru acelasi gen de

fapte, (aspecte care vadesc specializarea si periculozitatea infractorului),

precum si din perioada scurta de executare a pedepsei.

Nu au fost identificate nici motive de desfiintare a sentintei, care sa

poata fi luate în considerare din oficiu.

Concluzionând, Curtea a apreciat sentinta apelata ca legala si

temeinica, iar criticile aduse ca  nefondate.

Cu privire la cererea de efectuare a unei expertize grafologice (depusa

cu ocazia judecatii apelului), având ca obiectiv  verificarea anumitor  declaratii

ale apelantului din faza de urmarire penala, Curtea a considerat ca, data fiind

natura specifica a  contestatiei la executare, aceasta nu poate fi primita,

întrucât în aceasta cale procesuala nu pot fi administrate probe care tind sa 

puna în discutie ceea ce s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, printr-o

hotarâre definitiva.

Hotarârea a ramas definitiva  prin respingerea recursului condamnatului

prin decizia penala nr.3290/4.07.2004 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

2

Domenii speta

Spete similare